Intrarea Românilor în Budapesta

Cu permisiunea tatălui meu, postez un text din nr. 1 al revistei Martyria (care abordează problemele românilor ortodocşi din Harghita şi Covasna), supliment al Veghea-Publicaţie a Generaţiei Neaşteptate.

Intrarea Românilor în Budapesta

Ziua de 4 august (1919) a adus Românilor încoronarea biruinţei de la Tisa. Era una din cele mai mari satisfacţii pe care Providenţa le păstrează pentru popoarele greu încercate, care au dovedit tărie de suflet în urmărirea unei idei drepte şi au ştiut să-şi încordeze braţele şi să nu-şi cruţe sângele pentru izbândirea ei.
La ceasurile şase seara, trupele diviziei întâia de vânători intrau în Budapesta şi ocupau capitala maghiară. De-a lungul marelui bulevard Andrassy trec coloane lungi de infanterie, cavalerie, artilerie. În inima oraşului, generalul comandant al trupelor din Transilvania primeşte defilarea trupelor. Niciodată un comandant n-a trebuit să facă o sforţare mai puternică, ca să-şi înăbuşe, sub masca severă a şefului, explozia de sentimente ce urcau din inimă, spre a se fărâma în lacrimi. Căci, în decorul grandios al monumentalei străzi budapestane, se întrupa aevea cel mai măreţ vis pe care îndrăznise vreodată să şi-l plăsmuiască o minte românească, revanşa cea mai strălucită pe care şi-o putea lua un neam după o mie de ani de silă, batjocură şi obidă.
În această zi neuitată de patru August, soldaţii români trec în pas de paradă, în cântecul voios al fanfarelor militare, prin inima capitalei maghiare, cucerită de ei în luptă dreaptă. Ei defilează cu bărbăţie, călcând în picioare nu numai pietrele străzilor capitalei, dar şi sufletul trufaşului călău de până ieri. Mut şi resemnat se grămădeşte norodul maghiar pe trotuarele largi, ca să privească spectacolul unic. Este istoria care se desfăşoară răzbunătoare, nemiloasă, fatală. Este semnul vorbitor al unor vremuri noi, a unor rosturi noi. Se prăbuşeşte o clădire pe care un maestru, orbit de trufie, a durat-o pe temelia nesigură a silniciei.
Şi trupele române trec mereu, iar primul lor pas răsună cadenţat, ca un ritm de epopee. Trâmbiţele înalţă spre cer din ce în ce mai vesel imnul lor de triumf. Câte povestesc ele! Câte restrişti ale trecutului, câte veacuri de suferinţă se răzbună în ceasul de faţă!
Comandantul oştirii, înconjurat de statul său major, primeşte defilarea, răspunzând ofiţerilor care salută cu sabia, stegurilor care se pleacă, soldaţilor cari-i aruncă căutături voioase. Dar ochii săi alunecă visători peste peste rândurile soldaţilor, străbat prin prin negura vremilor apuse şi revăd, într-o înşirare tumultuoasă, tot clocotul patimilor şi al zbuciumurilor care se răzbună în această clipă. Sunt umilinţele, împilările şi jafurile de veacuri, inima strivită şi gura închisă cu pumnul, sunt mucenicii înfipţi în ţeapă ori întinşi pe roată, preoţii batjocoriţi şi scuipaţi, cărturarii vârâţi în temniţe ori siliţi să-şi schimbe ţara. Este un trup frumos de voievod viteaz, aruncat pe o câmpie, despărţit de capul în care încolţise întâia dată sămânţa care, udată de lacrimi şi de sânge veacuri de-a rândul, dă astăzi rodul cel îmbelşugat. Este întreaga poveste milenară a neamului martir, care se încheie într-o apoteoză orbitor de strălucitoare. Este ziua hotărâtoare a unui lung proces istoric, care se sfârşeşte, aşa cum trebuie să se sfârşească toate lungile controverse: cu izbânda dreptului şi a dreptăţii.
