9.9.10

Fata ascunsa a prostitutiei legalizate. Alienarea dimensiunii umane a femeii prin prostitutie. Decesul spiritual al sclavei sexuale. STUDIU



Pe fondul tot mai evident al inscrierii unor cercuri influente din tara noastra in aria unor conceptii fara legatura cu traditia crestina, cu moravurile poporului nostru si cu demnitatea fiintei umane, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane constata cu ingrijorare reluarea discutiilor oficiale si publice privind legalizarea prostitutiei. Din perspectiva Bisericii lui Hristos, o asemenea masura legislativa nu are doar un caracter anticrestin, ci si unul antiuman prin transformarea unor persoane in obiecte de satisfacere a placerilor.


Prostitutia este o realitate cumplita, un flagel social mostenit de lumea moderna din cea mai neagra antichitate, din societatea intemeiata pe sclavie, pe dispretul si abuzul fata de fiinta umana. Departe de a contribui la sanatatea populatiei, legiferarea prostitutiei favorizeaza, intr-o forma mai subtila, dar mai putin daunatoare, proliferarea diferitelor boli, in special SIDA. Acolo unde prostitutia imbraca haina respectabila a legalitatii, infractionalitatea creste, prostitutia ilegala nu dispare, iar persoanelor, in special femei, prinse in drama bordelurilor, li se afecteaza iremediabil sanatatea sufleteasca si fizica. (fragment din Scrisoare deschisă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, adresată Parlamentului României cu referire la pericolul legalizării prostituţiei din 13 martie 2002).

Prostitutia constituie in intreaga lume un factor de imoralitate care conduce la degradarea fiintei umane, la esecul civilizatiei. In acest sens Grupul de Initiativa pentru Apararea Familiei (Bucuresti – 2002), grup alcatuit din profesori universitari, medici, avocati, teologi, studenti, membri ai Comisiei de Bioetica a Patriarhiei Romane, ai ASCOR si ai Ligii Studentilor din Universitatea Bucuresti, a editat o brosura cu titlul Fata ascunsa a prostitutiei legalizate care cuprinde rezultate ale unor cercetari stiintifice (medicale, sociologice, psihologice, telogice, etc.) asupra fenomenului realizate in intrega lume. Prezentam in continuare o sinteza a rezultatelor acestor cercetari stiintifice asupra prostitutiei care se regasesc integral in brosura mentionata, din care redam extrase mai jos.

Mirajul unei solutionari medicale a prostitutiei

Unele dintre principalele argumente aduse de sustinatorii legalizarii prostitutiei sunt de natura medicala. Printre altele acestia sustin ca prin demersul lor ar putea sa tina mai bine sub control fenomenul bolilor cu transmitere sexuala. Realitatea este cu totul alta si poate fi sintetizata in aceste principale puncte:

Legalizarea bordelurilor va conduce la proliferarea bolilor si nu la reducerea lor.

Sondajele si cercetarile sociologice releva un procent important dintre prostituatele “lumii civilizate” depistate seropozitiv ( HIV); in New York si New Jersey mai multe studii facute pe diferite categorii de prostituate aratau urmatoarele procente: 31% HIV – pozitive la neutilizatoarele de droguri intravenoase; 58% HIV – pozitive la utilizatoarele de droguri intravenoase; 84% HIV – pozitive la utilizatoarele de droguri alte decat intravenoase. Intr-un studiu multicentric facut un SUA s-au gasit valori de pana la 57% prostituate HIV pozitive.
Controlul medical asupra prostituatelor nu exclude riscul contaminarii intre sedintele de examinare (aceasta deoarece perioada de incubatie a virusului SIDA este intre 6 si 8 saptamani, timp in care femeia care se prostitueaza poate transmite virusul fara ca ea sa fie depistata ca bolnava).
Statisticile demonstreaza ca, in ciuda controalelor madicale, bolile cu transmitere sexuala sunt mai frecvente la prostituate comparativ cu populatia generala (intr-un screening efectuat de Centre Hospitalier Affile Universitaire din Quebec un lot de prostituate din Ghana s-au depistat 76,6% infestate cu HIV).

