Să luăm aminte! Mesajul Părintelui Justin către Preşedintele României: Referendum asupra actelor şi supravegherii electronice.

Părintele Justin Pârvu a adresat Preşedinţei în 16 Septembrie 2009 o cerere de organizare a unui Referendum naţional care să chestioneze poporul român pe tema actelor de identitate electronice. Deşi este unica oară în istoria României cînd s-au strîns un milion (1.000.000) de semnături pentru o iniţiativă legislativă, Preşedintele României nu a răspuns acestei cereri. Prin urmare, ea rămîne deschisă şi aşteptăm preşedintele care o va lua în considerare. Românii au dreptul la speranţă şi la împlinirea ei.

*

Arhiepiscopia Iaşilor
MĂNĂSTIREA SFINŢII ARHANGHELI
Sat Petru Vodă, com. Poiana Teiului, 617346
Tel: +40233.257.003
@: manastirea @ petru-voda.ro
Nr. 97/ 2009 Septembrie 16

Domnule Preşedinte,
În numele Sfintei Predanii a Bisericii noastre Ortodoxe şi în numele suferinţei neamului din ultimele zeci de ani, am încercat să ducem mai departe tezaurul de sfinţenie şi de bunăstare al acestui popor greu încercat. În întreaga noastră viaţă şi mai ales în ultimii douăzeci de ani, de cînd am ctitorit Mănăstirea Petru Vodă, am dus o luptă continuă pentru trezirea şi conştientizarea poporului faţă de valorile milenare ale sfintei credinţe şi ale neamului nostru.

De aceea, socotim că promulgarea unor acte normative precum OUG 184/2008, OUG 207/2008, OUG 55/2009, Legea 298/2008 şi adoptarea ilegală a Directivei 126/2006 a UE de către M.A.I., care, toate, promovează implementarea cipurilor electronice în actele de identitate româneşti, pe lîngă încălcarea flagrantă a unor articole din Constituţia României şi a unor norme de drept intern şi internaţional, aduce atingere conştiinţei religioase a neamului nostru. Legătura dintre această tehnologie şi cîteva semne apocaliptice, ca şi renunţarea la libertăţile cucerite cu sînge în Decembrie 1989, nu se poate face în România decît prin adoptarea legilor mai sus menţionate, depărtîndu-ne, prin impunere de sus, oficială, de împlinirea misiunii noastre în istoria de 2000 de ani de creştinism a acestui popor.

Aşteptăm de la domnia voastră o rezolvare favorabilă, pe cît se poate, a dorinţei noastre de abrogare a tuturor acestor măsuri legislative mai sus menţionate. Domnia voastră sunteţi reprezentantul acestei naţiuni şi direct şi indirect: Direct pentru că sunteţi ales de naţiune ca reprezentant în lupta cu greutăţile şi nevoile momentului istoric prin care trecem, şi indirect, pentru că este la mijloc conştiinţa morală a domniei voastre faţă de poporul care vă iubeşte. Creştinii noştri au sugerat încă de la început organizarea unui Referendum pe tema actelor şi supravegherii electronice ca posibilă soluţie pentru abrogarea acestor legi. Vă stau înainte implicarea directă şi personală sau alegerea responsabilităţii populare pentru împlinirea setei de libertate şi adevăr a neamului nostru.

Socotim că acum este momentul prielnic să prezentaţi un răspuns celor aproape un milion de Români care au semnat împotriva actelor şi supravegherii electronice, alături de mănăstirea noastră, de foarte multe mănăstiri şi parohii ortodoxe din ţară şi din străinătate, şi de multe organizaţii ale societăţii civile care ne-au susţinut şi ajutat, dar mai ales – ca o dovadă a interesului pe care îl avem faţă de dumneavoastră şi faţă de acest neam creştin ortodox.

Este un moment prielnic să vă deschideţi în mod oficial faţă de aşteptările poporului, şi să fiţi cît se poate de aproape de aspiraţiile noastre.

