4.8.09

Obama a devenit un demon socialist pe străzile din L.A.





Pe străzile din Los Angeles au apărut în ultimele zile mai multe afişe care îl înfăţişează pe Barack Obama machiat precum sinistrul Joker din filmul „The Dark Night“, caricatura fiind însoţită de cuvåntul socialism. Afişele au apărut pe fondul dezbaterilor dintre democraţi şi republicani pe tema reformei în sănătate, pe care unii ar numi-o socialistă. Caricatura, al cărei autor este necunoscut, a fost catalogată periculoasă, fiind depăşite limitele satirei politice. Uimitor este faptul că afişele au apărut în L.A., oraş în care liderul SUA a primit 69% din voturi. Şi alţi preşedinţi americani au avut parte de acest tratament, G. W. Bush fiind înfăţişat ca un cimpanzeu, iar Lyndon Johnson a fost desenat cu urechi de elefant.

Sursa: Curentul

Pastila pentru avort (pilula ucigasa), considerată periculoasă de medici , disponibilă, fara reteta, pe internet

Un medicament care provoacă avortul spontan se vinde la liber pe internet în România. Medicii spun că pastilele trebuie folosite doar sub atenta supraveghere a unui ginecolog pentru că provocă sângerări abundente şi pacientele pot muri.

Pastilele au primit avizul Agenţiei Naţionale a Medicamentului cu condiţia să nu fie vândute la liber în farmacii, ci doar în spitale. Ele se vând însă la liber pe internet dar şi în unele farmacii, deşi preţul este destul de mare: între 270 si 500 de lei.

Medicii spun însă că efectele secundare şi reacţiile adverse sunt destul de puternice.

Printre efectele secundare se numără greaţa, vărsăturile, diareea, dar şi dureri de cap, ameţeli, frisoane şi bufeuri, tremurături sau oboseală.

Medicii spun că medicamentul trebuie recomandat numai de medicul specialist (n.n. - crima trebuie facuta cu acordul medicilor, sustin acestia, de parca n-ar fi tot crima) şi tratamentul trebuie supravegheat pentru că provoacă sângerari şi se poate ajunge la moartea pacientei prin hemoragie.

Sursa: Antena 3

SCANDAL URIAS la asociatia homosexualilor. Capul ACCEPT a deturnat banii de prezervative si lubrifianti. SUA: 35.000 USD pentru propaganda homosexuala

AFACERE. Homosexualii au platit lubrifiantii la pret dublu pentru bunastarea directorului
03 august 2009

FONDURI. Asociatia minoritatilor sexuale a primit chiar si donatii de 35.000 de dolari, din fondurile SUA pentru "societatea civila", ca sa faca bloguri si propaganda homosexuala (foto)

Homosexualii si lesbienele sunt intr-un megascandal dupa mai multe tepe date organizatiei ACCEPT chiar de directorul financiar. "Trezorierul" nu s-a sfiit sa-si faca parte, ani la rand, din banii de protocol, ba chiar din fondurile destinate prezervativelor si lubrifiantilor homosexualilor.

Organizatorii controversatului mars al homosexualilor, care se desfasoara in fiecare an in centrul Capitalei, sunt zguduiti de un scandal aparut zilele acestea dupa ce un raport intern al asociatiei ACCEPT a "scapat" pe internet. Conducerea asociatiei a constatat ca directorul financiar, Florin Ghita, a furat o parte din fondurile alocate evenimentelor organizate de asociatie cu bani din cotizatiile homosexualilor si lesbienelor sau din donatiile din strainatate. Dintr-o prea mare grija pentru confortul si placerea protejatilor sai, asociatia a achizitionat gel lubrifiant de calitate. Numai ca "tubuletele magice" n-au ajuns la toata lumea pentru ca jumatate din bani s-au oprit in buzunarul unei persoane insarcinate cu achitionarea produselor. In loc sa cumpere direct de la furnizor, Ghita a luat o cantitate insemnata de gel cu arome de fructe prin doua firme care ii apartineau, iar ACCEPT a platit un pret dublu. Povestea s-a repetat la cocktailul de la "Gayfest" si expozitia de fotografie a unei lesbiene, cand au fost alese oferte la preturi duble fata de concurenta, tot prin firmele directorasului intreprinzator. Conducerea ACCEPT l-a concediat pe director si apoi a pus batista pe tambal. "Din verificarile noastre nu au reiesit dovezi de frauda, ci doar existenta unui conflict de interese. Florin Ghita a facut achizitii prin firmele in care avea interese" a declarat vicepresedintele ACCEPT, Romanita Iordache.

