21.2.09

Discriminarea românilor din Hargita şi Covasna

Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna


Notă privind discriminarea cetăţenilor de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale în vigoare

Comitetul Director al Forumului readuce în atenţia opiniei publice discriminarea cetăţenilor de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale în vigoare, după cum urmează:
Condiţionarea ocupării funcţiilor în instituţiile publice, din cele două judeţe, de cunoaşterea limbii maghiare, în alte posturi decât cele prevăzute în Legea administraţiei publice. In instituţii precum Consiliul judeţean Covasna, Primăriile Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt şi în majoritatea comunelor cu populaţie etnic mixtă, nu există funcţionari de naţionalitate română; cazul arhitectului şef al judeţului Harghita, directorul Bibliotecii Judeţene Covasna „Bod Peter” (sancţionat de Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării) documentaţie înaintată la Consiliul pentru Combaterea Discriminării, şi pentru care nu am primit răspuns; alte cazuri recente din Sf. Gheorghe, Arcuş, Chichiş.
Editarea revistei Primăriei Sf. Gheorghe, doar în limba maghiară. Continuarea acestei practici şi după sancţionarea primită din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminării
Folosirea banilor publici doar în interesul populaţiei maghiare. Cazul întâlnirii maghiarilor de pretutindeni de la Moacşa: Folosirea acestei întâlniri pentru promovarea unor deziderate iredentiste, separatiste, antiromâneşti.
Neacceptarea includerii în stema judeţului Covasna a nici unui element care să simbolizeze istoria şi cultura populaţiei româneşti, care reprezintă un sfert din populaţia judeţului.
Neglijarea simbolurilor româneşti (primarii nu poartă eşarfa tricoloră la evenimentele prevăzute de lege – vezi cazul primarului din Sf. Gheorghe, la Ziua Naţională 2007), lipsa acestora în spaţiile publice (sala de şedinţe a municipiului Sf. Gheorghe).
Aprobarea denumirilor străzilor şi instituţiilor publice, cu eludarea sau neglijarea personalităţilor româneşti, de rezonanţă naţională sau locală (Sf. Gheorghe şi Miercurea-Ciuc, sunt singurele municipii reşedinţă de judeţ din România care nu au o stradă cu numele lui Ştefan cel Mare; Consiliul local Sf. Gheorghe a respins propunerea ca o stradă din municipiu să poarte numele protopopului Aurel Nistor – lider marcant al românilor din judeţ, în perioada interbelică, acordând , în schimb, unei străzi numele unui preotului Iosif Popovici aservit elitei maghiare locale, din perioada respectivă).
Respingerea, de către Consiliul local Sf. Gheorghe, unor propuneri ale reprezentanţilor societăţii civile româneşti, şi ale consilierilor români, de acordarea a distincţiei “Pro Urbe” unor cetăţeni români din Sf. Gheorghe (cazurile Emil Tănăsoiu, Stela Buda).
Respingerea, într-o primă fază, şi acceptarea după numeroase demersuri şi după intervenţia Ministerului Educaţiei şi Învăţământului a denumirilor “Nicolae Colan” şi “Constantin Brâncuşi” acordate la două şcoli din municipiul Sf. Gheorghe.
Discrepanţa dintre finanţarea proiectelor ONG-urilor, instituţiilor şi cultelor maghiare şi cele româneşti. Respingerea, de către Consiliul Local Sf. Gheorghe, fără nici o motivare a proiectului “Tineretul şi integrarea europeană” promovat de către Centrul European de Studii Covasna-Harghita în anul 2007.
Acordarea preferenţială a fondurilor pentru funcţionarea şcolilor cu predare în limba maghiară şi neglijarea celor cu predare în limba română (îndeosebi a Grupului Şcolar “Constantin Brâncuşi”); discriminarea elevilor români în unele şcoli mixte (cazul Grupului Şcolar Economic – Administrativ din Sf. Gheorghe).
Neincluderea unor spectacole în limba română în cadrul unor manifestări finanţate din fonduri publice precum: „Zilele localităţilor” – Miercurea-Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe (cu foarte mare greutate), sau Zilele judeţului Harghita.
Nerespectarea prevederilor legale referitoare la folosirea limbii române în instituţiile publice; cazul Regulamentului de funcţionare al Consiliului local Sf. Gheorghe.
Reducerea bugetului Teatrului „Andrei Mureşeanu” din Sf. Gheorghe până la imposibilitatea de a funcţiona; demersurile intreprinse de primarul municipiului Sf. Gheorghe de a transforma Teatrului „Andrei Mureşeanu” în teatru de găzduire.
Practica generalizată la nivelul primăriilor din cele două judeţe de restricţionarea a liberului acces la informaţiile publice a tuturor cetăţenilor prin postarea pe siturile oficiale a informaţiilor de interes public doar în limba maghiară.
Menţinerea deliberată a judeţelor Covasna şi Harghita într-o stare de sărăcie generalizată de către UDMR, care în mod programatic a acţionat pentru îndepărtarea investitorilor din această zonă. Acestă realitate a fost recunoscută şi asumată public de către preşedintele UDMR Covasna, Albert Almos, care a motivat politica de pauperizare a zonei prin temerile liderilor UDMR de modificare a compoziţiei etnice a populaţiei ca urmare a dezvoltării economice.
Obstrucţionarea parohiilor ortodoxe din judeţele Covasana şi Harghita în procesul de retrocedare a terenurilor agricole şi forestiere în baza prevederilor Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 şi Legii nr. 247/2005 de către administraţia publică din localităţile majoritar maghiare.
Nereabilitarea Pieţie Mihai Viteazul din Sf. Gheorghe – Transformarea unei probleme de larg interes cetăţenesc într-o problemă etnică.
Obstrucţionarea parohiilor ortodoxe din judeţele Covasana şi Harghita în procesul de recuperare a unor imobile şi terenuri intravilan. Numai în judeţul Covasna mai sunt de recuperat 476 ha teren arabil, 346 ha pădure, 66 ha păşune; clădirea şcolilor confesionale ortodoxe din Lisnău şi Ojdula şi a Căminului cultural din Hăghig.

17 februarie 2008
Av. Ioan Solomon

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts with Thumbnails