Socotim că este un moment prielnic şi pentru prezenţa dvs în viitor ca preşedinte ales al acestui popor, născut creştin-ortodox. Ceea ce facem astăzi nu ne reprezintă atît politic, cît mai ales istoric, fiecare gest pe care îl facem trebuind să fie pe linia începută de înaintaşi de a urca poporul român pe culmile unei biruinţe creştine. Domnia voastră sunteţi un urmaş al Sfîntului Voievod Constantin Brîncoveanu, şi al marilor voievozi Matei Basarab şi Mihai Viteazul, care şi-au scris cu litere de aur numele în istoria neamului nostru. Acesta este momentul în care domnia voastră vă puteţi arăta cît mai aproape de duhul şi cît mai în asentimentul poporului şi în special al bătrînei noastre Ortodoxii din Europa de Răsărit. Domnia voastră reprezentaţi Ţara şi Neamul într-un moment istoric deosebit, şi vă cerem să fiţi alături de milioanele de români care ne sunt alături, dar mai ales de acel milion de creştini care s-au informat şi au semnat alături de noi împotriva actelor electronice. Vă cerem să fiţi alături de noi mai degrabă decît alături de interesele politice globalizante şi nivelatoare. Ca neam creştin ortodox, cerem să fim respectaţi cu credinţa şi tradiţiile noastre milenare, de la care nu se cuvine să ne abatem cîtuşi de puţin, avîndu-i pildă pe înaintaşii mai sus pomeniţi.

Soluţia cerută de creştini, Referendumul asupra actelor şi supravegherii electronice, s-ar putea organiza în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale, economisind timp şi bani pentru organizarea sa şi pentru informare, candidaţii la cea mai înaltă funcţie în stat trebuind să se implice activ în dezbaterea acestui subiect atît de fierbinte la nivelul întregului popor. Credinţa noastră este că răspunzînd favorabil dorinţelor noastre şi ale celor un milion de români care au semnat alături de noi şi ale căror semnături în original vi le punem la dispoziţie, vă veţi bucura şi de binecuvîntarea lui Dumnezeu, şi de preţuirea şi sprijinul întregului nostru popor iubitor de libertate şi de adevăr.

Cu preţuire,
Stareţ al Mănăstirii Sf Arhangeli – Petru Vodă,
Arhimandrit Iustin Pîrvu

Integral: http://manastirea.petru-voda.ro/2015/01/14/mesajul-parintelui-justin-catre-presedintele-romaniei/

Ministerul Sănătăţii organizează vineri, 16 ianuarie 2014, ora 10.00, la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică o dezbatere publică având ca temă proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea Hotararii Guvernului nr. 900/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.

În baza prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Sănătăţii organizează vineri, 16 ianuarie 2014, ora 10.00, la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică, sala Amfiteatru, str. dr. Leonte, nr. 1-3, sector 5, Bucureşti, o dezbatere publică având ca temă proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea Hotararii Guvernului nr. 900/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX "Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Modalitatea de colectare a recomandărilor: în format electronic, la adresa de email: <mailto:propuneri@ms.ro> propuneri@ms.ro, până la data de 15.01.2015, cu specificarea articolului sau articolelor din proiectul de act normativ, data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului; Modalitatea de înscriere: în format electronic, la adresa de email: <mailto:moancea@ms.ro> moancea@ms.ro, până la data de 15.01.2015, ora 13.00; Luarea cuvântului: în ordinea înscrierii pentru participare la dezbaterea publică. Timpul alocat luării cuvântului: 3 minute Fiecare participant, după intrarea în sala de ședințe, se va înscrie pe lista de persoane prezente la ședința publică. La luarea cuvântului, participanții se vor prezenta. Potrivit prevederilor art. 7, alin. (10), lit. b) din Legea nr. 52/2003, ”b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toţi solicitanţii înscrişi la cuvânt şi-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act normativ în discuţie;”. Sursa: Ministerul Sănătăţii

Cuvântul Doamnei Aspazia Oţel Petrescu la manifestarea închinată martirilor creştinătăţii, Ion Moţa şi Vasile Marin. "Ei au rostit fără cuvinte, cu fapta şi cu jertfa, pentru Spania și pentru România adevărul necontestat că orânduirile ateiste generează tiranie și suferință. Poftele lor dominatoare pe jertfitori nu-i mai pot atinge."