Dimensiunea sociologica a legalizarii prostitutiei

Fenomenul prostitutiei este unul cu un foarte mare impact social, afectand diferite grupuri sociale si reflectandu-se prin consecinte in domenii care scapa atentiei la o prima vedere. O parte dintre acestea sunt reflectate in continuare prin cifre si procente rezultate in urma unor serioase cercetari sociologice:

Cresterea infractionalitatii in zonele unde bordelurile sunt legalizate

Cercetarile facute in diferite zone ale lumii arata ca legalizarea bordelurilor conduce la cresterea fenomenului infractional cu pana la 1000%, in functie de natura infractiunii. Exodul populatiei si scaderea valorii proprietatii in zonele in care sunt amplasate casele de toleranta (valoarea proprietatii – locuinte, terenuri, spatii comerciale – se reduce cu pana la 50%, iar marea parte a populatiei – intre 60% si 80% – doreste sa parasesca aceasta zona).

Legalizarea bordelurilor nu elimina violenta, ci doar legitimeaza abuzurile (devianta in anumite medii sociale capata accente legale). In acest sens un studiu facut pe o serie de tari in care prostitutia este legala (Turcia, SUA, Zambia, Africa de Sud, Thailanda) a relevat un procent de 81% dintre respondente care au marturisit ca au fost amenintate fizic in prostitutie, 73% au fost atacate fizic, iar 68% au fost amenintate cu o arma. Traficul de femei si sex-turismul sunt o consecinta sociologica a legalizarii prostitutiei (spre exemplu in anul 1996 in Romania au fost descoperite 26 de retele de trafic de persoane in scop de prostitutie, compuse din 68 de proxeneti si 250 de prostituate, intre care 74 minore; in primele luni ale anului 2001 au fost cercetate 325 de persoane – 177 de proxeneti si 148 de prostituate – in sarcina carora s-au retinut savarsirea a 266 infractiuni).

Femeia si prostitutia – alienarea dimensiunii umane a femeii prin prostitutie

Dincolo de impactul moral al alienarii femeii prin supunerea ei unei exploatari programate, legalizarea prostitutiei atinge demnitatea sexului frumos in dimensiunea ei cea mai profunda: aceea de mama si de sotie. Intrarea in legalitate a pacatului desfraului nu face decat sa incurajeze practicile ce erau pana acum la limita legii si sa le exonereze de responsabilitate.
Prostitutia nu este si nu poate fi considerata o meserie pentru ca cele ce o practica sunt victime ale unor disfunctii sociale si nu aleg aceasta cale din libertate sau din placere.
Mai mult de 90% dintre prostituate au fost victimele unui incest sau abuz sexual (din studiul Prostitution in Five Countries: Violence and Post-Traumatic Stress Disorder de Melissa Farlez, Isin Baral, Merab Kiremire si Ufuk Sezgin, realizat in anul 1996 in 5 tari ale lumii, rezulta ca 62% din femeile care au raspuns la chestionar au afirmat ca au fost violate in copilarie, 54% au fost batute pana la cauzarea de rani, iar 58% au raportat un abuz sexual in copilarie, realizat in medie de patru autori).
Iesirea din aceasta meserie este mult mai dificila decat intrarea si adeseori imposibila. Femeile prostituate sunt lipsite de casa, educatie, orizont social sau familial (acelasi studio citat anterior furnizeaza o serie de infomatii potrivit carora 70% dintre cele chestionate afirma ca au nevoie de o casa, iar cele mai multe au fost aruncate in prostitutie la 13-14 ani).