Gabriel Constantinescu / Cancan

MARTYRIA: Fragment din "Istoria razboiului pentru intregirea României, 1916-1918" de Constantin Kiriţescu. Intrarea triumfala a românilor in Budapesta

Ziua de 4 august (1919) a adus Românilor încoronarea biruinţei de la Tisa. Era una din cele mai mari satisfacţii pe care Providenţa le păstrează pentru popoarele greu încercate, care au dovedit tărie de suflet în urmărirea unei idei drepte şi au ştiut să-şi încordeze braţele şi să nu-şi cruţe sângele pentru izbândirea ei.
La ceasurile şase seara, trupele diviziei întâia de vânători intrau în Budapesta şi ocupau capitala maghiară. De-alungul marelui bulevard Andrassy trec coloane lungi de infanterie, cavalerie, artilerie. În inima oraşului, generalul comandant al trupelor din Transilvania primeşte defilarea trupelor. Niciodată un comandant n-a trebuit să facă o sforţare mai puternică, ca să-şi înăbuşe, sub masca severă a şefului, explozia de sentimente ce urcau din inimă, spre a se fărâma în lacrimi. Căci, în decorul grandios al monumentalei străzi budapestane, se întrupa aevea cel mai măreţ vis pe care îndrăznise vreodată să şi-l plăsmuiască o minte românească, revanşa cea mai strălucită pe care şi-o putea lua un neam după o mie de ani de silă, batjocură şi obidă.
În această zi neuitată de patru August, soldaţii români trec în pas de paradă, în cântecul voios al fanfarelor militare, prin inima capitalei maghiare, cucerită de ei în luptă dreaptă. Ei defilează cu bărbăţie, călcând în picioare nu numai pietrele străzilor capitalei, dar şi sufletul trufaşului călău de până ieri. Mut şi resemnat se grămădeşte norodul maghiar pe trotuarele largi, ca să privească spectacolul unic. Este istoria care se desfăş oară răzbunătoare, nemiloasă, fatală. Este semnul vorbitor al unor vremuri noi, a unor rosturi noi. Se pră buşeşte o clădire pe care un maestru, orbit de trufie, a durat-o pe temelia nesigură a silniciei.
Şi trupele române trec mereu, iar primul lor pas răsună cadenţat, ca un ritm de epopee. Trâmbiţele înalţă spre cer din ce în ce mai vesel imnul lor de triumf. Câte povestesc ele! Câte restrişti ale trecutului, câte veacuri de suferinţă se răzbună în ceasul de faţă!
Comandantul oştirii, înconjurat de statul său major, primeşte defilarea, răspunzând ofiţerilor care salută cu sabia, stegurilor care se pleacă, soldaţilor cari-i aruncă căutături voioase. Dar ochii săi alunecă visători peste peste rândurile soldaţilor, străbat prin negura vremilor apuse şi revăd, într-o înşirare tumultuoasă, tot clocotul patimilor şi al zbuciumurilor care se răzbună în această clipă. Sunt umilinţele, împilările ş i jafurile de veacuri, inima strivită şi gura închisă cu pumnul, sunt mucenicii înfipţi în ţeapă ori întinşi pe roată, preoţii batjocoriţi şi scuipaţi, cărturarii vârâţi în temniţe ori siliţi să-şi schimbe ţara. Este un trup frumos de voievod viteaz, aruncat pe o câmpie, despărţit de capul în care încolţise întâia dată sămânţa care, udată de lacrimi şi de sânge veacuri de-a rândul, dă astăzi rodul cel îmbelşugat. Este întreaga poveste milenară a neamului martir, care se încheie într-o apoteoză orbitor de strălucitoare. Este ziua hotărâtoare a unui lung proces istoric, care se sfârşeşte, aşa cum trebuie să se sfârşească toate lungile controverse: cu izbânda dreptului şi a dreptăţii.
Comandantul român priveşte rândurile lupt ătorilor, cum se urmează unele după altele, pe când icoanele se deapănă şi ele din ce în ce mai repede în mintea lui. Zorii roşii se arată la orizont. Sunt scene din sângerosul nostru război. Filmul încremeneşte asupra unei viziuni de amărăciune şi de groază: Turtucaia. Şi mintea măsoară drumul străbătut; el se strecoară printre cimitirele presărate pe creste de munţi, prin văi şi prin margini de păduri, trece prin vadurile râurilor, urmând căile invaziei, străbate Capitala ţării, pângărită de duşman, urmează potecile sângeroase ale retragerii, şerpuieşte prin lunca Siretului, urcând greu peste înălţimile Vrancei şi Oituzului, trece munţii şi se avântă în marş triumfal peste plaiurile scumpului Ardeal, peste Tisa, peste Pusta ungară.
De la Turtucaia, la Budapesta! A fost lung drumul şi obositor, ca
toate drumurile care merg în sui şuri, presărate la tot pasul cu piedici ce trebuiesc ocolite, ori împinse la o parte. Dar ajunşi pe culme, ce privelişte măreaţă! Ce prăpăstii înfiorătoare lăsate în urmă, ce colţi răpoşi trecuţi!
De la Turtucaia, la Budapesta! Este drumul de la înfrângere la
biruinţă, de la umilire la mândrie, de la catastrofa care ameninţa viitorul unui neam, până la sărbătoarea măreaţă a învierii.
Cele din urmă şiruri au trecut. E seară. Bulevardul Andrassy se goleşte încetul cu încetul. Tăcută, mulţimea maghiară se împrăş tie cu inima grea, cu mintea îmbulzită de gânduri şi sentimente potrivnice. Bucuria mântuirii de visul rău al tiraniei roşii se amestecă cu amărăciunea orgoliului naţional călcat în picioare. Iar armata cuceritoare se îndreptează spre cazărmile ungureşti cu conştiinţa împlinirii uneia dintre cele mai grele şi covârşitoare misiuni.
Soarele apunea, presărând o pulbere aurie peste turnurile şi cupolele metropolei maghiare. Deasupra cetăţuii lui Soliman, deasupra Burgului habsburgic, deasupra Parlamentului şovinismului unguresc, fluturau falnic culorile naţionale ale steagului românesc.
Se sfârşeşte o zi mare. O zi care va rămâne în istoria neamului, strălucind cu lumina ei orbitoare peste veacuri.
Budapesta a fost cucerită de armata românească!
Eram, între toţi aliaţii noştri, singurii, pe care Dumnezeu îi învrednicise să cucerească prin luptă capitala duşmanului lor de căpetenie. Ceea ce nu fusese îngăduit marilor noştri prieteni, ne fusese nouă, celor mici şi crud încercaţi. Englezii nu şi-au putut plimba caii pe sub Poarta Brandemburghează a Berlinului şi pe sub teii din Unter den Linden. Francezii nu şi-au putut face armele piramidă pe terasa castelului de la San-Souci, de unde spiritul lui Voltaire stăpâneşte ironic peste armura greoaie a Postdamului prusac. Nici Italienii n-au izbândit să sfărâme cu paturile puştilor ipocrita maximă : Justitia est regnorum fundamentam, înscrisă ca o ironie pe poarta Hofburgului vienez.
Ne-a fost dat nouă, urmaşii iloţilor valahi, să avem satisfacţia supremă de a răzbuna umilinţele şi suferinţele atâtor generaţii de strămoşi, să putem intra ca stăpâni în capitala trufaşului opresor, şi, ţinându-l îndoit sub genunchiul nostru, să-l silim să recunoască venirea vremurilor noi: “Când visurile sunt întrupate, iar nedreptăţile de veacuri răzbunate”.

Articol aparut in numarul 1 al suplimentului Veghea, Martyria.

90 de ani de cand Armata Romana elibera Budapesta bolsevizata


Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti
http://www.centruldestudii.ro/
office@centruldestudii.ro
GSM: 0723.562.706

Expozitia fotografica "4 august 1919 - Armata Romana elibereaza Budapesta"

Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti
Palatul Sutu - Piata Universitatii

INVITATIE

Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti va invita marti 4 august orele 11:00 la vernisarea expozitiei fotografice "4 august 1919 - Armata Romana elibereaza Budapesta" organizata la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti cu ocazia aniversarii a 90 de ani de la caderea regimului bolsevic din Ungaria in urma interventiei Armatei Romane.
Evenimentul va fi prezentat de academicianul Florin Constantiniu.

George Damian
Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti
http://www.centruldestudii.ro/
Related Posts with Thumbnails