          Sâmbătă şi duminică, 10-11 ianurie 2015, în localitatea Majadahonda (Spania) a fost cinstită jertfa celor doi martiri ai creştinătăţii, Ion Moţa şi Vasile Marin. Ne revine onoarea să redăm mai jos cuvântul în memoria luptătorilor pentru Cruce, căzuţi în războiul civil din Spania, întocmit de mult pătimitoarea din închisorile bolşevice (timp de 14 ani), Doamna Aspazia Oţel Petrescu. Dumnezeu a hărăzit ca distinsa reprezentantă a generaţiei 1948 să rămână printre noi, pentru a ne mărturisi crezul unei generaţii şi a păstra vie memoria mucenicilor care s-au opus hidrei comuniste, luptând pentru Cruce şi Neam.
         Cuvântul ne-a parvenit prin intermediul lui Calin Gabor, unul dintre organizatorii manifestării comemorative de la Majadahonda. (Mihai Tîrnoveanu şi Florin Palas)

In memoriam Ion Moța și Vasile Marin

         Ne-am adunat din nou sub minunatul cer al însoritei Spanii să comemorăm una din acele zile care despică în două istoria unei țări: ”înainte de” și “după ce”. Este vorba de trecerea la Domnul a celor doi jertfitori români, care au pansat cu jertfa lor supremă rănile produse bisericilor spaniole de ateii înregimentați sub flamura roșie.

         Ne-am adunat în numele Cerului, să depunem cununi de lumină pentru Ion Moța și Vasile Marin în ziua în care și-au așternut viața, prinos de credință pentru Spania, din partea României.

         Ne-am adunat în numele pământurilor noastre sfinte, în zum de ape multe, ca să mai adaugăm șuvoi de lacrimi la izvoarele de lacrimi ce s-au tot adunat spre purificarea acelor vremi insângerate.

         Ne-am adunat să venerăm, inimă lângă inimă, memoria celor ce au căzut în șuierul gloanțelor ce loveau chipul lui Hristos, dumnezeirea scăldată în lacrimi și sânge.

         Ne-am adunat să oferim o singură bătaie de inimă, puternică și solidară, pentru cei ce au făcut din viața lor tânără și frumoasă o maramă de iubire sinceră și sublimă cu care au șters fața Domnului insultat și îndurerat.

         Am venit dinspre trecut sa reînviem din tranșeele amintirilor, acele inimi înflăcărate de iubirea infinită pentru Hristos cel crucificat pentru a câta oară.

         Nu le vom evoca personalitățile, sperăm că în aceasta zi consacrată comemorării lor sunt suficient de cunoscuți. Vom cuteza doar să le venerăm memoria închinându-le câteva cuvinte de iubire și respect pentru frumuseţea jertfei lor.

         Vestea că se trăgea cu gloanțe în fața lui Hristos a fost primită de ei cu cutremurare. Inimile lor în care ardeau, ca niște candele de jertfă, credința, iubirea și speranța nu au putut tolera blasfemia. S-au hotărât să alerge fără șovăire în ajutorul fraților spanioli. Trebuiau opriți adepții lui Satan să împroaște dezonoare și suferință într-o țară binecuvântată de Dumnezeu.

         Au plecat mai mulți, dar doi dintre ei și-au făcut datoria până la capăt.

         Cu toții s-au dizlocat dintr-un mediu binecuvântat cu iubire. Au părăsit tot ce le era scump pe lume: o țară iubită cu ardoare, o familie iubită și iubitoare, o Mișcare spirituală fascinantă, un Căpitan care se pregătea să asigure, cu profunzime, Învierea unui neam oropsit. Știau că drumul lor putea să fie fără întoarcere; și-au luat rămas bun de la cei iubiți și au plecat înaripați spre datorie cu ochii la Iisus cel euharistic ce era din nou insultat, din nou încununat cu spini de ură și ocară, din nou pedepsit de o lume orbită de răutate, toate pentru faptul că a părăsit lumea îngerilor și splendorile cerului, un Tată divin și o bucurie eternă şi S-a întrupat şi S-a umilit până la moartea pe cruce pentru ca Omul să-și recapete din plin viața eternă.

