Vizita Patriarhului Kirill, în atenţia presei de la Chişinău. Cruciada creştină, care urmăreşte expansiunile teritoriale şi politice ale Moscovei

Vizita patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse în Republica Moldova este în atenţia presei de peste Prut de joi (06 octombrie 2011), care comentează acest eveniment ca unul cu tentă politică.

Sâmbătă, clopotele bisericilor din Republica Moldova vor bate altfel. Unele vor bate a primejdie, ca pe timpurile când dădeau turcii, altele – a smerenie în faţa ÎPS Kirill, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, “care vine să-i îngenuncheze pe moldoveni sub patrafirul său”, scrie ziarul “Timpul”.
Din păcate, subliniază articolul, nici Mitropolia Basarabiei (dependentă canonic de Patriarhia Română), dar nici vreun partid politic nu şi-a exprimat protestul faţă de cruciada creştină pornită de Patriarhul Kirill, care urmăreşte expansiunile teritoriale şi politice ale Moscovei.
Duminică, la Cernăuţi, Patriarhul Kirill trebuia să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici şi cu Mitropolitul Kievului, Vladimir, dar ambii n-au venit, din anumite motive.
“La noi însă ÎPS Kirill intră, ca la el acasă, cu cădelniţa în curte străină pentru a marca în continuare teritoriul canonic al Patriarhiei Ruse, indirect arătând tuturor că aceasta e zona de influenţă a Moscovei”, scrie în continuare “Timpul”.
În aceste zile, în Republica Moldova, vizita patriarhului Kirill al Rusiei coincide cu vizita “patriarhului (spiritual) Tudor Gheorghe al României”, scrie Ziarul de Gardă.

In prefaţa volumului în care au fost incluse predicile patriarhului Rus, rostite în anul 2010, scrie că acesta se roagă ca “orientarea politică a Moldovei să contribuie la păstrarea unităţii Sfintei Rusii”.
Atât a spus, lăsând fără nume concrete simpatiile sale politice de aici, accentuează săptămânalul. “În aceste condiţii, deloc simple, patriarhul Tudor Gheorghe vine cu alt mesaj – Vremea Nemâniei – un spectacol eveniment axat pe poezia lui Grigore Vieru”, notează Ziarul de Gardă.

Sursa: Financiarul.ro

Ecumenismul, Consiliul Mondial al Bisericilor, Biserica Ortodoxa Rusa si KGB-ul. De ce a fost ales Patriarhul Kirill? Dezvaluiri fulminante in cartea “Biserica spionilor”, scrisa de fostul agent KGB Konstantin Preobrajensky

Ecumenismul şi serviciul de spionaj

Serviciul de spionaj rus însoţeşte fiecare acţiune politică de proporţii cu un val de minciună declanşat în presa internaţională. Acesta este creat de Serviciul de dezinformare “A”. El creează teze false şi le aruncă în presă prin intermediul jurnaliştilor mituiţi/cumpăraţi, care sunt agenţii săi. Apoi oamenii oneşti le reproduc în articole şi interviuri, luandu-le de bune.

            Poţi să recunoşti semnătura serviciului de spionaj, fie şi numai după repetarea frecventă a tezelor. Pentru fiecare repetare, Serviciul “A” oferă o plată suplimentară. În operaţiunea “Biserica din străinătate” există două astfel de teze.

1. Patriarhia Moscovei este gata să rupă cu ecumenismul şi va ieşi imediat din Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB). Problema părăsirii CMB s-a discutat deja pe larg în eparhii.

2. Putin are nevoie de patriarhul “său”. Stalin l-a avut pe Serghei, Hruşciov pe Aleksii, Brejnev pe Pimen, iar Putin vrea să-l vadă ca patriarh pe mitropolitul Lavr. Însă pentru aceasta iniţial trebuie să unească BRS (Biserica Rusă din Străinătate) cu Patriarhia Moscovei.

            Ambele teze sunt destinate emigranţilor ruşi, oameni care îşi iubesc cu sinceritate patria istorică, însă necunoscători ai multor legi nescrise ale acesteia. Tezele sunt false. La o analiză atentă, ele se prăbuşesc ca un castel de nisip.

            Legenda Nr.1. Rusia rupe legătura cu ecumenismul.

            Din păcate, această problema nu reprezintă la noi un subiect de interes public. Măcar din simplul motiv că majoritatea credincioşilor noştri sunt babele de la ţară, care nici nu cunosc cuvântul “ecumenism”. Ele au încredere în părerea preoţilor.

            Ierarhii recunosc uneori, oftând, că au fost obligaţi de KGB să intre în Consiliul Mondial al Bisericilor. Dar nu explică cu ce scop. Deşi timpurile sovietice se pare că au trecut, Rusia se află în continuare în CMB. Înseamnă că serviciul actual de spionaj are nevoie de această calitate de membru. Dar pentru ce? Răspunsul este simplu: pentru ca, prin intermediul clerului străin racolat, să influenţeze orientarea oamenilor politici din Occident.

            Dar, în multe ţări, printre enoriaşii înflăcăraţi există şi parlamentari, şi miniştri ai apărării, şi şefi ai serviciilor de spionaj/informaţii. Atunci de ce serviciul rus de informaţii să nu încerce să-i racoleze prin intermediul unuia dintre episcopi sau cardinali? Această idee este destul de reală. Doar că iniţial trebuie făcut în aşa fel încât aceşti ierarhi să devină agenţii noştri. Anume cu aceasta se ocupă marea misiune a Patriarhiei Moscovei de sub conducerea rezidenturii serviciului de spionaj de la Geneva.

            Adunarea la un loc a unui număr mare de clerici îi scuteşte pe spionii ruşi de a face cheltuieli de călătorie. Dar şi motivul este destul de convingător: chipurile, mă interesez de activitatea dumneavoastră din Consiliul Bisericilor. Povestiţi-mi despre dumneavoastră, daţi-mi un interviu! Şi episcopul străin poate fi de acord să poarte o discuţie sinceră cu prietenul rus: doar predica este obligaţia sa de preot. Iar celălalt îi înmânează un cadou scump. Sau, în mod contrar, îi arată o fotografie, a cărei publicare pe paginile ziarelor va frânge cariera sa de episcop. După aceasta, racolarea decurge ca unsă.

            Se întâmplă şi altfel. Episcopul străin îl racolează pe spionul nostru şi îl converteşte la credinţa sa. Au fost astfel de cazuri. În racolare obţine victoria cel ce este mai puternic din punct de vedere spiritual. Şi nu este chiar atât de uşor să stabileşti primul contact cu un episcop, în ţara sa de origine. Daca îi va cere o audienţă un jurnalist rus, care dintr-un motiv anume a devenit extrem de interesat de religie, reacţia episcopului va fi foarte precaută: “De ce anume vă interesez eu, şi nu un alt confrate de-al meu?”.

            Reprezentanţii PM (Patriarhiei Moscovei) din CMB (Consiliul Mondial al Bisericilor) au foarte mult de lucru. Serviciul de Informaţii Externe îi foloseşte în calitate de mijlocitori în relaţiile cu clerul străin.

Serghei Lavrov a salutat aparitia “Noii Ordini Mondiale”. Ministrul rus a reafirmat stapanirea asupra Transnistriei iar patriarhul Kirill a sustinut ca “salvarea” republicilor ex-sovietice este “spatiul spiritual al Rusiei istorice”

 

Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a supus unei critici virulente ideea aderării la Uniunea Europeană a republicilor care au făcut cândva parte din Uniunea Sovietică, întrucât acestea, în opinia sa, nu pot aspira în cadrul comunităţii europene decât la un rol secundar, relatează Novâi Reghion. “Mărgelele colorate seduc şi astăzi, nu doar pe vremea lui Mikluho Maklai” (un explorator rus care a avut de-a face cu papuaşii în secolul al XVIII-lea), a spus Patriarhul rus.

“Nu sunt deloc împotriva lumii occidentale. Cunosc bine Occidentul, am trăit acolo. Dar de ce în dialogul cu lumea occidentală adoptăm cu uşurinţă rolul de subordonat? Ce valori atât de preţioase ne poate propune Bruxellesul şi pe care noi să nu le avem? Ce lucru unicat ne poate servi această bogată civilizaţie? Suntem gata să intrăm în Europa unită cu ochii închişi, dar nu de dragul unor idei, ci pentru a ne umple burţile. Mergem acolo nu de dragul unui vaccin pentru un mod de viaţă corect, ci de dragul stomacului şi al banilor”, a spus, pe un ton acuzator, Patriarhul ruşilor, în pledoaria sa anti-UE.

