31.12.10

Plugusor romanesc. Nu-i păgân pe lumea asta, Să ne-omoare cu năpasta. La multi ani binecuvantati! Manati, mai...

Bună seara fratii mei
Din tara cu soimi si zmei,
Tara noastră de tărani,
Deie trăsnetu'n dusmani.
La urechi cu clopotei,
Vin cu plugul dragii mei.
Vin cu plugul meu pribeag
Pân'la tine, frate drag.
Si-ti urez ani multi si buni,
Să scăpăm tara de Huni.
Bună seara frati români,
Stânci din munti si bravi stăpâni,
Roată toti lângă hotar,
Să gonim orice barbar
Din tara lui Decebal.
Iar pe plaiul lui Stefan
Nici o urmă de dusman.
Dela Tisa pân'la Bug,
Are liber acest plug.
Tine fruntea sus, măi frate,
Că tara ta e-o Cetate.
Nu-i păgân pe lumea asta,
Să ne-omoare cu năpasta.

Brazdă adâncă să arăm,
Să arăm, să sămănăm.
Grâu ca fata lui Hristos.
Să crească mare, frumos,
Să nu calce-al nost' pământ,
Lipitori adusi de vânt.
Toti grămadă lângă plug,
Să scăpăm pe veci de jug.
Mânati, măi flăcăi, hăi, hăi.

- plugusorul românilor pribegi

Cartile electronice de identitate, amanate pe termen nedefinit.

Introducerea buletinului electronic a fost amanata pe termen nedefinit, de catre Guvern, care a invocat lipsa conditiilor tehnice, financiare si nevoia unei "proceduri simplificate" care sa evite incalcarea altor termene de eliberare a actului.
Termenul prevazut initial pentru introducerea acestui document era de 1 ianuarie 2003, prelungit succesiv de Executiv pana la 1 ianuarie 2006, ulterior pana la 1 ianuarie 2009 si, in final, pana la 1 ianuarie 2011, informeaza Jurnalul National.

Prin ordonanta de urgenta aprobata la finalul acestui an, Guvernul a decis insa sa abroge atat termenul de 1 ianuarie 2011 prevazut pentru introducerea cartii electronice de identitate, cat si data de 1 iulie 2010 stabilita pentru realizarea platformei-pilot de constituire a sistemului informatic de emitere, hotarand ca aceste doua termene vor fi fixate la un moment dat, prin hotarare de guvern.

Astfel ca, asigurarea institutiilor publice cu echipamente si programe informatice specifice va fi realizata in termen de 18 luni de la data punerii in circulatie a cartii electronice de identitate in municipiile resedinta de judet, in 3 ani de la aceasta data in celelalte municipii si orase si in 4 ani de la aceasta data in comune.

Traditii romanesti. Cu steaua si cu plugusorul

Nu stiu cum as face si îndemn pe tot mai multi frati noi veniti sã porneascã cu steaua si plugusorul. Cãci, colindând sub lumina blândã a stelei, vor putea rãspãndi în inimi bucuria de peste veac a nasterii Mântuitorului si vor putea aduce în multe case mesagiul de tristete si neagrã suferintã a fratilor de sub robia bolsevicã. Iar cu plugusorul, pe lângã cinstea ce-o vor face unei sfinte traditii nationale, vor putea desteleni ogorul sufletelor pentru a arunca în el sãmânta dragostei si lucrãrii pentru binele tuturor. La flacãra fierbinte a unor asemenea ocazii, ghiata rãcelilor si urii se topeste.

In bucuria unor asemenea momente, se apropie si altarele strãbune si tinerii români cari, in multe cazuri, din neglijenta noastrã sunt atrasi spre alte cercuri sociale.

Sã iesim din Crãciunul "fiecãruia". Sã pornim cu colindul si plugusorul. Sã sãrbãtorim Crãciunul celor multi. Crãciunul românesc de totdeauna. Cu bucurie si generozitate. Cu sufletul smerit si regãsit. Porniti, sã-l colindãm si sã-l urãm, in aceste momente cruciale ale istoriei, pe însusi Dumnezeu. Cãci sãrbãtorile iernei sunt ale pãcii si ale intoarcerii la ordinea naturalã a lumii.

Nu ezitati, deci, fratii mei. Aici nu aveti de strãbãtut troenele grele din tarã. Aici pânã si plugusorul e motorizat. Nu costã nici obosealã. Numai dragul de a merge. Si mesagiul bucuriei pe care trebuie sã-l împãrtãsiti...
Trãind bucuriile împreunã, vom sti toti sã fim împreunã si la greu. Cã orice am zice si face, pânã la urmã nu putem evada din destinul românesc. Sã pornim deci cu steaua. Iar pentru Sf. Vasile pregãtiti-vã harapnicele si clopotele...

Vasile POSTEUCÃ
Ziarul "America", 24 Decembrie 1957

Unde sunt cei care nu mai sunt? (versuri Nichifor Crainic, canta Tudor Gheorghe)

Cuviosul Seraphim Rose: Duhul serghianist al legalismului si al compromisului cu duhul lumii acesteia se afla azi pretutindeni in Biserica Ortodoxa


Ca editor si misionar, Eugene simtea ca e de datoria lui sa se ocupe de un nou tip de tradare a intai-statatorilor ortodocsi: capitularea fata de regimurile comuniste atee. Aceasta a inceput in 1927, cand Mitropolitul Serghie Stragorodski al Nijni-Novgorodului, loctiitorul de atunci al Scaunului Patriar-hal al Moscovei, a fost eliberat dupa cateva luni de detentie intr-o inchisoare sovietica. La 29 iulie, cedand presiunilor autoritatilor comuniste, el a dat o declaratie de loialitate a Bisericii Ortodoxe Ruse fata de guvernul sovietic. Declaratia s-a publicat in Izvestia, ziarul sovietic oficial, impreuna cu un interviu cu Mitropolitul Serghie in care afirma ca el si Sinodul „se vor supune tuturor legilor puterii sovietice cu toata sinceritatea” . In acelasi timp, conform promisiunii facute autoritatilor, Mitropolitul Serghie a cerut clerului rus din afara granitelor sa isi dea semnatura de loialitate fata de regimul sovietic.

Mitropolitul Serghie a instituit aceasta politica de capitulare totala intr-o vreme cand comunistii - urmand cuvintelor lui Vladimir Ilici Lenin: „Marxismul este dusmanul neimpacat al tuturor religiilor" - incepusera o prigoana asupra Bisericii fara precedent chiar si in vremea paganismului roman. In 1927,  chiar in anul publicarii Declaratiei de loialitate a Mitropolitului Serghie, liderul sovietic Iosif Stalin declara unui grup de vizitatori americani: „Noi ducem o propaganda antireligioasa si vom duce o propaganda impotriva prejudecatilor religioase... Partidul nu poate ramane neutru fata de religie... Am facut presiuni asupra clerului reactionar? Da, am facut. Singurul necaz este acela ca inca n-au fost eliminati complet".

Cand multi dintre ierarhii Mitropolitului Serghie au refuzat sa-i urmeze pe politica, ei au fost etichetati drept „criminali politici" si au fost trimisi in lagare de exterminare sovietice. Aparatorii Mitropolitului Serghie pretindeau ca prin capitularea in fata regimului el „salvase" Biserica de la lichidarea totala dar ,asa cum scria candva Arhiepiscopul loan Maximovici intr-un articol, „Declaratia Mitropolitului Serghie nu a adus vreun folos Bisericii. Prigoanele nu numai ca nu au incetat, ci chiar au sporit. La celelalte acuzatii facute de regimul sovietic impotriva clerului si mirenilor s-a adaugat inca una - nerecunoasterea Declaratiei. In acelasi timp, s-au inchis nenumarate biserici in intreaga Rusie. In cativa ani, aproape toate bisericile au fost distruse sau li s-a dat o alta destinatie. Regiuni intregi au ramas fara nici o singura biserica. Lagarele de concentrare si taberele de munca silnica detineau mii de clerici, dintre care o mare parte nu si-au mai redobandit niciodata libertatea, fiind executati acolo sau murind din pricina muncii excesive si a lipsurilor. Pana si copii preotilor si mirenii credinciosi au fost prigoniti".

