23.1.10
Palestinienii acuză Biserica Ortodoxă că vinde terenuri evreilor
Festivităţile ortodoxe de Crăciun din oraşul Betleem, locul în care Hristos s-a născut, conform Sfintelor Evanghelii, au fost tulburate miercuri, 6 ianuarie 2010, de proteste palestiniene prin care erau acuzaţi ierarhi locali ai Bisericii Ortodoxe de vânzarea terenurilor în beneficiul Israelului.Sloganuri ostile Patriarhului ortodox din Ţara Sfântă, Teofil al III-lea, au fost lansate de protestatari, care îl acuzau de trădare faţă de co-religioşii palestinieni, în timpul procesiunii tradiţionale ce marchează începutul festivităţilor Craciunului în Betleem, la sud de Ierusalim .
Patriarhul ortodox a condus festivităţile la care au participat sute de pelerini în locul Staulului, dar a trebuit să fie escortat de poliţia palestinienă.
PF Teofil a fost ales patriarh în 2005, înlocuindu-l pe Irineos, respins de biserică după ce a fost acuzat de a fi fost implicată într-un acord de vânzare a terenurilor bisericii în Ierusalimul de Est către reprezentanţii evreilor, pentru mai multe milioane de dolari.
"Acesta nu şi-a respectat promisiunea de a anula acest acord", s-a plâns preşedintele Consiliului Organizaţiilor Ortodoxe Arabe, Marwan Toubassi, care este, de asemenea, vice-ministrul palestinian al Turismului.
Conform Toubassi, PF Teofil a acceptat, de asemenea, să cedeze noi terenuri ale Bisericii Ortodoxe, către o companie din Israel.Aceste acorduri funciare între Biserica Ortodoxă şi Israel sunt denunţate de palestinieni care aspiră să facă din Ierusalimul de Est (anexat în 1967 de Israel şi de majoritatea arabă) capitala viitorului lor stat.
Lupta mântuirii: Fii destoinic, ştiind Cui crezi, cu ale Cui arme baţi război. Cuvânt al Părintelui Arsenie Boca
Calea mântuirii ne desprinde de pământ spre Cer, ca pe unii ce ştim că de la Dumnezeu am ieşit şi iarăşi la Dumnezeu ne-ntoarcem şi lăsăm lumea. Fericit cine se-ntoarce...
Duşmanii
Pe o asemenea mărită cale, nimeni nu poate merge singur, de nu va veni mai întâi în obştea Bisericii ca să fie condus de mâna nevăzută a Mântuitorului prin preoţi, ucenicii Săi văzuţi, trimişi de El în fiecare rând de oameni. Căci au zis Părinţii de demult cuvântul acesta: cine vrea să se mântuiască cu întrebarea să călătorească; pentru că omul, care s-a hotărât să iasă din calea păcatelor sau din gâlceava fărădelegilor, se va trezi deodată că i se vor ridica împotrivă trei vrăjmaşi, unul după altul. Iar vrăjmaşii mântuirii sunt aceştia: lumea, trupul şi diavolul. Pe aceştia îi arată ca atare toţi Sfinţii Părinţi.