         Ion Moța și Vasile Marin s-au transformat în unealta acestui gând. Doreau arzător să ajute la salvarea Spaniei aruncată într-un crâncen război civil și au trecut la faptă. Erau pregătiți pentru un astfel de țel. Slujeau de mult unui ideal măreț, aveau un crez sfânt care i-a însoțit și i-a încurajat:
”Ține spada mea fierbinte
Și pe frunte zarea toată!”.

         Era și clară și scumpă ideea că ar putea să acopere cu jertfă taina crucificării.

         Ei trăiau credința, nu doar ca pe o dezbatere teologică a componentelor, ci ca pe o trăire mistică ce străbătea ca un fior cald existența concretă. Era o trăire care transfigura abnegația și devotamentul și încălzea inimile cu o gingașă iubire.

         Erau împrejurări în care inimile simțeau că slujesc Omul întreg, nedespărțit, înălţat prin dăruire și rugăciune.

         Doamne, dă-ne o inimă vie, sensibilă, capabilă să cunoască în întregime normele divine; o tărie și o iubire care nu pot fi reduse atunci când luptăm să ardem rădăcinile răului.

         Când spiritele lor se îngemănau într-o rugăciune caldă și înlăcrimată se încărcau de o astfel de putere. Trăiau bucuria de a se simți împreuna cu frații, de a se ştii fiii unui Dumnezeu Tată-Iubire.

         Vedeau speranța ca pe o gingășie a Duhului Sfânt. Când Duhul Sfânt lua în primire inimile lor primeau o iubire senină și dulce. Nu mai simțeau rigorile tranșeelor și întreaga lor ființă se înaripa.

         Mă gândesc că Domnul Iisus a iubit jertfele lor frumoase, puterea lor de dăruire și a hotărât să le primească oferta lor de jertfire; lumină și mărturie pentru veacuri viitoare. Spunea cineva că aleșii dragostei absolute sunt excepții tot atât de rare ca și geniile.

         Oricât ar fi de multe și de meșteșugite cuvintele, ele nu pot tâlcui întocmai taina răstignirilor. Jertfa celor doi români, din iubire pentru Domnul Iisus Hristos, este mai presus de explicații. Nu vom spune deci cuvinte multe. Ne vom adânci în tăcere, cu venerație, într-o clipă de reculegere.

         Dorim ca clipa noastră de reculegere să fi rasunat în toate cerurile Părintelui Veșnic, pentru ca Fiul Său cel jertfelnic să fie tot mai mult iubit și slăvit.

         Îi mulțumim Mântuitorului sufletelor noastre că a acordat iubiților noștri Ion si Vasile onoarea de a șterge prin jertfa lor un colțisor din prihana aruncată pe altarele Spaniei. Este aceasta o zi de emoție și speranță pentru eternitățile noastre; spaniolă și românească. Mesajul lor rostit cu propia lor cenușă răsună și pentru viitorime.

         Aici și acum ascultăm cum ne înfioară nemurirea lor.

         Au intrat în legendă aducând mărturie despre capacitatea de iubire jertfitoare a neamului românesc.

         Ei au rostit fără cuvinte, cu fapta şi cu jertfa, pentru Spania și pentru România adevărul necontestat că orânduirile ateiste generează tiranie și suferință. Poftele lor dominatoare pe jertfitori nu-i mai pot atinge.

         Dar să ne întoarcem spre răsăritul soarelui privirile. Nu vi se pare că-i zăriți pe norii cerului, purtând în mâini lumina jertfitoare a sufletelor lor?

         Să le aducem cuvenita închinare, lor și Hristosului pe care l-au proslăvit cu fapta lor. Și să cântăm împreună cu ei imnul ce zice că Mare este Domnul întru drepții Săi.

         Trăiască Spania, trăiască România, trăiască legiunile biruitoare ale lui Iisus Hristos.

         ASPAZIA OŢEL PETRESCU

Elogii aduse de Emil Cioran lui Petre Ţuţea, în numele unei mari prietenii

Dragă Petre Ţuţea,

Fotografia aceia în care cineva ne-ar putea crede nişte petiţionari dezamăgiţi sau nişte profeţi demenţi, rătăciţi în zoologia rumânească mi-a făcut sensibilă alăturarea noastră în blestemul aceleiaşi soarte. Suntem meniţi amândoi să protestăm în această înfundătură a lumii şi să menţinem, prin suferinţă, insomnia spiritului. Nu că în alt colţ al spaţiului am putea fi fericiţi – căci n-am descoperi pe D-zeu nicăeri, dar am şti peste tot ce e moartea -, ci faptul că aici îmi pare gloria inutilă şi imposibilă mă umple de o amărăciune inexistentă şi ininteligibilă aiurea. Suntem atât de singuru, încât nu mai putem colabora decât cu D-zeu. Este unicul meu gând şi unica mea scăpare. Tu cred c’ai observat demult: nu există nimeni. Asta mă consolează şi de lipsa de glorie şi-mi arată că la urma urmei este indiferent ce eşti, din moment ce te afli subt soare.

Eu sunt un Diogene care şi-a stâns lămpaşul, întâlnindu-te pe tine. În fine, un om. Şi părăsesc şi butoiul, ca să te îmbrăţişez.

Emil Cioran

Sibiu, 29 Iulie 1937

*

Paris, 25 Nov. 1937

Dragă Petrică,

Cred că puţini oameni au avut şansa să li se mediteze destinul în adierile crepusculare ale Veneţiei. Nu mă îndesc însă că m’am ridicat prin înţelegere la pateticul existenţii tale, în acel oraş de fericiri melancolice. Era o după-amiază de Noembrie, aerială şi profundă, când am avut revelaţia rosturilor tale în lume, a apariţiei unice – şi de ce n’aş spune-o? – a imensei tale singurătăţi. Ştiu prea bine că nu-ţi este plăcut să-ţi fac cel mai mare compliment care se poate aduce unui om: singurătatea lui absolută, dar, dragă Petrică, dacă te-ar înţelege oamenii ar mai avea vreun rost prietenia noastră?

Sunt poate singurul care a priceput dimensiunea shakespeare-ană a fiinţii tale, precum îmi place să cred că eşti singurul care ai pătruns incurabilul trecerii mele printre dobitoace. Îţi scriu din oraşul în care toate îndoelile sunt permise, şi care adaugă umbrelor mele un parfum de cangrenă. Sunt fericit că pot să stau aici singur, neînchipuit de singur, şi că sunt departe de Balcanii în care numai tu justifici apariţia soarelui.

Cu vechea dragoste, a lui E. Cioran

13, rue du Sommerard, Hôtel Marignan, Paris Ve

Continuare: Manastirea Petru Voda

Ministerul Sanatatii oferă “oportunitatea” de exprimare a opiniilor și propunerilor de modificare legislativă a Hotărârii de Guvern 900/2012 cu privire la cardul electronic de sănătate. Ultima zi, 9 ianuarie 2015! Alternativa oferita de 47 de ONG-uri, după ce Biserica Ortodoxă Română şi Colegiul Medicilor au cerut autorităţilor oferirea unei alternative.

Sursa: Asociatia Libertatea Romanilor

Iată și propunerea noastră pe care am expediat-o deja prin poșta electronică!

Asociaţia Pentru Libertatea Românilor,
Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283
http://asociatialibertatearomanilor.ro/
Tel. 0744.590.721
E-mail: asociatialibertatearomanilor@gmail.com

Propunere cu privire la actul normativ „Hotărâre de Guvern privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 900/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX “Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”

   Asociaţia Pentru Libertatea Românilor, împreună cu alte 46 asociaţii cosemnatare, în calitatea lor de organizaţii care au ca misiune promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului  și în continuarea acțiunilor noastre anterioare [1],propunem ca variantă de document justificativ a calității de asigurat – adeverința de asigurat – pentru toți cetățenii României care întrunesc calitatea de asigurat și nu doresc să utilizeze cardul electronic de sănătate pe motiv de protejare a vieții private și a libertății de conștiință. Această propunere o facem în conformitate cu legislația României, luând în considerare faptul că un număr însemnat de persoane de cetăţenie română ale căror interese le reprezentăm  nu sunt de acord să utilizeze cardul electronic de sănătate din mai multe motive, dintre care enumerăm:

   – dispozitivul electronic integrat în cardul electronic de sănătate conţine informaţii nevolatile şi este emiţător de unde radio care permit localizarea în spaţiu a persoanei şi, mai ales, localizarea acesteia în momentul în care acceseaza un serviciu medical decontat prin FNUASS,

   – aceste persoane nu doresc  să deţină asupra sa un dispozitiv emiţător de unde radio care admite interferenţe care pot cauza operaţiuni nedorite (orice persoană trebuie să aibă libertatea de a decide dacă doreşte sau nu să deţină asupra sa un astfel de dispozitiv),

   – măsurile de implementare a cardului electronic de sănătate reprezintă, în fapt, ţinerea sub observaţie a vieţii private precum şi atingerea vieţii private prin diseminarea datelor de identificare, precum şi a datelor de sănătate, probleme de diagnostic, prognostic, tratament, investigaţii paraclinice.

                                                                                        Cu deosebită considerație,

Asociaţia Pentru Libertatea Românilor
prin Președinte Profesor
Nicolae Livadă

1. Asociaţia pentru Libertatea Românilor – Bacău
2. Asociaţia Naţionala a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere – Filiala Vrancea „Ştefan cel Mare”
3. Asociaţia Pro-Vita – Filiala Bucureşti
4. Asociaţia Umanitate Pentru Toţi – Bacău
5. Asociaţia Culturală Valea Muntelui – Neamţ
6. Asociaţia Bucovina Profunda
7. Alianţa pentru Demnitate Naţională
8. Asociaţia Christiana
9. Alianţa Familiilor din România
10. Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România
11. Asociaţia Prietenii Sf. Efrem cel Nou
12. Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului
13. Asociaţia ProTinereţe Alba Iulia
14. Liga Studenţilor din Universitatea din Bucureşti
15. Liga de Utilitate Publică
16. Liga Distributistă Română „Ion Mihalache”
17. Asociaţia HRISDORIA
18. Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni” – Constanţa
19. Asociaţia Rost
20. Asociaţia Predania
21. Asociaţia Civică a Tinerilor Creştin – Ortodocşi Români
22. Asociaţia pentru Cultură şi Educaţie „Sfântul Daniil Sihastrul”
23. Asociaţia „Ortodoxia Tinerilor”
24. Asociaţia „Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti”- Alba
25. Asociaţia Tinerilor Ortodocşi „Orthograffiti”
26. Fundaţia Creştină „Părintele Arsenie Boca”
27. Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni” – Suceava
28. Asociaţia Antimis – Timişoara
29. Liga Tineretului Creştin – Ortodox Român
30. Fundaţia Sfinţii Închisorilor
31. Asociaţia Dascălilor din România
32. Asociaţia Familia Ortodoxă
33. Asociaţia „Copil dorit”
34. Asociaţia „Triada”
35. Fundaţia „Sfânta Irina”
36. Asociaţia „Prietenii de Familie”
37. Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova – Iaşi
38. Asociaţia Prologos – Timişoara
39. Asociaţia Prologos – Oradea
40. Asociaţia Prologos – Cugir
41. Asociaţia Enable
42. Asociaţia Synaxis 2010
43. Asociaţia Basarabii
44. Asociaţia “Frăția Ortodoxă Adevăr şi Caritate”
45. Asociaţia Civic Media
46. Fundația Justin Pârvu
47. Mișcarea pentru Rezistenţă Filiala Mehedinți  

---

[1]http://asociatialibertatearomanilor.ro/memoriu-catre-camera-deputatilor-25-03-2013/

http://asociatialibertatearomanilor.ro/petitii-catre-institutiile-statului-cu-privire-la-noile-acte-de-identitate-ale-romanilor-23-de-o-n-g-uri-semnatare/

http://asociatialibertatearomanilor.ro/memoriu-catre-senatul-romaniei-cu-privire-la-actele-electronice-de-indentitate/
http://asociatialibertatearomanilor.ro/memoriu-catre-presedintele-colegiului-medicilor-din-romania/

VIDEO. Smeritul deţinut politic făgărăşean Ioan Roşca (12 ani închisoare) despre reeducarea de la Piteşti. "Citiţi cartea lui Dumitru Bordeianu - Mărturisiri din mlaştina disperării".

Boboteaza şi liturghia cosmică. Botezul cu apă şi botezul cu pământ. Simbolistica Bobotezei în lumea ţărănească.

Mare bucurie este în sufletele noastre. Ca şi odinioară, întreaga creaţie se bucura de Botezul Domnului.
Iordanul se întoarce la vederea focului dumnezeirii, apele se sfinţesc, norii dau glas, munţii se pleacă, pădurile se înălţă pentru a-L cinsti cum se cuvine pe Cel care se bucură de lauda Soarelui şi de slava Lunii (am citit că Eminescu a vrut să-şi intituleze primul său volum de poezii “Lumină de lună”, un aspect la care poate ar trebui să medităm).

Să ne bucurăm cu toţii de această mare sărbătoare, a treia ca importanţă după Învierea şi Naşterea Domnului, şi să nu uităm că Iisus Hristos S-a botezat pentru a-şi arăta dragostea lui faţă de noi. Părintele Stăniloae mărturisea că Sfânta Treime S-a arătat atunci ca dovadă a iubirii. Botezul Domnului este un mesaj al iubirii de oameni, de natură, ca dar al lui Dumnezeu (privită dintr-o perspectivă a creştinismului cosmic, cum inspirat l-a numit Mircea Eliade, şi nu una a stângii ecologiste). Modelul Sfintei Treimi este modelul dragostei perfecte.
Aş vrea să spun câteva cuvinte şi despre botezul cu pământ. Părintele Profesor Ilie Moldovan îmi evoca un obicei din vremea plăsmuirii etnogenezei, pe care l-a descoperit în satul său natal, Albeşti. Acolo se păstrează obiceiul ca la fiecare înmormântare să se împartă nişte bucăţi de sare; e vorba de 72 de bucăţi de sare, după numărul celor 72 de ucenici ai Domnului). Odată cu tradiţia aceasta înregistrăm un cuvânt care priveşte actul înmormântării în sine. Sicriul este dus până în preajma gropii deschise şi, din sicriu, s-ar auzi tuturor celor prezenţi un apel: ”Botează-mă cu pământ!”. Expresia nu se referă doar la botezul omului obişnuit, din apă şi din Duh, ci se referă la botezul însuşi al Domnului, care s-a botezat sfinţind întreg Cosmosul. Hristos nu s-a botezat pentru păcatele proprii. Firea omenească pe care a luat-o Mântuitorul nu a fost îmbibată de păcat. „Botează-mă cu pământ” ne spune că şi înmormântarea e un fel de botez. Trecerea de la viaţă la veşnicie are o semnificaţie profundă. E o semnificaţie pe care o întâlnim în Evanghelia Sfântului Ioan, în care Mântuitorul zice: ”Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţa veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi”. Dar dacă ziua de apoi nu este momentan, totuşi cu omul respectiv se întâmplă ceva. Şi atunci noi venim să zicem că e în cauză un botez. Pământul în care se îngroapă omul nu mai este pământul acela care poartă urmele păcatului. Şi mormântul are ceva sfânt în el. Este pământul pe care Hristos L-a sfinţit cu propriul lui botez.

Sarea este simbolul botezului. Are şi alte conotaţii sfinţitoare. Odată ajunşi acasă cu bucăţica de sare, ţăranii o aruncă în fântână. Fântâna primeşte astfel un aflux de sfinţenie pentru că în gândirea românilor de la început fântâna are apă sfinţită. În biserica primară apa era adusă de către copii, de ce avea familia mai curat în sânul ei.

Părintele Stăniloae ne atrăgea atenţia să ţinem cont de caracterul cosmic al Sfintei Liturghii, care ne duce la înţelegerea modului în care Hristos, prin Înviere, a restaurat întreaga făptură.

Să ne rugăm lui Dumnezeu să ne aducă dragoste, linişte sufletească şi pacea a toată lumea! (Florian Palas)