Comandantul român priveşte rândurile luptătorilor, cum se urmează unele după altele, pe când icoanele se deapănă şi ele din ce în ce mai repede în mintea lui. Zorii roşii se arată la orizont. Sunt scene din sângerosul nostru război. Filmul încremeneşte asupra unei viziuni de amărăciune şi de groază: Turtucaia. Şi mintea măsoară drumul străbătut; el se strecoară printre cimitirele presărate pe creste de munţi, prin văi şi prin margini de păduri, trece prin vadurile râurilor, urmând căile invaziei, străbate Capitala ţării, pângărită de duşman, urmează potecile sângeroase ale retragerii, şerpuieşte prin lunca Siretului, urcând greu peste înălţimile Vrancei şi Oituzului, trece munţii şi se avântă în marş triumfal peste plaiurile scumpului Ardeal, peste Tisa, peste Pusta ungară.
De la Turtucaia, la Budapesta!
A fost lung drumul şi obositor, ca toate drumurile care merg în suişuri, presărate la tot pasul cu piedici ce trebuiesc ocolite, ori împinse laoparte. Dar ajunşi pe culme, ce privelişte măreaţă! Ce prăpăstii înfiorătoare lăsate în urmă, ce colţi răpoşi trecuţi!
De la Turtucaia, la Budapesta!
Este drumul de la înfrângere la biruinţă, de la umilire la mândrie, de la catastrofa care ameninţa viitorul unui neam, până la sărbătoarea măreaţă a învierii.
Cele din urmă şiruri au trecut. E seară. Bulevardul Andrassy se goleşte încetul cu încetul. Tăcută, mulţimea maghiară se împrăştie cu inima grea, cu mintea îmbulzită de gânduri şi sentimente potrivnice. Bucuria mântuirii de visul rău al tiraniei roşii se amestecă cu amărăciunea orgoliului naţional călcat în picioare. Iar armata cuceritoare se îndreptează spre cazărmile ungureşti cu conştiinţa împlinirii uneia dintre cele mai grele şi covârşitoare misiuni.
Soarele apunea, presărând o pulbere aurie peste turnurile şi cupolele metropolei maghiare. Deasupra cetăţuii lui Soliman, deasupra Burgului habsburgic, deasupra Parlamentului şovinismului unguresc, fluturau falnic culorile naţionale ale steagului românesc.
Se sfârşeşte o zi mare. O zi care va rămâne în istoria neamului, strălucind cu lumina ei orbitoare peste veacuri.
Budapesta a fost cucerită de armata românească!
Eram, între toţi aliaţii noştri, singurii, pe care Dumnezeu îi învrednicise să cucerească prin luptă capitala duşmanului lor de căpetenie. Ceea ce nu fusese îngăduit marilor noştri prieteni, ne fusese nouă, celor mici şi crud încercaţi. Englezii nu şi-au putut plimba caii pe sub Poarta Brandemburghează a Berlinului şi pe sub teii din Unter den Linden. Francezii nu şi-au putut face armele piramidă pe terasa castelului de la San-Souci, de unde spiritul lui Voltaire stăpâneşte ironic peste armura greoaie a Postdamului prusac. Nici Italienii n-au izbândit să sfărâme cu paturile puştilor ipocrita maximă: Justitia est regnorum fundamentam, înscrisă ca o ironie pe poarta Hofburgului vienez.
Ne-a fost dat nouă, urmaşii iloţilor valahi, să avem satisfacţia supremă de a răzbuna umilinţele şi suferinţele atâtor generaţii de strămoşi, să putem intra ca stăpâni în capitala trufaşului opresor, şi, ţinându-l îndoit sub genunchiul nostru, să-l silim să recunoască venirea vremurilor noi: “Când visurile sunt întrupate, iar nedreptăţile de veacuri răzbunate”.
(fragment din volumul I al monumentalei lucrări a istoricului Const. Kiriţescu „Istoria Războiului pentru întregirea României, 1916-1918”)