Ruşinea de a fi bun
Prin "lume" se înţelege categoria păcatului, adică turma oamenilor necredincioşi, cei ce din toată voia s-au unit cu sfaturile dracilor. E lumea pentru care nu s-a rugat Mântuitorul (Ioan 17, 9). E gura satului, gura vecinului şi, de multe ori, gura şi faptele celor dintr-o casă cu tine. Aceştia, sau lumea, îţi iartă orice ticăloşie ai face, oricât ai da îndărăt cu sufletul, dar nu te iartă nicidecum să le-o iei un pas înainte şi să te faci mai bun. Oamenii aceştia ai lumii au o ciudată ruşine de a fi buni. Bunătatea ta îi arde, şi se trudesc să te scoată de vină cu tot felul de ponoase. "Lumea" e veacul viclean, placul oamenilor şi slava deşartă. Gura lumii grăieşte ale stăpânitorului ei. De aceea avem poruncă: "Nu iubiţi lumea, nici cele din lume: pofta trupului, pofta ochilor şi trufia vieţii, care nu sunt de la Tatăl." (1 Ioan2, 15-16)
Plăcerea se plăteşte cu durere
Cine vrea să biruie această primă piedică în calea mântuirii, are la îndemână aceste trei: răbdarea, iertarea şi rugăciunea. Cu arătarea răbdării suntem datori în primul rând pentru că, mai înainte de a veni la calea lui Dumnezeu sau la ostenelile mântuirii, făceam şi noi ale lumii, umblând în fărădelegi şi chinuind pe alţii, şi astfel ne-am băgat datori; deci acum trebuie să plătim ale noastre cele de atunci, ca pentru răbdare să dobândim mântuirea de la Dumnezeu. Aşa trebuie să plătim acum cu durere cele ce le-am făcut odinioară cu plăcere. (…)
Căci multe din cele ce ni se întâmplă, ni se întâmplă
- spre îndrumarea noastră,
- sau spre stingerea păcatelor trecute,
- sau spre îndreptarea neatenţiei prezente,
- sau spre ocolirea păcatelor viitoare.
Nebunul însă roagă pe Dumnezeu să-l miluiască; dar venind mila nu o primeşte, fiindcă n-a venit precum a vrut el, ci precum Doctorul sufletelor a socotit că e de folos. Şi de aceea se face nesimţitor şi se tulbură şi uneori se războieşte aprins cu dracii, alteori huleşte pe Dumnezeu; astfel, arătându-se nemulţumit, nu primeşte decât bâta.
Arma iertării întoarce răul spre bine
Cine vrea să biruie lumea e dator să ia arma rar folosită a iertării, oricâte necazuri ar pătimi de la oamenii lumii acesteia, ca unul ce vede că fraţii săi stau legaţi într-o robie străină, în întunericul necunoştinţei de Dumnezeu şi de ei înşişi.
Cine vrea să biruie lumea se roagă Tatălui său în ascuns sau în gând, pentru orice fiu al lui Dumnezeu, oricât de întunecată purtare ar avea şi oricâte rele i-ar face. Căci răbdarea răului, iertarea fraţilor şi rugăciunea în ascuns au mare putere înaintea lui Dumnezeu, căci pentru ele biruie El în locul omului, întorcând spre bine cele pornite de la lume cu răutate.
Stăruind în acestea te-ai făcut pricină de mântuire şi pentru fratele tău din lume. Rugăciunea nu judecă, ci se smereşte, aducându-ne aminte greşelile noastre, nu ale lumii. Rugăciunea adevărată cere iertarea lumii, nu osândirea ei. Iar asupra smereniei vrăjmaşul nu poate nimic.
Deci, făcând aşa, ori de câte ori întâmplarea o cere - dar şi când n-o cere - ajutat de Dumnezeu, treci cu bine peste prima piedică a potrivnicului pe care ţi-o ridică în cale prin fraţii tăi din lume, care sunt mai slabi de înger (1 Tesaloniceni 5, 14).
Răbdarea răului nu este o slăbiciune
Cine are darul dragostei, al răbdării şi al gândului smerit, în vremea de luptă - dacă luptă după lege, iar legea este dragostea - poate vedea lucruri minunate, întoarceri neaşteptate la Dumnezeu. Aşa de pildă, noi nu ştim tainele lui Dumnezeu: pe cine mântuieşte din lume şi pe cine osândeşte. Dacă pe cel ce se sălbăticeşte asupra ta, din pricina întunecimii sale, îl ştie Dumnezeu că se va mântui, mântuirea lui o va face şi cu ajutorul tău, prin aceea că-ţi dă darul răbdării, al iertării din inimă şi al rugăciunii. Astfel pentru smerenia ta îl va birui Dumnezeu şi va alunga duhul potrivnic dintr-însul. Dacă însă fratele acela mai are de chinuit în robie străină, sau chiar îşi va pierde sufletul, la purtarea ta cea după Dumnezeu, răutatea lui va creşte şi se va sălbătici cu totul împotriva oamenilor şi împotriva lui Dumnezeu. Prin urmare, nicidecum să nu uităm că ostaşi ai lui Dumnezeu suntem. Deci fii destoinic, suflete, ştiind Cui crezi, cu ale Cui arme baţi război, Cine îţi ajută, - ca să nu piardă Dumnezeu pe cineva pentru neiscusinţa ta. De aceea au zis Pă-rinţii, că pricina mântuirii este aproapele.
Cei ce biruie lumea nu sunt nicidecum o adunare de neputincioşi, o turmă de inactivi, oricât s-ar părea răbdarea răului o slăbiciune a binelui, ci ei sunt ostaşii împăratului, care prin răbdarea Crucii a biruit nu numai lumea, ci şi toată stăpânia morţii. Mântuirea e cununa acestei biruinţe. Iar despre nevoinţa care dovedeşte răbdarea şi credinţa sfinţilor, putem spune că e singura cale îngăduită şi în stare să mistuie puterea răului şi să o facă fără rost şi fără vlagă în lume.
Părintele Arsenie Boca – Cărarea Împărăţiei
22.1.10
Jurnal de pelerin. Părintele Arsenie Boca – 20 de ani de la trecerea la Domnul.
La 28 noiembrie 2009 s-au împlinit 20 de ani de la plecarea la Domnul a Părintelui Arsenie Boca. Făgărăşenii au o evlavie deosebită faţă de Părintele care, în anii petrecuţi la Mănăstirea Sâmbăta, a marcat definitiv viaţa duhovnicească a Ţării Făgăraşului; de aceea au participat în număr mare la parastasul săvârşit cu această ocazie la Mănăstirea Prislop, iar rubrica noastră Jurnal de pelerin continuă cu o nouă împărtăşire a emoţiei şi bucuriei trăite, primită la redacţie de la un tânăr din Ucea de Sus:
LA PAS PE URMELE PĂRINTELUI ARSENIE. E greu să vorbească un păcătos despre cel ce a fost Sfântul secolului XX în Ardeal, Preacuviosul Părintele nostru Arsenie Boca, însă nădăjduiesc să mă ierte atât Sfinţia Sa din ceruri, cât şi milostivul Dumnezeu, că am îndrăznit să scriu aceste rânduri.
S-au împlinit douăzeci de ani la trecerea la Domnul a Părintelui nostru Arsenie. Tineri şi bătrâni, ardeam de nerăbdare să vină ziua de 28 noiembrie, să mai ajungem o dată la mormântul său, să fim aproape de locurile în care şi-a petrecut o parte din viaţă şi să ne împărtăşim din cuvântul său viu care există la Mănăstirea Prislop.
Oraşul Victoria a fost sâmbătă, 28 noiembrie, punctul de plecare pentru zeci de credincioşii din împrejurimi către Prislop. La ora 4 dimineaţa, după binecuvântarea părintelui Sorin Suciu, din Şinca Nouă, împreună-pelerin cu noi, am plecat parcă zburând, ajungând în jurul orei 7 în satul Silvaşul de Jos, unde un echipaj de poliţie ne spune că de acum pelerinajul poate continua doar pe jos (ce frumos, mulţumim Părinte!).
Fără nici o eschivare ne-am luat bagajele şi am plecat spre mănăstire, până la care mai aveam cel puţin 7 km de mers pe jos. Părintele ne învredniceşte să-i călcăm pe urme la propriu, străbătând acelaşi drum pe care au călcat paşii dânsului. Minunat, minunat lucru să vezi cum zeci, sute, mii, zeci de mii de oamenii merg fără a se plânge de povara drumului, vin chemaţi de duhul Părintelui, vin să-şi plângă păcatele, vin, după cum spunea Preasfinţitul Daniel Partoşanul, să-şi aprindă luminile sufletelor lor de la candela părintelui Arsenie, candelă care arde nesfârşit.
