Temele lui Vlad – Lumea văzută prin ochii unui copil creştin

Adresată cu precădere celor mici, dar nu-i excludem nici pe părinți, cartea Temele lui Vlad este o noutate pentru editura Fundației Justin Pârvu și credem că reprezintă un ghid pentru copiii zilelor noastre în ceea ce privește raportarea la problemele cu adevărat importante cu care se confruntă la vârsta lor. Cât despre autor, îl lăsăm pe el să se prezinte:

Dragi prieteni,

Numele meu este Vlad şi am 11 ani. Locuiesc în Bucureşti, într-un cartier numit Drumul Taberei. Aici este o biserică foarte frumoasă – Sfânta Vineri. La această biserică merg eu. Părintele Nicolae şi Părintele Iustin fac nişte slujbe minunate. Aici am învăţat să bat toaca. Uneori mai citesc câte o rugăciune la strană. Tot aici l-am întâlnit pe cel mai bun prieten al meu, Teodor. Nu ne plictisim niciodată când suntem împreună, chiar dacă el este mai mic decât mine cu trei ani. Teodor este foarte inteligent şi credincios. Pe lângă cel mai bun prieten, la biserică mi-am găsit şi o nouă pereche de bunici: Adriana şi Mihai, care au multă grijă de mine, mai ales când mama are de muncă la serviciu până mai târziu.

Eu sunt un copil la fel cu toţi copiii. Mă trezesc greu dimineaţa, aş vrea să fie vacanţă tot timpul şi prefer să citesc ce îmi place sau să mă joc decât să fac teme. Şi totuşi le fac. Are mama grijă de asta! Cred că înţelegeţi ce vreau să spun.

În clasele a I-a şi a II-a, mama mă mai ajuta. Apoi mi-a spus că am crescut destul şi trebuie să îmi fac temele singur. Mi-a mai spus că serviciul meu este să merg la şcoală şi să învăţ. Mama are o gândire un pic stranie în această privinţă. Este profesoară! Dar nu am avut argumente şi a trebuit să mă ocup singur de teme. Astfel am descoperit chiar că îmi place să scriu compuneri la limba română.

Şi totuşi au mai fost nişte teme la care mama a hotărât să îmi dea nişte idei. Pe acestea le veţi găsi adunate aici. Fiecare în parte are istorioara ei. Nu vi le voi povesti pe toate. Vă spun doar motivul: sunt teme prin care mama mi-a spus că îmi pot mărturisi credinţa. Unele se referă la subiecte pe care ea le consideră necreştineşti şi nu este de acord să le învăţ la şcoală. Mama m-a ajutat să înţeleg că, deşi şcoala este bună şi trebuie să fiu silitor la carte, totuşi unele lucruri aflate aici sunt dăunătoare sufletului pentru că nu spun Adevărul lui Dumnezeu. De exemplu, la şcoală am învăţat că omul se trage din maimuţă. Charles Darwin a venit cu ideea asta, ştiţi şi voi. Poate aţi vizitat Muzeul Antipa. Nu-i aşa că este un muzeu interesant, cu toate păsările, animalele şi tot ce se mai găseşte acolo? Dar aţi observat că muzeul acesta este organizat după „teoria evoluţiei”? Mama m-a ajutat să înţeleg acestea.
Tot ea m-a mai ajutat la o temă despre Halloween. Atunci chiar mi-a spus să nu scriu nimic. Vă puteţi imagina cât de mirat am fost! Mama mea să îmi spună să nu îmi fac o temă! Ea mi-a explicat că un copil creştin nu poate scrie o compunere despre o „sărbătoare” închinată morţii şi care nici nu aparţine poporului român. Eu aş fi scris-o pentru că trebuia. La început, mama mi-a spus că dacă nu îmi fac acea temă, eu mărturisesc credinţa ortodoxă cu puterile mele. Dar văzând că sunt cam temător să merg cu compunerea nescrisă, m-a salvat tot ea. Mi-a dat ideea povestirii aşa încât să nu îmi trădez credinţa. Veţi găsi aici şi această povestioară. Cu ea începe cartea.

Recunosc că tot mama mi-a mai dat idei când mi s-a părut că o temă este prea grea pentru mine. Anul trecut am avut de scris o poveste despre importanţa legumelor şi fructelor în viaţa noastră. Aş fi ştiut să fac un portofoliu, cum ni se cere acum la şcoală, dar o poveste? Să vedeţi ce a ieşit…

Nu vreau să vă mai reţin. Vă las să citiţi şi, dacă vă plac temele mele, să îmi scrieţi . Sunt şi câteva teme care au fost scrise special pentru voi. Sunt temele de bunăvoie.

Vă mai spun un secret: ideea să vă trimit şi vouă temele mele tot mama mi-a dat-o. Asta, ca să nu mă plictisesc în vacanţă. Desenele sunt făcute de unchiul meu.

Cu prietenie,
Vlad

Sursa:

http://atitudini.com/

Apariţie editorială. DIALOGURI despre Ştiinţă si Credinţă, de Ioan Vlăducă.

Alexan­dru: Am primit cu mare bucurie invi­ta­tia ta la dia­log. Imi doream sa vorbesc cu cineva despre sti­inta si cred­inta. Pre­cum stii, imi plac foarte mult sti­in­tele exacte, insa nu am dis­cu­tat nicio­data despre folo­sul duhovnicesc al lor.

Ioan: Sfin­tii Par­inti, cunoscand folo­sul sti­in­telor, ingadu­iau tiner­ilor sa se ocupe cu aces­tea. Sfan­tul Grig­orie Palama spune ca este bine sa te ocupi putin cu studiul lim­bilor, cu retor­ica, cu isto­ria, cu tainele naturii, cu sti­inta logicii si cu fig­urile geo­met­rice. Si aceasta, nu numai pen­tru a le putea intre­buinta la ceva, ci si pen­tru ca antre­neaza ochiul sufle­tu­lui pen­tru a putea dis­cerne lucrurile. Dar a ramane atasat lor tot tim­pul e rau.[1] Prin aceste cuvinte, Sfan­tul Grig­orie arata atat folo­sul sti­in­telor cat si lim­itele lor. Este folos­i­tor sa studiem sti­in­tele, fiindca antre­neaza ochiul sufle­tu­lui pen­tru a dis­cerne bine lucrurile. Studiul sti­in­telor este un antre­na­ment intelec­tual care con­sti­tuie o buna pre­gatire pen­tru studiul duhov­nicesc. Dar a ramane atasat sti­in­telor tot tim­pul e rau, fiindca sti­in­tele sunt lim­i­tate la lumea aceasta. Prin sti­inte putem ajunge doar la con­cluzia ca exista un foarte intelept Cre­ator al aces­tei lumi. Sti­in­tele nu ne dau posi­bil­i­tatea sa inain­tam mai mult in cunoast­erea lui Dum­nezeu. De aceea spune ca este rau a ramane atasat lor tot tim­pul. Aceste cuvinte nu indeamna la parasirea sti­in­telor, ci la inceperea vietii duhovnicesti. Intre ideea exis­ten­tei lui Dum­nezeu si sti­in­tele cele ade­varate nu exista nicio contradictie.

Alexan­dru: Daca nu este nicio con­tra­dic­tie intre ele, cum se explica fap­tul ca cei mai mari oameni de sti­inta au fost atei?

Ioan: Asa ne spuneau si noua comu­nis­tii – ca marii savanti au fost atei. Este o min­ci­una. In real­i­tate, marii savanti au crezut in Dum­nezeu. Galileo Galilei, Johannes Kepler, Robert Boyle, Mihail Vasilievici Lomonosov, Blaise Pas­cal, Got­tfried Leib­niz, Isaac New­ton, Michael Fara­day, James Joule, Lord Kelvin, James Maxwell, toti aces­tia cre­deau cu tarie in Dum­nezeu.

Astrono­mul Johannes Kepler (1571–1630), unul din­tre inte­mei­etorii Astronomiei mod­erne, spunea: „Cred numai si numai in slu­jirea lui Hris­tos. Inten­tionam sa devin teolog, dar vad acum ca prin stradani­ile mele Dum­nezeu este slavit si in astronomie, intru­cat cerurile spun slava lui Dum­nezeu”.