Legalizarea prostitutiei – sclavagismul epocii moderne

Desi traim intr-o societate democratica in care ni se vorbeste la tot pasul de concepte ca drepturile omului si corectitudine politica, legalizarea prostitutiei nu este altceva decat o camuflata incalcare a acestora in numele unor interese imediate si duplicitare in planul argumentatiei. Se poate ajunge ca in secolul XXI sa ne intoarcem la sclavagismul si barbaria exploatarii omului de catre om:
Prin posedarea femeii ca prostituata, prin folosirea ei ca obiect sexual, instrument de obtinere a placerii, se produc grave mutatii in sufletul, psihologia sau in mintea barbatului.
Prin legiferarea exploatarii femeii ca prostituata nu se face decat sa se sugereze si sa se valideze la nivelul mentalitatilor sociale ca femeia are ca functie satisfacerea sexuala a barbatilor.
Legiferarea prostitutiei este o incurajare a dominatiei si posesiunii omului de catre om. Departe de preceptele moralei crestine, oamenii ce legifereaza si legalizeaza prostitutia ca meserie sunt garantii ipocriziei, ai violentei, ai incalcarii drepturilor celor mai elementare si a demnitatii umane.

Legalizarea prostitutiei – atentat impotriva familiei

Indiferent de gradul de dezvoltare al societatilor prin care omenirea a trecut de-a lungul istoriei sale, intalnim in fiecare stadiu o preocupare de baza si o constanta axiologica: familia. Atacurile la care este supusa aceasta celula de baza a societatii moderne prin legalizarea prostitutiei sunt fara precedent in trecutul mai apropiat sau mai indepartat al umanitatii. Din acest punct de vedere ideile prezentate mai jos sintetizeza perfect pericolul iminent al destramarii familiilor romanesti crestine:
Exportul mental al relatiei dintre barbat-prostituata, asemanator celei dintre stapan-sclav, la nivelul familiei.

Povestea painii. "Cand faci paine, e suprema rugaciune pe care o aduci Mantuitorului si cea mai smerita munca pe care o faci pentru cei de langa tine"

"Cand faci paine, e suprema rugaciune pe care o aduci Mantuitorului si cea mai smerita munca pe care o faci pentru cei de langa tine. De-aceea, graiul painii nu poate fi decat sfant"

Suntem in curtea umbrita a unei gospodarii din satul Vinerea, de langa Cugir. Familia lui Nicolae Herlea este stapana peste acest rai. Flori si ordine perfecta ca in Ardeal, curatenie si randuiala gospodareasca, ce te imbie sa te asezi la racoarea tihnita a unei bolte de vita si de trandafiri. De cand am intrat pe poarta inalta, parca au ramas in urma ceasurile grabite, grijile marunte si nelinistea marelui oras din care vin. Curtea aceasta e un loc al tihnei si al multumirii, al lucrului bine facut, iar masa care ni se pune dinainte, in semn de buna primire, este una imparateasca: branza proaspata de vaci, unt de casa auriu, rosii culese din gradina, calde inca, de la lumina tare a soarelui, paine de grau coapta pe frunze de nuc. Langa un vin aramiu, care abureste paharele cu racoarea pivnitei, povestea acestor bucate minunate nu se lasa mult asteptata. Este povestea si credinta unor oameni care stiu ca sta in puterea lor sa-si faca viata frumoasa. Care nu se impiedica de previziunile neputincioase ale unor politicieni de ocazie si care stiu ca munca te poate scoate din marasmul nefericirii si al oricarei crize.

Sarbatorile graului

Am ajuns in Vinerea, un sat bogat, asezat la poalele Muntilor Sureanu, la sfarsitul secerisului.

Vara e in toi, dealuri de grau se ridica in hambarele vinerenilor si asteapta sa fie vanturate, ca sa se usuce mai repede pentru painea cea noua. "Daca avem pamant, cum sa nu-l lucram, doamna draga? Sa lasam sa creasca buruieni, in loc de bucate? Unde s-a mai vazut asa ceva? Poate doar la aia fara Dumnezeu, dar in satul nostru nu s-a intamplat asta inca. Satu' asta e vechi tare, uite acuma in curand facem intalnirea de 700 de ani de cand e trecut in acte", imi spune stapanul gospodariei, batranul Nicolae, trecut bine de optzeci de ani, in vreme ce-mi arata gradina incarcata de rod si camarile pline de bucate. Ma lasa apoi in grija norei sale, invatatoarea Anca Herlea, "pentru ca ea stie mai bine cum se bucura vinerenii de graul cel nou".
"Eu nu sunt din Vinerea", ne spune ea hotarat, ca la scoala, "sunt venita ca nora aici, asa ca am putut baga de seama mai usor ca vinerenii sunt oameni mandri si falosi la munca si la toate. Pe vremuri, carau, daca trebuia, o vara intreaga, povara cu lemne si le vindeau numai ca sa-si cumpere o caciula mai aratoasa, ori sa-si faca un brau cu flori si cu pui. Si daca asa sunt in sarbatoare, apoi tot asa sunt si la munca. Se intrec in gramezile de grau, in poamele culese, in butoaiele de vin, in casele pe care le au, in sarbatorile pe care le planuiesc. Nu poate fi sarbatoare daca e gol hambarul si, dupa Craciun si Paste, cele mai asteptate aici, in acest loc, sunt sarbatorile graului. La noi inca se fac slujbe la camp, pentru roada mai buna. De Rusalii, se face o cruce din spicele in formare, care este sfintita de preot, iar la cules, se face o cununa din ultimele spice din camp, pe care fete tinere trebuie s-o duca acasa, la gazda, adica la stapanul graului, fara ca sa fie udate de feciorii care le pandesc cu apa. Sarbatorile acestea sunt tare iubite de vinereni si la ele sunt prezenti toti, imbracati care mai de care mai mandru, in cele mai frumoase costume romanesti pe care le au. Nu sunt aici in sat doua costume la fel, doua ii n-au cusaturile asemanatoare. Mandria e cu atat mai mare, cu cat modelul e mai deosebit. Se poarta, si azi, la aceste sarbatori, costume vechi, de peste 100 de ani, pastrate cu sfintenie de femei. Iile cu brauri simple, cu flori si ciocanele, cojocelul cu barson violet sau negru si nasturei din arama, broboade tesute in patru ite, cu cipca din lana sau bumbac, stramatura din lana, adusa tocmai de la Viena. O minunatie! Port si eu, si fetele mele, astfel de costume, si va rog sa ma credeti ca pentru mine orice sarbatoare incepe din momentul in care ma imbrac in aceste haine stravechi. Dintr-o data, si oamenii parca se poarta altfel cand sunt imbracati in asemenea costume romanesti, sunt mai sobri, mai gravi, mai importanti. Sarbatorile graului asa incep, cu alai de oameni imbracati romaneste, care merg la camp ca sa cinsteasca graul si sa-i multumeasca lui Hristos, al carui chip e inscris in fiecare bob".

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila: ''Din 2011 vom avea card de sănătate cu cip''.

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat, după şedinţa de Guvern de astăzi, că de la 1 ianuarie 2011 românii vor avea carduri de sănătate cu cip, pe care vor fi înregistrate informaţii privind valoarea contribuţiilor la sistemul de asigurări de sănătate, vizitele medicale efectuate şi diagnosticele puse. Românii vor primi cardurile acasă, gratuit, prin intermediul Poştei Române.

Şeful de la Sănătate nu a vrut să dea informaţii referitoare firma care va produce aceste carduri de sănătate, dacă se va organiza o licitaţie pentru selectarea producătorului sau cât vor costa aceste carduri.

Totuşi, cel mai ieftin card destinat sistemului bancar şi care are cip încorporat se vinde la preţuri începând de la 2 euro/bucata. Preţul final variază şi în funcţie de gradul de personalizare, numărul de carduri comandate sau de capacitatea de stocare de date a cipului.
Related Posts with Thumbnails