„SĂ ÎMI CEREŢI AJUTORUL!”. Intraţi în curtea mănăstirii, fără urmă de oboseală şi cu o dorinţă de netăgăduit, ne-am aşezat la rând pentru a ajunge la mormântul Părintelui. Miile de oameni din faţa noastră nu reprezintă nici un obstacol, am fi stat la cozi ore în şir, doar ca să ajungem acolo sus, unde Părintele îşi are locaşul său pământesc. O dorinţă atât de mare nu credeam să mai văd în zilele noastre la mii de oamenii – copii, tineri şi vârstnici; să vezi zeci de oamenii cântând colinde, citind acatistul închinat Părintelui Arsenie, sute de tineri rugându-se, să auzi zeci de mărturisiri despre minunile Părintelui… Nu există cuvinte pentru a descrie ceea ce poţi simţi atunci când, cu ajutorul Părintelui şi prin poveţele sale, vezi cum oamenii se schimbă, lepădând haina păcatului, cum încep să se iubească între ei, se respectă, iubesc pe Dumnezeu şi lasă să intre în sufletele lor iubirea desăvârşită a Domnului nostru Iisus Hristos.
După câteva ore de rugăciune, mulţumiri şi cereri adresate Părintelui, ne învredniceşte Dumnezeu să-i sărutăm Sf. Cruce de la mormânt, cu credinţa că se va ruga Domnului pentru iertarea păcatelor noastre şi pentru cererile noastre, după cum însuşi spunea înainte să treacă la Domnul: “De acolo unde voi pleca o să vă ajut mai mult decât de aici, numai să îmi cereţi ajutorul”. Părinte, ajută-ne!
EVLAVIA OAMENILOR APROPIE CANONIZAREA. În curtea mănăstirii a început Sfânta Liturghie, săvârşită de Preasfinţitul Daniil Partoşanul – episcopul românilor din Serbia, şi de un sobor impresionant de preoţi şi diaconi. Răspunsurile au fost date de elevele seminarului mănăstirii şi de miile de credincioşi. Parcă pluteam cu toţii, nu ne venea să credem că, deşi curtea era plină, era o linişte extraordinară; oamenii înălţau rugăciunii către Dumnezeu, către Părintele Arsenie, către Maica Domnului.
Deosebită şi foarte frumoasă a fost şi predica Preasfinţitului Daniil, care ne pune mereu în atenţie o fidelă imagine a Părintelui Arsenie, a Sfântului nostru Părinte Arsenie de la Prislop care, atunci când va rândui Dumnezeu, va fi trecut în rândul sfinţilor. De la an la an curtea mănăstirii devine tot mai neîncăpătoare pentru zecile de mii de credincioşii care vin chemaţi de duhul Părintelui, lucru care va apropia canonizarea, după cum ne-a încredinţat acum câţiva ani Înaltpreasfinţitul Laurenţiu Streza, iar anul acesta, din nou, Preasfinţitul Daniil.
Parastasul Părintelui – o slujbă sobră, cântată de asemenea de toată curtea mănăstirii, s-a săvârşit după Sf. Liturghie. Soborul de preoţi în frunte cu PS Daniil au urcat apoi la mormântul Părintelui, cântând minunatele colinde ale Naşterii Domnului.
Am plecat de la mănăstire cu sufletul plin de bucurie, pentru că Dumnezeu ne-a învrednicit să ajungem aici în această zi, dar purtând în inimă şi dorinţa de a împlini ce ne-a învăţat Părintele Teofil: “Cea mai bună cinstire adusă sfinţilor este urmarea lor”.
Gheorghe-Sebastian Stoia, Ucea de Sus
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 36 - ianuarie 2010
Consiliul Judetean Covasna aloca fonduri pentru sprijinirea diasporei maghiare din...Hunedoara!