In anii de dupa Declaratia sa, Mitropolitul Serghie s-a dovedit a fi un supus purtator de cuvant al statului sovietic. In 1930, cand in Occident s-au auzit unele proteste impotriva prigonirii crestinilor in URSS, Mitropolitul a facut declaratii publice ca nu era nici un fel de prigoana asupra credinciosilor; ca informatiile din presa occidentala despre asemenea prigoane erau o nascocire rauvoitoare a dusmanilor regimului sovietic; ca clericii si credinciosii erau judecati si pedepsiti nu pentru credinta lor, ci exclusiv pentru activitati contra-revolutionare; si ca daca uneori se inchideau biserici, aceasta se facea la cerinta populatiei. In 1942, dupa ce majoritatea preotilor si aproape toti episcopii (cu exceptia catorva ce colaborau cu autoritatile) fusesera dusi la mucenicie lagare, Mitropolitul Serghie declara din nou ca persecutiile din URSS erau doar o „amagire".
Mitropolitul Serghie a fost ales Patriarh al Moscovei in 1943 si a raposat in :44. Intrucat orice opozitie la politica sa de capitulare fusese sistematic eliminata de regimul sovietic, aceasta a ramas linia oficiala a administratiei bisericesti din Rusia in urmatoarele decenii. Multi credinciosi, atat din Rusia cat si din afara, o priveau ca pe un fel de tradare, incepand s-o numeasca „serghianism”, termen ce denota vanzarea credinciosiei fata de Hristos pentru a pastra organizarea bisericeasca exterioara sau, in general, pentru orice alt folos pamantesc.

Administratia bisericeasca din Rusia a urmat linia Mitropolitului Serghie numai prin constrangere; si, asa cum scria Arhiepiscopul loan, „pentru cei din Rusia, care au fost supusi unor groaznice suferinte, ar putea exista circumstante atenuante pentru capitularea lor morala in fata crudului regim, la fel cum canoanele bisericesti din vremea prigoanelor erau mai putin aspre cu cei ce se lepadau de Hristos in urma unor suferinte cumplite". Insa ceea ce-1 preocupa pe Eugene era faptul ca in anii 1969-1970 se putea vedea o capitulare morala similara si in Occidentul liber, unde nu erau circumstante atenuante ca in patimitoarea Rusie. Acest nou si, dupa parerea lui Eugene, cu totul nejustificat compromis, a aparut in urma negocierilor dintre una din Bisericile Ruse din America, Mitropolia, si Patriarhia Moscovei dominata de sovietici. In urma unei actiuni pe care Eugene si ceilalti membrii ai Bisericii Ruse din Afara Granitelor au numit-o „puci”, Mitropolia a aranjat sa devina „autocefala”, adica Biserica independenta, cu sprijinul Moscovei. Acest fapt era contemporan, iarasi, cu o noua prigoana a Bisericii din Rusia. Ierarhul care a ajutat la aranjarea autocefaliei a  fost Mitropolitul Nicodim al Leningradului, un om vestit in Occident pentru negarea publica a persecutiei din URSS.

Hotii de arta ai KGB in Note Secrete. Azi, Tismaneanu, Roman si Brucan. DOCUMENTE

Noaptea patimirilor - film documentar despre experimentul Pitesti. VIDEO

Related Posts with Thumbnails