13.5.14

Putin, „Femeia cu barbă” și Ponta - trei fețe hâde ale socialismului unic. Despre tăvălugul Corectitudinii Politice din Vest şi ispita Eurasiei



„Dacă Vladimir Putin se uită, să știe că suntem de neoprit!”
Aceste cuvinte înflăcărate ale Conchitei Wurst au încununat parșiva operațiune de marketing politic care a fost Eurovision 2014. „Femeia cu barbă” se plasa în antiteză cu liderul de la Kremlin. Se încununa astfel cu toate valorile opuse imaginii lui Putin. Wurst se revendica drept simbol al Libertății  față cu Tirania; emblemă a Progresului față cu Tradiționalismul învechit; efigie a Ateismului Luminat față cu Creștinismul Întunecat.
Dărâmarea Zidului Berlinului, sfârșitul războiului rece și dezmorțirea climatului politic, în loc să lichideze marxismul, i-au făcut respirație gură la gură și l-au sculat din morți. Printr-un straniu proces metamorfic, toate dezvăluirile din arhivele proaspăt deschise despre crimele comunismului, despre atrocitățile săvârșite în numele formării Omului Nou, în loc să stârpească sămânța blestemului comunist, mai abitir au hrănit-o. Cu cât sporeau dovezile despre zecile de milioane de victime ale Ciumei Roșii, cu atât se îngroșa tulpina buruienii renăscute.
După 1990, scăpat de Oroarea din Est, care acționa ca un factor de descurajare, de sperietoare, pentru tentațiile prea dezmățate ale Stângii, Occidentul pare să fi fost pocnit brusc de amnezie. Șapte decenii de comunism brutal au fost înlocuite de mugurii unui nou totalitarism, mai perfid, dar cu atât mai periculos: Corectitudinea Politică. Sub pretextul generos al apărării drepturilor omului, terfelite în comunism, se instituia o nouă dictatură: un soi de pat al lui Procust, în care individul recalcitrant, care refuză să se încadreze în șabloanele impuse, este scurtat de picioare sau de cap. Mai ales de cap.
De mai bine de două decenii, tot ce înseamnă tradiția creștină, pe care au fost construite Europa și apoi Statele Unite, a fost luat la ochi de milițiile Noii Ordini. Mai ales Credința, Familia și Școala i-au căzut victime. Dumnezeu a fost scos din Constituția Europeană: majoritatea Parlamentului de la Strasbourg nici nu a vrut să audă de pomenirea în documentul fundamental a rădăcinilor creștine ale bătrânului continent.
Dumnezeu, Credința trebuie ținute acasă, cât mai ascuns, pentru a nu-i ofensa pe ceilalți. O cruciuliță la gât, o iconiță la birou, un „Merry Christmas” îți atrag în Vest concedierea. În schimb, propaganda pentru cele mai stranii minorități și cele mai bizare obiceiuri este binevenită să se desfășoare în stradă. Să facă Paradă.
Imperialismul rus a sesizat imediat oportunitatea. Cu abilitatea propagandistică a școlii KGB, Kremlinul s-a deghizat iute în port-stindardul conservatorismului, al națiunii și al tradiției creștine. Înfierând Occidentul putred, Moscova a inventat un Nou Ideal al omenirii, o nouă tentație: Eurasia. Cântecele de sirenă ale lui Putin, fredonând aria Pan-Ortodoxismului izbăvitor, fac, din păcate multe victime. Chiar și în România. Amenințați de tăvălugul Corectitudinii Politice din Vest, de noua Poliție a Gândirii, mulți își văd scăparea spre Răsărit.
Dar Putin doar maimuțărește Ortodoxia. Oricâte irmoase ar fredona, de sub blana frăției creștine, se ițesc ghearele Imperiului, gata să mai înșface o dată prada.
Plasându-se frontal în antiteză cu Putin, „Femeia cu barbă” nu a făcut altceva decât să-i crească acestuia acțiunile. Să dea apă la moară oilor naive care, speriate de arătarea de la Eurovision, sunt gata să dea fuga în gura lupului. Iar Kremlinul a profitat, lovind în plin mingea ridicată: „Femeia cu barbă reprezintă viitorul!”, a avertizat Rogozin, sperietoarea de serviciu de la Kremlin.
Vladimir Putin, și Conchita Wurst nu sunt altceva decât cele două fețe ale aceluiași marxism sculat din groapă: Național-Socialismul și Internaționalismul Socialist. Între ele, ca un bulumac în vie, șade Ponta, bântuit de fasciști și gata să doboare avionul lui Rogozin. După cincizeci de ani luminațide alde Drăghici, Pleșiță sau Postelnicu, știm ce curent reprezintă: Tembelismul Socialist!

P.S. Într-o discuție despre geopolitică și viitor, l-am întrebat pe un părinte: „Spre Vest, comuniști, spre Est, comuniști... Unde să fugim? Bătrânul a răspuns sec: „În sus!”

Adrian Pătruşcă

Sursa: evz.ro
Related Posts with Thumbnails