Consilierul judetean Ioan Solomon atrage atentie asupra unui proiect de hotarare de consiliu judetean initiat de catre presedintele CJ Covasna, Tamas Sandor (foto), care va fi supus adoptarii in sedinta din 28 ianuarie 2010.
Proiectul prevede sprijinirea (financiara, cum altfel!) "comunitatilor de etnie maghiara din diaspora", recte "comunitatea din judetul Hunedoara". Scopul este acela de a sprijini comunitatile maghiare din Hunedoara in plan "cultural, administrativ si educational, urmand ca pe parcurs, programul sa fie extins si pe celelalte judete din Romania, unde exista comunitati maghiare". Cheltuielile vor fi suportate de catre CJ Covasna si de catre institutiile aflate in subordinea acestuia, dupa cum apare mentionat in proiectul de hotarare.
Inutil sa ma adaug faptul ca CJ Covasna nu finanteaza proiectele culturale sau identitare ale romanilor din Covasna, comunitate supusa unui evident proces de epurare etnica, dar are in schimb bani pentru proiectele culturale ale maghiarilor din alte judete.
Sursa:
http://tanasadan.blogspot.com
Inutil sa ma adaug faptul ca CJ Covasna nu finanteaza proiectele culturale sau identitare ale romanilor din Covasna, comunitate supusa unui evident proces de epurare etnica, dar are in schimb bani pentru proiectele culturale ale maghiarilor din alte judete.
Sursa:
http://tanasadan.blogspot.com
Stranepoata lui Hermann Goering: "M-am sterilizat ca sa nu transmit mai departe sangele unui monstru". Necredinta duce la aceleasi metode.
Descendentii liderilor regimului nazist au vorbit pentru prima data in fata camerelor de filmat despre resentimentele pe care le au fata de stramosii lor in cadrul documentarului "Copiii lui Hitler", regizat de Chanoch Zeevi. Printre ei s-a numarat si Bettina Goering, stranepoata lui Goering, comandantul aviatiei militare a Germaniei naziste, care a marturisit ca a mers pana acolo incat s-a sterilizat pentru a nu "transmite mai departe sangele unui monstru". Regizorul documentarului a declarat ca a descoperit "similaritati fascinante" intre sentimentele celor inruditi cu initiatorii Holocaustului si victimele acestora, realteaza "Daily Mail" in editia electronica de joi. Bettina Georing, care traieste in prezent in Santa Fe, New Mexico, povesteste in documentar ca atat ea, cat si fratele ei, au renuntat in mod voluntar la posibilitatea de a face copii. "Mi-am legat trompele pe cand aveam 30 de ani pentru ca ma temeam ca as putea crea un alt monstru. Eu arat ca el - ochii, pometii, profilul. Seman mai mult cu el decat propria lui fiica", a spus ea. Bettina Goering a precizat ca tatal ei, care a murit in 1981, nu a vorbit niciodata despre Holocaust sau despre fostul comandant al Luftwaffe. "Dar bunica mea era mai putin evaziva - ea il adora", a adaugat ea. "Ca sefa a Crucii Rosii in Germania nazista, ea se invartea prin cercul celorlalti lideri de top si avea multe poze in care era infatisata alaturi de Hitler. Odata ne uitam la un documentar TV despre Holocaust si ea a inceput sa strige Toate astea sunt minciuni, nu s-a intamplat asa". Cea mai dificila parte este sa admit ca as fi putut sa-l plac. Am fost extrem de socata de asta. Acum ma accept mai mult pentru ceea ce sunt, indiferent ce cuprinde asta - partile bune, partile rele si urate", a incheiat Bettina Georing.
NEMERNICIE ! Romania va experimenta pe populatie produsul cancerigen initium - DACA NICI ACUM NU REACTIONAM, ATUNCI CAND ?