Actul Unirii

Actul Unirii cu Basarabia
Votat de Sfatul Ţării la 27 martie St. V. 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan

Acesta este mesajul de tramsmis de elevii Colegiului National "Unirea", BRASOV

Sarbatoarea nationala a Romaniei nu ne bucura, ne doare!

Prezent la incheierea campaniei electorale UDMR, care a avut loc marti seara la Targu Mures, Marko Bela a tinut un discurs in care estima victoria maghiarilor la alegerile din 30 noiembrie, exprimandu-si, pe langa asta, totalul "dezgust" fata de ziua de 1 Decembrie, Ziua Romaniei.

La manifestarea centrala de inchidere a campaniei electorale a UDMR, ce a avut loc marti seara, la Sala Sporturilor din Targu-Mures, au participat peste 6.000 de personae. Liderii maghiari fiind foarte multumiti de prezenta atator oameni, si-au exprimat inca o data dorinta ca maghiarii sa fie uniti.

"Am fost foarte multi si suntem foarte multi, ceea ce inseamna ca vrem sa fim impreuna si la sarbatori si cu ocazia votului, sunt convins de acest lucru", a declarat liderul UDMR.

Discursul sustinut de Marko Bela in limba roamna a fost unul foarte pasnic, liderul maghiar vorbind despre necesitatea unificarii comunitatilor maghiare.

Dupa discursul in limba romana a urmat si cel in limba maghiara, in care Marko nu a mai fost atat de diplomat in declaratiile sale. Acesta si-a manifestat profunda "dezamagire" fata de sarbatoarea romanilor de 1 Decembrie.

"Trebuie sa intoarcem roata istoriei. Sa fim uniti in orice clipa pentru viitorul nostru si al copiilor nostri. Ne doare Trianonul, dupa alegeri e sarbatoarea nationala a Romaniei, dar evenimentul nu ne bucura, ne doare, pentru ca acea intorsatura a istoriei a insemnat 70 de ani de agonie. Nimeni sa nu ne ceara sa ne bucuram de aceasta zi, dar o respectam", a declarat Marko Bela.

Liderul maghiar a sugerat insa multimii ca partidul sau si comunitatea maghiara nu ar trebui sa fie intristati de Ziua Romaniei, pentru ca maghiarii o vor sarbatorii cu o victorie la alegeri.

In incheiere, liderii maghiari prezenti la manifestare au linistit electoratul maghiar cu promisiunea ca autonomia teritoriala si culturala a maghiarilor este ca si infaptuita.

"In 18 ani, am obtinut drepturi care constituie parti ale deciziei autonome. Acest drum trebuie continuat si trebuie sa obtinem cele doua forme de autonomie, cea culturala, care este etnica, si cea teritoriala, care nu este etnica, dar care se completeaza reciproc", a declarat senatorul Gyorgy Frunda, prezent la manifestarea de la Targu Mures.

Autor: Alexandra Grindean

La multi ani, BUCOVINA!

Astazi, 28 noiembrie 2008 se implinesc 90 de ani de la Unirea cu Bucovina, hotarare luata in acea vreme de Congresul General al Bucovinei la sala sinodala de la Cernauti, Congres care spunea:''Congresul general al Bucovinei,intrunit azi,joi,15/28 noiembrie 1918,in sala sinodala din Cernauti; Considerand ca,in fondarea principatelor romane,Bucovina care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei si Cernautilor,a facut parte din Moldova,care in jurul ei s-a inchegat ca stat;Considerand ca in cuprinsul hotarelor acestei tari se gasesc vechiul scaun de domnie de la Suceava,gropnitele domnesti de la Radauti,Putna si Sucevita,precum si multe alteurme de amintiri scumpe din trecutul Moldovei;Considerand ca fii acestei tari,umar la umar cu fratii lor din Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori,au aparat de-a lungul veacurilor fiinta neamului lor impotriva tuturor incalcarilor din afara si a cotopirei pagane;Considerand ca in 1774,prin viclesug Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila alipita coroanei Habsburgilor;Considerand ca 144 de ani poporul bucovinean a indurat suferintele unei ocarmuiri styraine,care ii nesocotea drepturile nationale si care prin strimbatati sipersecutii cauta sa-i instraineze firea si sa invrajbeasca celelalte neamuri,cu care el voia sa traiasca ca fratii;Considerand ca in scurgerea de 144 de ani,bucovinenii,au luptat ca niste mucenici pe toate campiile de batalie in Europa sub steag strain pentru mentinerea,slava si marirea asupritorilor lor,si ca ei drept rasplata aveau sa indure micsorarea drepturilor mostenite,izgonirea limbii lor din viata publica,din scoala si chiar din biserica;Considerand ca,in acelasi timp,poporul bastinas a fost impiedecat sistematic de a se folosi de bogatiile izvoarelor de castig ale acestei tari si despuiat in mare parte de vechea mostenire;Considerand ca,cu toate acestea,bucovinenii n-au pierdut nadejdea ca ceasul mantuirii,asteptat cu atata dor si suferinta va sosi si ca mostenirea lor strabuna taiata prin granite nelegiuite,se va reintregi prin alipirea Bucovinei la Moldova lui Stefan,si ca au nutrit vecinic credinta ca marele vis al neamului se va infaptui,cand se vor uni toate tarile romane de la Nistru pana la Tisa intr-un stat national unitar; CONSTATA ca ceasul acesta mare a sunat!ASTAZI,cand dupa sfortari si jertfe uriase din partea Romaniei si a puternicilor si nobililor ei aliati ,s-au intronat in lume principiile de drept si umanitate pentru toate neamurile,si cand in urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungara s-a zguduit in temeliile ei si s-a prabusit,si toate neamurile incatusate in cuprinsul ei si-au castigat dreptul de libera hotarire de sine,cel dintai gand al Bucovinei dezrobite se indreapta spre regatul Romaniei,de care intotdeauna am legat nadejdea dezrobirii noastre.DREPT ACEEA NOI,CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI,intrupand suprema putere a tarii si fiind investiti singuri cu putere legiuitoare,in NUMELE SUVERANITATII NATIONALE HOTARIM: UNIREA NECONDITIONATA SI PENTRU VECIE A BUCOVINEI ,IN VECHILE EI HOTARE PANA LA CEREMUS,COLACIN SI NISTRU SI REGATUL ROMANIEI. Declaratia a fost citita de cavalerul Iancu Fondor,presedintele Congresului general al Bucovinei.Declaratia a fost publicata in ziarul Miscarea ,Iasi,nr.259/18 noiembrie 1918.
Am incercat si noi, elevi ai Colegiului National ''Unirea'' din Brasov sa sarbatorim acest eveniment si sa reamintim oamenilor de varsta a treia, precum si sa le spunem celor de prima sau a doua varsta ceea ce a fost atunci, demult, cand credeam ca intregirea nationala va dura vesnic.Nu a fost asa, nu a fost cum am dorit, dar poate, intr-o zi, vom fii cu totii impreuna!

