Politicienii maghiari interzic sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei la Budapesta, considerand ca pentru unguri 1 Decembrie este o zi neagra

De nenumărate ori, politicienii maghiari din România au acuzat politicile statului român de tente şovine, vociferând asiduu pe tema nerespectării drepturilor maghiarilor din ţara noastră. După ‘90, aproape de fiecare dată UDMR, cea mai puternică asociaţie culturală care reprezintă drepturile acestei etnii de pe teritoriul României, s-a aflat la guvernare indiferent de jocurile politice. Regulat, în fiecare an, cei mai puternici lideri politici de la Budapesta au participat în România la evenimentele acestei comunităţi, indiferent dacă lucrul acesta a constituit un afront la ideea de suveranitate a ţării noastre din prisma acţiunilor şi a declaraţiilor făcute aici. Nu de puţine ori, liderii veniţi din Ungaria în România la aceste evenimente, împreună cu politicienii maghiari din fruntea României, au făcut declaraţii scandaloase vizavi de „momentul Trianon“ şi de unitatea României. Dar, în ciuda eforturilor de legare a unor relaţii fireşti, Budapesta doreşte să mai dea o lovitură sub centură României şi în actuala guvernare, a premierului Viktor Orban. O petrecere programată cu ocazia zilei de 1 Decembrie, ziua naţională a României, s-a transformat într-un nou măr al discordiei în relaţiile bilaterale. Totul a început după ce oficialii diplomatici români din Ungaria au obţinut permisiunea directorului Teatrului Naţional din Budapesta pentru a sărbători Ziua Naţională a României în incinta acestei instituţii de cultură. Această permisiune a fost imediat retrasă de către directorul teatrului, în urma unor presiuni venite din partea unor politicieni extremişti ajunşi în Parlamentul de la Budapesta. Reacţia unor parlamentari în acest sens a venit după ce mai mulţi istorici cunoscuţi pentru poziţiile lor antiromâneşti au început să facă declaraţii în presa maghiară cum că evenimentul acesta este un afront la suveranitatea Ungariei. „Sărbătorirea Zilei Naţionale a României la Teatrul Naţional nu poate fi interpretată decât ca o provocare“, a declarat istoricul maghiar Raffay Erno pentru „Magyar Hirlap“, preluat de Hotnews.

Fidesz condamnă evenimentul

Nici principala forţă politică din Ungaria, partidul premierului Viktor Orban, nu a rămas fără reacţie, deşi vizitele acestuia în ultimul an au fost multiple, iar proiectele comune păreau să se desfăşoare pe un făgaş normal.

Istvan Palffy, politician al Alianţei FIDESZ - Partidul Popular Creştin-Democrat KDNP -, aflată la guvernare, a cerut executivului de la Budapesta o investigaţie în urma deciziei directorului Teatrului Naţional din Budapesta de a închiria spaţiul românilor şi a cerut demiterea lui Robert Alfoldi de la conducerea TNB. De asemenea, partidul de extremă-dreapta Jobbik l-a numit pe directorul TNB „trădător“. Mai mult, Fidesz a remis un comunicat în care califică afirmaţiile lui Alfoldi, potrivit cărora acesta nu a avut decât intenţia de a apropia culturile celor două state într-o manieră de respect reciproc, ca fiind unele „nefericite“. „Suntem siguri de bunele sale intenţii, dar trebuia să fie conştient de sensibilităţile poporului maghiar. Un director de teatru trebuie să fie conştient că pentru majoritatea maghiarilor pierderea Transilvaniei reprezintă o traumă şi că aceasta nu poate fi sărbătorită într-un loc simbolic cum este Teatrul Naţional“, se precizează în comunicatul Fidesz. Reamintim că, pentru unguri, data de 1 decembrie 1918, ziua unirii tuturor ţărilor române, reprezintă o zi neagră în istorie din cauza pierderii Transilvaniei, considerată de maghiari anexă teritorială a Budapestei.

de Mădălin Necşuţu

Scandal şovin la Budapesta pe tema unei petreceri de 1 Decembrie
Curentul - joi, 18 noiembrie 2010

© Curentul

Exit-poll Ungaria: Fidesz 54%, Partidul Socialist 20%, Jobbik 17%. Cine este Fidesz?

Opinii apărute în mass-media occidentale după victoria FIDESZ în alegerile parlamentare din 24 mai 1998

Postul de televiziune prin satelit ARD, 24 mai 1998

Virajul masiv spre dreapta poate primejdui mult lăudata stabilitate ungară şi poate speria pe investitorii străini, a comentat în telejurnalul de noapte postul de televiziune german ştirea victoriei FIDESZ. După opinia reporterului ARD, ţările vecine Ungariei, unde există minorităţi maghiare semnificative, sunt deja neliniştite de accentuarea intensităţii tonurilor naţionaliste.

BBC International, 24 mai 1998

“FIDESZ poate încheia o coaliţie care să deţină majoritatea împreună cu Forumul Democratic Ungar şi cu Partidul Independent al Micilor Gospodari.” După ce aminteşte despre eventualele contradicţii care pot lua naştere între Ungaria şi Uniunea Europeană pe tema intereselor divergente privind agricultura şi din cauza cărora Ungaria ar putea să fie primită în UE după Cehia şi Polonia, comentatorul Gábor Pártos încheie referindu-se la relaţiile cu ţările vecine: “Reîntoarcerea la retorica fostului guvern Antall şi la «diplomaţia megafonului» nu poate avea succes. În prezent, regimul din România este mai deschis, iar o altă necunoscută este reprezentată de rezultatul alegerilor din Slovacia care vor avea loc în luna septembrie. Dar, oricum, rigidizarea politicii faţă de vecini nu se arată drept drumul cel mai corespunzător”.

Corriere della Sera, 26 mai 1998

Sub titlul “Guvernul copiilor”, cel mai mare cotidian italian emite opinia că victoria electorală a tinerilor democraţi este în măsură să nască nelinişte în Ungaria. FIDESZ a devenit astăzi din partidul liberal demn de stimă şi simpatic, o federaţie clasică naţionalist-populistă. În comentariu este citată declaraţia lui Viktor Orbán, conform căreia “graniţele statului ungar şi cele ale naţiunii ungare nu se suprapun”, ca şi aceea că “Ungaria şi Uniunea Europeană au şi interese contradictorii”. Vorbind despre “cotitura spre dreapta”, ziarul milanez consideră că “preluarea puterii de către tinerii de dreapta de la Budapesta, nu reprezintă o victorie a noului, ci o ameninţare la adresa echilibrului şi aşa instabil al zonei”.

Notă: opiniile mass-media occidentale sunt traduse din extrase apărute în presa din Ungaria.

Dorin SUCIU

Budapesta, 27 mai 1998

Pagina electronica a Deutsche Welle de azi, 10 aprilie 2010. Parca au trecut 12 ani degeaba, pentru occidentali:

Ungaria – quo vadis?

Europa asistă stupefiată la „schimbarea la faţă a Ungariei”. Din elevul model pentru proaspeţii membri ai Uniunii, ţara din Cîmpia Panonică pare a se metamorfoza sub ochii noştri într-un huligan. (!?- Cand a fost Ungaria “model pentru proaspetii membri ai UE”? – Nota mea)

Agravate de persistenţa crizei financiare şi economice, ca şi de scrutinul de la 11 aprilie, accesele de naţionalism şi xenofobie, de antisemitism şi iredentism din Ungaria îi pun pe gînduri nu doar pe politicienii europeni, ci şi pe intelectualii şi teoreticienii culturii, porniţi în căutarea cauzelor spre a afla remediile. Explicaţiile pendulează între factologia istorică şi psihologia colectivă, fără a putea ocoli întru totul şi cîteva clişee şi prejudecăţi.