Atât pentru Ucraina, cât şi pentru celelalte republici postsovietice, salvarea se află în spaţiul spiritual al Rusiei istorice, care reprezintă un proiect de civilizaţie grandios, consideră el. Avem potenţial pentru dezvoltarea unui dialog veritabil între Est şi Vest, ca între doi parteneri egali. Numai un asemenea dialog poate duce la edificarea unei Europe unite”, a afirmat Kirill, fără nici o referire la relaţiile de vasalitate dintre fostele republici sovietice şi Rusia în cadrul Comunităţii Statelor Independente, remarcă agenţia de presă ucraineană Unian, citata de AGERPRES.

Serghei Lavrov a respins ideea Germaniei a unei cooperări cu Occidentul pentru reglementarea conflictului cu separatiștii transnistreni.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a lăudat starea bună a relaţiilor Moscovei cu Occidentul. Vorbind la Moscova, la întâlnirea sa anuală cu presa (din 13 ianuarie a.c. – n.m.), Lavrov a salutat ceea a numit apariţia unei noi ordini mondiale, tot mai democratică şi mai stabilă, bazată pe cooperare în locul confruntării.

Exemplul cel mai important ar fi, în opinia lui Lavrov, evoluţia relaţiilor americano-ruse. Lavrov a spus că astăzi, lucrurile care unesc Rusia şi Statele Unite sunt mai numeroase decât cele care le despart şi că speră ca acest progres să nu devină victima vreunor manevre politice pe termen scurt.

Retorica optimistă a lui Lavrov se deosebeşte mult de tonul conferinţei sale de anul trecut, când a criticat aspru Occidentul, şi este foarte probabil ca Washingtonul să salute noile declaraţii, ca o dovadă a succesului politicii sale de „resetare” a relaţiilor cu Moscova.

Noua politică a Casei Albe faţă de Rusia a început după invadarea Georgiei de către trupele ruseşti în 2008. De atunci, relaţiile ruso-americane au fost marcate de evenimente importante, pe care Lavrov le-a salutat: semnarea de noi acorduri în domeniul armamentului şi energiei, progrese în apropierea Rusiei de Organizaţia Mondială a Comerţului, înfiinţarea unei comisii prezidenţiale bilaterale ş.a.m.d.

„Sarcina noastră fundamentală este acum de a menţine bazele unor relaţii sănătoase şi echitabile între Rusia şi Statele Unite”, a spus Lavrov. El a menţionat printre evoluţiile diplomatice pozitive din ultimul an şi îmbunătăţirea relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică, îngheţate după războiul ruso-georgian, ca şi consolidarea parteneriatului cu UE.

Ministrul de Externe al Rusiei a pomenit şi chestiunea transnistreană, respingând ideea lansată de Germania că Moscova ar putea începe o nouă etapă de cooperare cu Occidentul punând umărul la rezolvarea conflictului separatist al Moldovei.
Lavrov a spus că mai utilă pentru viitorul cooperării cu Occidentul ar fi includerea Rusiei în planurile scutului antirachetă american.

Întrebat de reporteri dacă vede o problemă în reacţia occidentală critică faţă de ultimele evoluţii ale cazului Hodorkovski, Lavrov a spus că reacţiile vestice au fost „emoţionale”. „Cele mai multe din ţările care ne sunt parteneri au lideri pragmatici, care ştiu să separe grâul de neghină”, a spus Lavrov, sugerând că noua condamnare lui Hodorkovski, oricât ar fi de criticată în Occident, nu se numără printre chestiunile importante ale relaţiilor internaţionale.

Lavrov a fost întrebat şi despre raportul rusesc asupra catastrofei aviatice de la Smolensk, în care a murit preşedintele polonez Lech Kaczynski, un raport respins de îndată ca neadevărat de Varşovia. Şeful diplomaţiei ruse a sugerat că reacţia polonă este exagerată şi chiar motivată de raţiuni politice interne.

Mircea Ţicudean / REL
Foto: Separatistul Igor Smirnov cu patriarhul Kirill “al Intregii Rusii”, mitropolitul Vladimir “al Intregii Moldove” si presedintele “intregii CSI”, Dmitri Medvedev