''Nu ne-am luptat pentru jucarii
Vrem sa ne unim cu tara.''

Preluat de pe http://goran-skap.blogspot.com/

Moartea = GARDASIL

Gardasil, vaccinul care ucide
Guvernul vrea sa bage pe gat romanilor un vaccin, respins in toate statele americane, recomandat insa de fostul Secretar de Stat al SUA, Madeleine Albright, care nu mai poate de grija romanilor.
Dupa ce Guvernarea PSD a impus introducerea iodului in sarea consumata de romani, fara nici un fel de studiu stiintific, iata ca si liberalii incearca introducerea obligativitatii unui vaccin care poate provoca sterilitatea sau chiar moartea. Reporterii ZIARUL au realizat o documentare cu privire la vaccinul Gardasil si cere specialistilor de la Babes sa ia atitudine si sa aduca la cunostinta publicului romanesc pericolele vaccinului pe care Madame Albright vrea sa-l vada introdus obligatoriu in tara noastra.Romania ar putea initia in toamna acestui an, odata cu inceperea noului an scolar, un program de vaccinare a tinerelor impotriva cancerului uterin, au anuntat, recent, premierul Tariceanu si fostul Secretar de Stat american Madeleine Albright, presedinte al companiei de consultanta Albright Group. Romania, tinta pentru vaccinul ucigas La Bucuresti, Madeleine Albright, fost Secretar de Stat al SUA, a facut zilele trecute lobby pe langa presedintele Traian Basescu si primul-ministru Calin Popescu Tariceanu pentru ca Romania sa adopte vaccinul Gardasil, pentru "prevenirea cancerului de col uterin" (HPV). S-a dovedit foarte repede ca o astfel de deplasare nu este chiar un act de "binefacere", ci se intreprinde pe bani foarte multi: chiar si sute de mii de dolari, in acest caz. Compania de medicamente Merck & Co se asteapta la vanzari de cel putin 4 miliarde de dolari anual doar in SUA, militand pentru ca vaccinul HPV sa fie administrat in scoli obligatoriu. Costul dozele vaccinului “obligatoriu” leviteaza in jurul a 300 de euro pentru o persoana. In Romania traiesc circa 125.000 de tinere eleve care ar urma sa fie vaccinate “obligatoriu”. Daca inmultim aceste cifre cu 300, rezultatul devine foarte interesant financiar.Adevarul despre Gardasil Adevarul despre afacerea Gardasil si mai ales despre efectele vaccinului sunt insa invaluite intr-o ceata mai mult decat tenebroasa: atat in Canada cat si in SUA, unde s-au facut eforturi uriase pentru administrarea “obligatorie” a vaccinului Gardasil de catre politicieni influentati financiar de cartelul farmaceutic pe care l-am amintit mai sus, initiativa a fost respinsa in mai toate statele in care a fost propusa. Cetatenii canadieni si americani si-au dat seama ca un vaccin netestat pe termen lung si cu efecte secundare necunoscute inca pe deplin, sau stiute si deliberat ascunse, nu este sigur si cu atat mai putin necesar, mai ales injectat fetelor de la 9 la 15 ani. Efectele secundare invocate imediat au fost: greata, voma, temperatura ridicata, mancarimi ale pielii, dureri musculare, spasme bronsitice, astm, sau chiar paralizie, apendicita si dezvoltarea artritei la noua femei din cele circa 11.000 care au participat intr-un studiu clinic de scurta durata, ceea ce ridica probabilitatile la sute in cazul injectarii obligatorii a femeilor din Romania.

