(...) Cnejii Cîndeştii şi-au făcut propriul
blazon, de inspiraţie ortodoxă, cruciată şi românească totdeodată. Cu
siguranţă nevoile administrative şi militare le-au impus crearea unui
blazon (dacă nu cumva acesta exista deja de mai multă vreme) care să le
facă recunoscută autoritatea statală. Blazonul cnezilor Cîndea conţine
tricolorul care înconjoară crucea bizantină cu reminiscenţe cruciate. Am
putea să concluzionăm că puterea administrativă a Cîndeştilor – ctitori
de mănăstiri şi biserici în Ţara Haţegului, de la care au rămas ruinele
a două castele (la Colţi şi la Rîu-de-mori) şi 13 biserici de piatră –
se impunea ca o putere politică şi militară autentic românească,
apărătoare şi sprijinitoare a Ortodoxiei.
Din păcate, la Sfînta Maria Orlea,
biserica episcopală ortodoxă a Haţegului, după înfrîngerea cnezilor
români şi convertirea forţată la romano-catolicism, însoţită de
maghiarizarea forţată în sec. XV, peste fresca originală s-a zugrăvit o
altă frescă, a pictorului sîrb mai sus menţionat. Dacă vreodată în
viitor această frescă sîrbească va fi extrasă, aproape sigur vor ieşi la
iveală frescele autentice, ortodoxe şi (cel mai probabil) româneşti,
din secolul XIII. O astfel de mostră este accesibilă în pronaosul
bisericii, sub balconul construit de protestanţi, care au dat cu var
peste fresca ctitorului. Cu toate acestea, încă se mai pot zări culorile
tricolorului românesc care înconjură fresca votivă a (deocamdată)
anonimului cneaz Cîndea care a ridicat biserica episcopală de la Orlea.
Încă se mai zăreşte de sub var vechiul blazon creştin şi românesc.
Monahul Filotheu Bălan
Textul integral: Mănăstirea
Petru Vodă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu