Începând cu data de 1 Aprilie 2011, produsele naturiste pot fi comercializate numai dacă ierburile medicinale din componenţa lor sunt omologate pe un sistem similar cu cel folosit la medicamente. Ca să intre în legalitate, companiile din domeniu trebuie să plătească peste 100.000 de euro pentru atestarea fiecărei plante folosită în produsele lor. Producătorul hunedorean ” Fares” explică de ce această Directivă nu afectează afacerea de la Orăştie.
“Apocalipsa” plantelor medicinale şi a tratamentelor naturiste pare să fi început vineri, 1 Aprilie. La această dată a intrat în vigoare DIRECTIVA 2004/24/CE din 31 martie 2004. În esenţă, documentul european, cunoscut sub denumirea de “Traditional Herbal Medicinal Products (THMPD)", act aprobat şi de Guvernul României, impune producătorilor de leacuri naturiste omologarea specială a plantelor medicinale pe care aceştia le folosesc ca materie primă. Practic, deşi aceste plante au fost folosite de mii de ani în siguranţă şi cu efecte benefice, Uniunea Europeană impune de acum avizarea lor prin proceduri similare cu cele folosite în cazul medicamentelor. La modul virtual, de vineri, aproape toate produsele care au la bază plante medicinale au devenit ilegale.
Omologări de milioane de euro
Să presupunem că avem un medicament naturist pentru diabet în componenţa căruia sunt folosite cinci plante medicinale. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul infowars.com, date preluate de majoritatea mediei din România, testele de laborator necesare omologării acestui medicament costă între 100.000 şi 150.000 de euro. De fiecare plantă folosită ca ingredient. Adică, pentru ciuboţica cucului producătorul medicamentului naturist achită 100.000 de euro, pentru mentă 110.000, iar dacă are şi muşeţel mai pune bani de un Mercedes pentru obţinerea atestatului. În cazul medicamentului pentru diabet, costul total al obţinerii autorizaţiei de comercializare tinde spre jumătate de milion de euro. Costul enorm scoate automat de pe piaţă micii producători din domeniul plantelor medicinale, lăsând loc giganţilor din domeniu. Un alt efect vizează accesul populaţiei la medicaţia naturistă, care, în varianta cu aviz, va însemna un cost substanţial majorat. În plus, interzicerea comercializării produselor naturiste neomologate ar putea afecta, din acest moment, afacerile magazinelor de profil.
Pesimism naturist
România naturistă este în panică. Politicienii îşi fac campanie promiţând intervenţii la Bruxelles pentru obţinerea unei amânări a aplicării Directivei. În Deva funcţionează peste 20 de magazine care vând produse pe bază de plante. Intrarea în vigoare a Directivei Europene este percepută cu pesimism de către unii din reprezentanţii locali ai acestui tip de afacere. “Dacă această Directivă se va aplica, cam 60 la sută din ceea ce avem pe raft nu mai putem vinde. Am intra în faliment, mai ales că în ultimele luni vânzările au scăzut foarte mult faţă de perioada de dinainte de criză”, spune Lidia Jeler, lucrător comercial într-unul din magazinele de profil devene. Într-un alt magazin, Lavinia Mihai, comerciant, nuanţează posibilele efecte ale aplicării Directivei. “Datorită preţului mai mic al acestora, simţim o creştere a cererii pentru medicamentele naturiste în această perioadă. De exemplu, o cutie cu 30 de capsule de antibiotic naturist costă 13 lei, mult mai puţin decât ar costa o cantitate similară de antibiotice din farmaceutica clasică. Costurile omologării acestor medicamente vor avea ca efect o scumpire a lor. Acest lucru va duce inevitabil la o scădere semnificativă a vânzărilor”, spune Lavinia Mihai.
“Bau-bau” nu vine la suplimente alimentare
Compania hunedoreană “Fares” este unul dintre giganţii naţionali în materie de produse naturiste. La o primă analiză, firma din Orăştie ar avea cel mai mult de pierdut dacă Directiva produce efecte. Adică, ar trebui să aloce zeci de milioane de euro ca să-şi autorizeze marfa. Cu toate acestea, cei de la “Fares” nu-şi fac griji. Potrivit Janinei Dumitru, director de marketing al companiei, sub incidenţa acestei Directive intră doar medicamentele pe bază de plante medicinale avizate la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale. “Suplimentele alimentare, care reprezintă baza produselor noastre, nu intră în incidenţa acestei legi. Ele se notifică la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare-IBA Bucureşti pe baza Ordinului comun al M.A.P.D.R. şi M.S. nr. 244/401/2005, privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice”, explică Janina Dumitru. Aceasta spune că panica legată de dispariţia de pe piaţă a produselor pe bază de plante medicinale este nejustificată.