Degeaba...

Proiectul de hotarare privind organizarea referendumului pentru autonomia asa-zisului Tinut Secuiesc, in data de 30 noiembrie, in paralel cu alegerile parlamentare, a fost respins, joi dupa-amiaza, de Consiliul Local Sfantu Gheorghe, deoarece nu a intrunit majoritatea de voturi necesara, transmite Agerpres. Cei 8 consilieri locali ai Partidului Civic Maghiar (PCM) care au promovat proiectul de hotarare au votat pentru adoptarea acestuia, 6 consilieri UDMR s-au abtinut, iar cei 4 consilieri romani au votat impotriva pe considerentul ca subiectul este anticonstitutional.Reprezentantii UDMR s-au abtinut la sugestia primarului Antal Arpad, care a propus amanarea proiectului, sustinand ca prezinta o serie de vicii si trebuie imbunatatit."Atat timp cat eu voi fi primar in Sfantu Gheorghe, voi lupta pentru autonomie, dar nu sunt de acord ca acesta sa aiba loc pe data de 30 noiembrie", a declarat Antal Arpad, care a explicat cu alt prilej ca sincronizarea celor doua evenimente, respectiv alegerile generale si referendumul, ar da apa la moara extremistilor si i-ar putea propulsa in viitorul Parlament al Romaniei.Reprezentantii PCM s-au aratat dezamagiti de esecul inregistrat, iar consilierul Kovacs Istvan a declarat ca in acest fel cetatenii municipiului au fost impiedicati sa-si exprime optiunea cu privire la autonomia teritoriala.Partidul Civic Maghiar a solicitat autoritatilor locale din judetele Covasna, Harghita si Mures sa organizeze referendumuri oficiale pentru autonomia teritoriala a asa-zisului Tinut Secuiesc, cu intentia de a folosi rezultatele acestuia pentru a fundamenta si inainta Parlamentului Romaniei o initiativa legislativa cetateneasca in vederea acordarii autonomiei teritoriale a asa-zisului Tinut Secuiesc.Unii..."kukorica" viseazaIn statutul de autonomie, pe care a fost fundamentata hotararea se mentioneaza, printre altele, ca "Tinutul Secuiesc devine o regiune autonoma cu personalitate juridica in cadrul Romaniei", "in Tinutul Secuiesc limba maghiara are acelasi statut ca si limba oficiala a statului", iar autoritatile regiunii autonome sunt consiliul de autoadministrare, comisia de autoadministrare si presedintele Tinutului Secuiesc.Alte doua consilii locale din judetul Covasna, respectiv Targu Secuiesc si Valea Crisului, au aprobat organizarea referendumului pe data de 30 noiembrie, insa Prefectura Covasna a solicitat retragerea hotararilor pe temei de nelegalitate.Prefectul judetului, Gyorgy Ervin, a declarat ca acestea incalca Legea referendumului si ca in ipoteza in care hotararile nu vor fi revocate, atunci va fi nevoit sa le atace in contencios administrativ.Politicienii romani si reprezentantii societatii civile romanesti din judetul Covasna au declarat in repetate randuri ca acest referendum este anticonstitutional, deoarece, potrivit legii fundamentale, problemele care nu pot fi supuse revizuirii, deci nu pot face obiectul unui referendum, sunt caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala.Ziua Online