12.12.09

Calendar 2010 cu Parintele Justin Parvu, staretul Manastirii Petru Voda



Manastirea Petru Voda a editat un calendar cu fotografii inedite ale Parintelui Justin, staretul manastirii. Formatul calendarului este A3 (297mm × 420mm), oferind credinciosilor posibilitatea de a transforma fotografiile cu Parintele in tablouri de perete.
Brasovenii pot comanda calendarul contactandu-ne la adresa de e-mail vlad.palas@yahoo.com.

William, englezul care adoră să fie ţăran român


de William Blacker

In prima saptamina a lunii ianuarie 1990, cand am ajuns la granita de vest a Romaniei, era foarte multa zapada. Nu mai fusesem pana atunci pe acolo, dar imediat ce am trecut frontiera am vazut ce tara frumoasa e Romania si am descoperit, totodata, ca oamenii inca traiesc o viata traditionala, armonioasa.

Poetul condamnat la moarte pentru scrierea unei poezii: Radu Gyr. Victoria supremă a poeziei în faţa dictaturii.

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tapsane
o claie de zări şi-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies inainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

(Poezie compusă în Închisoarea Aiud)

“Pe langa rugaciune, lumina poeziei lui Radu Gyr a fost liantul care a legat inima de inima, suflet de suflet, ca zalele lanturilor care ne rodeau gleznele. Versul lui se traia. Era pentru noi haina si hrana, apa si caldura. O strofa – doua ne luminau ziua, ne incalzeau noaptea, ne umpleau gamela. Eram bogati.

In vremea aceasta el, topit de foame, ros de boala, inconjurat de ura, scria. Scria in cap, in capul plesuv inainte de vreme, izbit de pereti, de frig, de mizerie. Memoria lui Radu Gyr? N-am termen de comparatie. Fremata celularul si zarca de ceea ce Dumnezeu ii daruise din belsug: hrana pentru suflete strivite, hrana pentru minti secatuite de lipsa de informatie, de posibilitatea de a fi de folos.

Binecuvantatul calorifer era firul de telefon care lega celula de celula, om de om. Era un zumzet ca de stup. Scara la cer a fost teava caloriferului, pe care circula suvoiul poetic ce intrema si intarea sperantele obiditilor veacului! Punte salvatoare peste prapastii, care a salvat vieti, a vindecat rani.

Cum sa-ti mai fie foame sau frig, cand sub frunte se instela lumina:

Pe-o spranceana de lumina,
Langa-o lacrima de rai,
Verdea culme carpatina
Rotunjeste dulce plai…

Si plecam pe vechile culmi carpatine, Insotit de Iancu Jianu, de ciobanii Mioritei, de “clopotarul din stele”, de “iconarul de langa rai” si de multimea de eroi din baladele sale. Paraseam celula, fugeam din iad si ne retrageam acolo sus, unde aripile sufletului se desfasurau in voie, in libertate, in toata maretia lor.

Aceasta a fost opera lui Radu Gyr pentru cei mai multi dintre noi. Pluteste in ea duhul crestin, patriotismul neamului nostru spalat cu sange, cu durere, cu rauri de lacrimi.”

(Ilie Tudor, tatal artistului Tudor Gheorghe)

RADU DEMETRESCU-GYR s-a nascut în anul 1905 la Câmpulung-Muscel. Licentiat în Litere, a debutat în anul 1924 odata cu aparitia volumului Linisti de schituri, volum care s-a bucurat de o mare apreciere, atât în rândul publicului cât si al criticii românesti. Colaborator statornic în perioada dupa debut la revista Universul literar si apoi la alte reviste literare de formatie nationalista (Gândirea, Gând Românesc, Sfarma-Piatra, Decembrie, Vremea, Revista Mea, Revista Dobrogeana si altele, precum si la ziarele: Cuvântul, Buna Vestire, Cuvântul Studentesc etc.), Radu Gyr a publicat numeroase articole, studii literare si poezii.

Membru de seama al Miscarii Legionare, Comandant Legionar si sef al regiunii Oltenia. Conferentiar la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti. Este autorul versurilor cântecelor Sfânta Tinerete Legionara, Imnul Mota-Marin, Imnul Muncitorilor.

Laureat al mai multor premii ale Societatii Scriitorilor Români si ale Academiei Române. În 1940, pe timpul guvernarii legionare a fost director general al teatrelor. În aceasta calitate ia initiativa înfiintarii Teatrului Evreiesc.

Dupa detentia de sub regimul lui Carol al II-lea este închis si de Antonescu, apoi este eliberat si trimis spre “reabilitare” în batalioanele de la Sarata. În 1945, regimul comunist îl încadreaza în “lotul ziaristilor” si îl condamna la 12 ani. Revine acasa în 1956, dar dupa doi ani este din nou arestat si condamnat la moarte pentru poezia Ridica-te Gheorghe, ridica-te Ioane! Sub regimul comunist a executat aproape 16 ani de detentie.

A suferit chinuri inimaginabile în închisoarea Aiud, cu un regim de celula aspra. Bolnav grav, cu un prolaps rectal gangrenat, cu hepatita, infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical. Carturarul Radu Gyr a lasat în urma o opera poetica de valoare unica, la care se alatura o multime de studii si eseuri critice, raspândite în periodicele românesti de-a lungul anilor si care, desigur, vor fi publicate într-un viitor volum antologic.

A trecut în vesnicie în anul 1975 (28.04).

Sursa:

http://ro.altermedia.info/
Related Posts with Thumbnails