Experimentul "Codex Alimentarius" incepe cu Romania. De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat sa inceapa implementarea "Codexului", alaturi de alte 165 de state semnatare (95% din populatia planetei). "Codex Alimentarius" este un pachet de norme dupa care se vor alimenta populatiile tarilor semnatare. Acesta porneste de la principiul ca Terra nu mai poate hrani pe toata lumea natural, ca atare se va trece la hrana artificiala, din produse chimice, cea modificata genetic etc. Adeptii Teoriei Conspiratiei sustin ca masura nu este altceva decat una de exterminare, care va reduce populatia globului la cca doua miliarde, o masa mult mai usor de hranit si de controlat de fortele oculte.
Nu a trecut o luna si iata ca apare stirea ca Romania este prima tara din lume care va folosi in agricultura un compus chimic pe baza de initium, un ingredient activ din noua clasa a substantelor chimice impuse de "Codex Alimentarius". Produsele vor fi furnizate de compania germana BASF si vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, rosii, castraveti si ceapa. Pentru publicul larg se spune ca "beneficiile pe care le-ar aduce aceasta substanta sunt legate in primul rand de combaterea daunatorilor, dar, totodata ea micsoreaza si durata in care se obtine recolta." Dupa ce acest produs va fi experimentat in Romania, urmeaza sa fie omologata utilizarea lui si in Olanda, Germania, Franta, SUA, Canada si Marea Britanie. Neoficial, conform cercetatorilor care combat "Codex Alimentarius", folosirea produselor cu initium sporeste cu pana la 65% rata riscului de cancer de colon, substanta, care intra rapid in combinatii chimice, devenind reziduala in organism. De pilda 1 mg de initium intrat in organism o singura data se elimina in aproape un an. Or, daca acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism. Apoi, asa cum initium ajuta la cresterea rapida a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce la marirea tumorilor maligne. (S.L.)
D-zeu sa-i ajute pe romani.
Cobaii romani- sunt asteptati sa se mute de la Ministerul Sanatatii la Ministerul Chimiei, pardon, al Agriculturii
Am primit pe ')" onmouseout="htm()">email, trimis de catre un utilizator, urmatorul text ( am constatat ca ')" onmouseout="htm()">sursa este aici ) ......
...
M-am uitat pe site la BASF http://www.basf.com/group/pressrelease/P-10-110 si da, suntem prima tara care experimenteaza asta, adica produsele pe baza de Initium. Probabil, in acceptiunea lor, ar trebui sa fim mandri de asta.
Deci, sunt 2 produse, Enervin™ si Zampro™. Ceea ce m-a uimit un pic a fost fraza urmatoare:
“Because of the very favourable environmental profile of Initium, the products were authorized in the record time of four years,” said Roland Ringel, Head of the Initium Global Development Project.
Adica alte produse apobate in ritm alert? OK, hai sa ne uitam ce studii au stat la baza aprobarilor – mai ales ca ma intereseaza impactul asupra sanatatii oamenilor. Sa le luam in ordinea .. comunicarilor gasite de mine:
4 dec 2008
Se anunta ca primele tari care vor testa noile minunatii de Initium vor fi tarile din America de Sud ( stiu .. alti cobai specializati), Europa era anuntata pentru 2011 !!!!!
-------
Si totusi Romania este premiera mondiala? De ce? Sud americanii s-au razgandit? De ce? CE ANUME i-a facut sa se razgandeasca? Si acolo foamea de spagi in randul guvernantilor si parlamentarilor este cel putin tot atat de mare ca si in Europa Centrala si de Est. Asadar tarile din America de Sud AU REFUZAT sa isi transforme cetatenii in cobai, si unde in lumea asta mare se pot gasi niste fraieri ? In Romanica !
Initium si mai cum? Numele provizoriu este ametoctradin. Este un fungicid din clasa Pyrimidylamine / Triazolopyrimidine uluitor de puternic a carui structura chimica o puteti consulta aici http://www.alanwood.net/pesticides/ametoctradin.html.
Sursa:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