Fizicianul Isaac New­ton (1642–1727), descoper­i­torul legii grav­i­tatiei uni­ver­sale, minunandu-se de armo­nia sis­temelor cer­esti, spunea: „Acest sis­tem extra­or­di­nar al soare­lui, plane­telor si come­telor poate sa apara doar din lucrarea unei Fiinte inteligente si atotputernice”.

Fizicianul James Joule (1818–1889), unul din­tre inte­meietorii Ter­mod­i­nam­icii, mar­turisea: „Dupa cunoast­erea si implinirea voii lui Dum­nezeu, urma­torul meu tel este sa cunosc cat pot de mult despre atributele Sale – intelep­ci­unea Sa, put­erea si bunatatea Sa, asa cum sunt ele aratate de lucrarea mainilor Sale”.

Fizicianul William Thom­son (Lord Kelvin, 1824–1907) a zis: „Pre­tutin­deni in jurul nos­tru se afla dovezi cople­si­toare ale unui proiect divin. Con­cep­tia ateista mi se pare atat de lip­sita de sens, incat nici nu o pot exprima in cuvinte”.

Medicul Nico­lae Paulescu (1869–1931), descoper­i­torul insu­linei, com­bat­and teo­ria ateista a evo­lu­tiei speci­ilor, a zis: „Gen­er­alizari nejus­tifi­cate, ratio­na­mente defec­tuoase – iata firul cu care este cusuta doc­t­rina trans­for­marii speci­ilor”. In urma cerc­etar­ilor bio­log­ice, el a ajuns la urma­toarea con­cluzie: „Viata este efec­tul a doua cauze ima­te­ri­ale: una, cauza secun­dara sau sufle­tul — unica pen­tru fiecare fiinta vie­tu­itoare; alta, cauza pri­mara, sau Dum­nezeu — unica pen­tru total­i­tatea fiin­telor vietuitoare”.

Ade­varatul om de sti­inta ajunge la con­cluzia exis­ten­tei Zid­i­toru­lui. Studi­ind sti­in­tele in con­tin­uare, el cauta inte­lepciunea Zid­i­toru­lui aratata in zidiri. De aceea Sfan­tul Grig­orie Palama zice: „Deci care ar tre­bui sa fie lucrarea si telul celor ce cauta intelep­ci­unea lui Dum­nezeu din zidiri? Oare nu dobandi­rea ade­varu­lui si slavirea Zid­i­toru­lui? Aceasta este vadit tuturor. Insa cunoast­erea filosofilor pagani este departe de aman­doua aceste teluri”.[2] Adica filosofii pagani nu au fost in stare sa faca tre­cerea mintala de la zidire la Zid­i­tor. „Sa lau­dam si noi si sa ne min­unam con­tem­p­land aceasta mareata lucrare a lui Dum­nezeu: toata zidi­rea cea vazuta. Inca si intelep­tii elin­ilor o lauda si o admira, cercetand-o. Insa noi facem acea­sta spre slava Zid­i­toru­lui, in vreme ce ei impotriva slavei Lui. Caci ei slu­jesc in chip nefericit fap­turii, in loc sa-l cin­steasca pe Cel ce a zidit-o”.[3]

Alexan­dru: Acum am inte­les. Studiul sti­in­tific sin­cer si apro­fun­dat al lumii cre­ate te con­duce la ideea exis­ten­tei Creatorului.

Ioan: Multi oameni de sti­inta au fost atei fiindca nu au cau­tat cu sin­cer­i­tate Ade­varul. Asa au fost, in tara noas­tra, pro­fe­sorii uni­ver­si­tari indoc­tri­nati cu pseudo-stiinta so­vietica. Ei se con­sid­erau oameni de sti­inta, insa aveau o ati­tu­dine anti­s­ti­in­tifica. Nu porneau de la obser­vatie si expe­riment pen­tru a ajunge la con­cluzii, ci porneau de la con­cep­tia mate­ri­al­ista, marxist-leninista, si inter­pre­tau datele sti­in­tifice in raport cu aceasta con­cep­tie. De exem­plu, nu cerc­etau cu sin­cer­i­tate organ­is­mele vii, pen­tru a vedea daca exista legatura filo­ge­net­ica intre ele, ci inter­pre­tau aspectele reale prin ipoteza evo­lu­tiei. De aceea, ajungeau la con­cluzii aber­ante, cum ar fi: „La inceput, ani­malele nu aveau nici ochi nici gura. Din nece­si­tatea de a vedea si de a primi hrana, la cap au aparut ochii si tot aici s-a dez­voltat si gura”.

Pen­tru noi, ca oameni de sti­inta, este foarte impor­tant ca se poate dovedi sti­in­tific exis­tenta lui Dum­nezeu, pre­cum ne spune Sfan­tul Grig­orie Palama, in Epis­tola intai catre Akindin: „Nimeni nu poate infatisa, sau cerc­eta, sau cugeta ceea ce Dum­nezeu este, dar e cu putinta a cerc­eta si a dovedi ca Dum­nezeu exista”. Desi Dum­nezeu este mai pre­sus de lume, totusi, prin cerc­etare sti­in­tifica se poate arata ca exista un Cre­ator al uni­ver­su­lui. Sti­inta nu poate sa dea ama­nunte despre Dum­nezeu, fiindca Dum­nezeu este mai pre­sus de lume; El nu poate fi obiect de studiu pen­tru sti­inta. Dar prin cerc­etare sti­in­tifica rig­uroasa se poate dovedi exis­tenta Creatorului.

Ioan Vla­d­uca

---

[1] Cf. Dumitru Staniloae, Viata si invatatura Sfan­tu­lui Grig­orie Palama, Ed. Scripta, Bucuresti, 1993, p. 30.

[2] Sfan­tul Grig­orie Palama, Intaia Tri­ada, Cartea Intai, in Viata si nevoin­tele celui intre Sfinti Par­in­telui nos­tru Grig­orie Palama Arhiepis­copul Thessa­lonicului, Ed. Egu­menita, p. 63.

[3] Sfan­tul Ier­arh Grig­orie Palama, Omilia despre lumina necre­ata, in Omilii, vol. II, Ed. Anas­ta­sia, 2004, p. 179.

CUPRINS

DIALOG I — Despre folo­sul duhovnicesc al stiintelor

DIALOG II — Log­ica, Matem­at­ica si Fizica

Despre rig­uroz­i­tate, Despre materie, Despre fal­sul prin­cipiu al ter­tu­lui inclus, Despre pro­pri­etatile fiz­ice ale apei, Despre atmosfera

DIALOG III — Chimia

Despre legile chimiei, Despre reac­ti­ile catalitice, Despre starea coloidala, Despre coroz­i­une, Despre gru­pele prin­ci­pale din sis­temul peri­odic, Despre gru­pele secun­dare din sis­temul peri­odic, Despre apa, Despre chimia organ­ica, Despre savan­tii din dome­niul chimiei

DIALOG IV — Biolo­gia

Despre evo­lu­tion­ism si cre­ation­ism, Despre ero­r­ile evo­lu­tion­is­mu­lui, Despre min­unile lui Dum­nezeu din lumea vegetala

DIALOG V — Anato­mia si fiziolo­gia omului

Despre res­pi­ratie, Despre inima, Despre anal­iza­torul vizual

DIALOG VI — Psi­holo­gia

Despre psi­holo­gia ateista

DIALOG VII — Isto­ria

Despre folo­sul duhovnicesc al Isto­riei, Despre orig­inea apos­tolica a cres­tin­is­mu­lui romanesc, Despre con­ti­nu­i­tatea cres­tin­is­mu­lui romanesc de la inte­meiere pana in sec­olul al IV-lea, Despre impara­tul Ius­tin­ian, Despre prigo­nirea ortodoc­silor din Tran­sil­va­nia de catre calvini, Despre Uni­atie, Despre sec­u­larizarea aver­ilor man­a­s­tiresti, Despre con­cor­dat, Despre prigoana impotriva Bis­ericii Ser­biei (1991–1995)

Puteti comanda cartea prin for­mu­la­rul de aici. Pret: 7 RON, plus tax­ele postale.