Codex Alimentarius
DIRECTIVA 2004/24/CE face parte din Codex Alimentarius, o colecţie internaţională de standarde, reguli şi recomandări privitoare la alimente, producţia de alimente şi siguranţa alimentară. Principalele reglementări pe care le impune Codex Alimentarius se referă la etichetarea alimentelor, utilizarea aditivilor alimentari, poluarea alimentelor cu pesticide sau alţi contaminanţi, siguranţa alimentară care vizează produsele modificate genetic şi, în fine, igiena alimentară. Codex-ul a trezit numeroase controverse. Una din principalele critici care i se aduc este că în spatele acestui complex de reguli impuse stau marile companii alimentare şi farmaceutice care vor să elimine de pe piaţă concurenţa micilor producători printr-un sistem costisitor de omologări ale produselor.
Omologări de milioane de euro
Să presupunem că avem un medicament naturist pentru diabet în componenţa căruia sunt folosite cinci plante medicinale. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul infowars.com, date preluate de majoritatea mediei din România, testele de laborator necesare omologării acestui medicament costă între 100.000 şi 150.000 de euro. De fiecare plantă folosită ca ingredient. Adică, pentru ciuboţica cucului producătorul medicamentului naturist achită 100.000 de euro, pentru mentă 110.000, iar dacă are şi muşeţel mai pune bani de un Mercedes pentru obţinerea atestatului. În cazul medicamentului pentru diabet, costul total al obţinerii autorizaţiei de comercializare tinde spre jumătate de milion de euro. Costul enorm scoate automat de pe piaţă micii producători din domeniul plantelor medicinale, lăsând loc giganţilor din domeniu. Un alt efect vizează accesul populaţiei la medicaţia naturistă, care, în varianta cu aviz, va însemna un cost substanţial majorat. În plus, interzicerea comercializării produselor naturiste neomologate ar putea afecta, din acest moment, afacerile magazinelor de profil.
Pesimism naturist
România naturistă este în panică. Politicienii îşi fac campanie promiţând intervenţii la Bruxelles pentru obţinerea unei amânări a aplicării Directivei. În Deva funcţionează peste 20 de magazine care vând produse pe bază de plante. Intrarea în vigoare a Directivei Europene este percepută cu pesimism de către unii din reprezentanţii locali ai acestui tip de afacere. “Dacă această Directivă se va aplica, cam 60 la sută din ceea ce avem pe raft nu mai putem vinde. Am intra în faliment, mai ales că în ultimele luni vânzările au scăzut foarte mult faţă de perioada de dinainte de criză”, spune Lidia Jeler, lucrător comercial într-unul din magazinele de profil devene. Într-un alt magazin, Lavinia Mihai, comerciant, nuanţează posibilele efecte ale aplicării Directivei. “Datorită preţului mai mic al acestora, simţim o creştere a cererii pentru medicamentele naturiste în această perioadă. De exemplu, o cutie cu 30 de capsule de antibiotic naturist costă 13 lei, mult mai puţin decât ar costa o cantitate similară de antibiotice din farmaceutica clasică. Costurile omologării acestor medicamente vor avea ca efect o scumpire a lor. Acest lucru va duce inevitabil la o scădere semnificativă a vânzărilor”, spune Lavinia Mihai.
“Bau-bau” nu vine la suplimente alimentare
Compania hunedoreană “Fares” este unul dintre giganţii naţionali în materie de produse naturiste. La o primă analiză, firma din Orăştie ar avea cel mai mult de pierdut dacă Directiva produce efecte. Adică, ar trebui să aloce zeci de milioane de euro ca să-şi autorizeze marfa. Cu toate acestea, cei de la “Fares” nu-şi fac griji. Potrivit Janinei Dumitru, director de marketing al companiei, sub incidenţa acestei Directive intră doar medicamentele pe bază de plante medicinale avizate la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale. “Suplimentele alimentare, care reprezintă baza produselor noastre, nu intră în incidenţa acestei legi. Ele se notifică la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare-IBA Bucureşti pe baza Ordinului comun al M.A.P.D.R. şi M.S. nr. 244/401/2005, privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice”, explică Janina Dumitru. Aceasta spune că panica legată de dispariţia de pe piaţă a produselor pe bază de plante medicinale este nejustificată.
Codex Alimentarius
DIRECTIVA 2004/24/CE face parte din Codex Alimentarius, o colecţie internaţională de standarde, reguli şi recomandări privitoare la alimente, producţia de alimente şi siguranţa alimentară. Principalele reglementări pe care le impune Codex Alimentarius se referă la etichetarea alimentelor, utilizarea aditivilor alimentari, poluarea alimentelor cu pesticide sau alţi contaminanţi, siguranţa alimentară care vizează produsele modificate genetic şi, în fine, igiena alimentară. Codex-ul a trezit numeroase controverse. Una din principalele critici care i se aduc este că în spatele acestui complex de reguli impuse stau marile companii alimentare şi farmaceutice care vor să elimine de pe piaţă concurenţa micilor producători printr-un sistem costisitor de omologări ale produselor.
Adrian Sălăgean
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu