Duhovnicul povestea ceva ce citise intr-un ziar si, intorcandu-se catre Staretul Siluan, 1-a intrebat:
- Parinte Siluan, ce spui?
- Mie, Batiuska, nu-mi plac ziarele si vestile din ziare, a raspuns el.
- De ce asta?
Pentru ca citirea ziarelor intuneca mintea si impiedica rugaciunea curata.
Curios, raspunse duhovnicul. Dupa mine, dimpotriva, ziarele ajuta a te ruga. Noi traim aci in pustie, nimic nu vedem, si astfel sufletul uita de lume, se inchide in sine, si atunci rugaciunea slabeste... Eu cand citesc ziarele vad cum traieste lumea si cum sufera oamenii, si de acolo mi se naste dorinta de a ma ruga. Atunci, fie ca slujesc Limrghia, fie ca ma rog in chilie, eu din suflet rog pe Dumnezeu pentru oameni si pentru lume.
- Sufletul, cand se roaga pentru lume, stie mai bine, fara ziare, cum sufera intreg pamantul, stie si care sant neyoile oamenilor, si il doare pentru ei.
- Cum poate sufletul sa stie de la sine ce se intampla in lume?, a intrebat duhovnicul.
- Ziarele scriu nu despre oameni, ci despre intamplari, si nici aia adevarat; ele aduc tulburare mintii si adevarul tot nu-1 vei afla din ele; dar rugaciunea curata mintea si ea vede mai bine totul.
- Nu mi-e limpede: ce vrei sa zici?, a intrebat din nou duhovnicul.
Toti asteptau raspunsul Staretului Siluan, dar el sedea tacut, cu capul plecat, si nu-si ingaduia inaintea duhovnicului si a monahilor mai in varsta sa lamureasca in ce chip sufletul, departe de toate, rugandu-se pentru lume poate cunoaste in duh viata lumii si nevoile si suferintele oamenilor
~~Invrednicit fiind de o cunoastere de care abia cate unul intr'o generatie se invredniceste, in convorbiri el parca se rusina sa treaca dincolo de o subtire aluzie, fapt pentru care marea sa intelepciune si cercare fara seaman ramaneau adeseori ascunse de la cei cu care vorbea. De obicei staretul, vazand_ca primele sale cuvinte nu erau primite, nu nadajduia ca prin lamuriri sa dea a se intelege ceea ce se intelege cu precadere prin cercare, iar o si vadi pe a sa nu cuteza, din pricina duhovnicestii intregi-cugetari. Astfel, de-a lungul vietii sale el a ramas nevadit.
(Arhim . Sofronie – Cuviosul Siluan Athonitul, pag. 80)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu