Revista presei maghiare
Autonomie în Tibet şi pe Pământul Secuiesc
Europarlamentarul Sogor Csaba (din Romania – nn) a susţinut – la invitaţia Scolii Superioare Fabian Erno din Covasna – o expunere însoţită de proiecţii sub titlul “Autonomie în Tibet şi pe Pământul Secuiesc”. Tema expunerii a fost axată pe întâlnirea pe care a avut-o europarlamentarul cu dalai-lama, fiind prezentate date interesante despre viaţa locuitorilor din Tibet care trăiesc în emigraţie.
Sogor Csaba a primit invitaţie din partea lui Dalai-Lama în urma activităţii perseverente desfăşurate de europarlamentar în cadrul echipei de lucru Intergroup din Tibet din cadrul Parlamentului European. Întâlnirea a avut loc în 2 septembrie, în regiunea Kannada din India, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea parlamentului şi guvernului tibetane care funcţionează în emigraţie. La festivitatea au participat aproximativ 25.000 de persoane, reprezentantul maghiar având ocazia să i se adreseze personal publicului.
Sogor Csaba a luat masa alături de Dalai-Lama. Dalai-Lama este un om simplu, timid, spontan – a subliniat politicianul.
Locuitorii din Tibet care trăiesc în emigraţie nu au nici o idee referitoare la îndeplinirea independenţei lor, la fel cum maghiarii din Transilvania nu au cunoştinţă despre ziua în care autonomia se va înfăptui – a făcut o comparaţie politicianul între Tibet şi Transilvania. Cu toate acestea, locuitorii din Tibet se pregătesc serios pentru momentul respectiv, dispun de un guvern şi un parlament care funcţionează eficient, precum şi de un sistem cooperatist. Deşi, în prezent, totul e în ordine, se poate întâmpla ca în cazul în care se va câştiga independenţa, cei din Tibet să se manifeste unii faţă de alţii în modul secuiesc, să fie generate lupte interne – a opinat Sogor Csaba.
Referitor la pregătirea la autonomie a maghiarimii din România, Sogor Csaba a menţionat că rezultatele obţinute nu sunt excepţionale, însă există anumite progrese. Divergenţele de opinii, disensiunile trebuie excluse din lupta dusă pentru autodeterminare, e nevoie de o poziţie comună – a subliniat politicianul.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6139 din 16.11.2010, autor Bokor Gabor
Ce anume a dus la fărâmiţarea Ungariei?
La Muzeul Naţional Secuiesc a avut loc prezentarea unei lucrări importante şi indispensabile. Cartea lui Koszta Istvan, intitulată Miza nu a fost numai Transilvania împrospătează şi îmbogăţeşte cunoştinţele legate de Trianon şi ne face să ne gândim la ideea dacă Trianon a fost de fapt un punct de pornire sau o consecinţă – a declarat ziaristul pensionar Borbely Laszlo.
Ampla prefaţă redactată de Raffay Erno oferă date utile şi explicaţii referitoare la împrejurările care au dus la Trianon. Materialul de bază al cărţii constă în scrisorile notiţele şi notele de jurnal ale lui Alexandru Vaida Voevod, materiale din care reiese faptul că Alexandru Vaida a adoptat pe parcursul vieţii sale o atitudine antimaghiară consecventă. El este unul din groparii Transilvaniei maghiare, însă în viziunea românilor el este un adevărat patriot. Autorul cărţii prezintă personalitatea acestuia. Atitudinea sa antimaghiară poate fi considerată ca fiind o moştenire de familie, ţinând cont de faptul că bunicul lui din partea mamei a fost vehement împotriva uniunii Transilvaniei cu Ungaria în anul 1848.
Istoricul Raffay Erno atrage atenţia în prefaţa cărţii asupra faptului că din scrierile lui Vaida se poate observa starea spirituală şi morală a elitei politice româneşti şi maghiare.
In prefaţa cărţii, Raffay îl citează pe Foldes Bela care declară: conducătorii de stat care s-au adunat la Paris nu au ştiut despre Ungaria nici măcar atât cât ar trebui să ştie şcolarii. Au considerat Ungaria ca fiind o bucată de pământ în mijlocul Africii.
Apariţia acestei cărţi a fost primită cu interes atât de istoricii români cât şi de cei maghiari.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.194 din 18.11.2010, autor Bedo Zoltan
Lupta pentru autonomie la Budapesta
Membrii ai Consiliului Naţional Secuiesc (aproximativ 300) vor pleca la Budapesta pentru a participa la şedinţa de mâine a consiliului ce se va desfăşura în Parlamentul Ungar. Reprezentanţa publică care luptă pentru autonomia teritorială a Pământului Secuiesc, urmăreşte atragerea atenţiei opiniei publice maghiare asupra obiectivelor urmărite, mizează pe sprijinul guvernului ungar şi speră că prezidiul UE din anul următor îi va apropia de autonomie. Izsak Balazs, preşedintele CNS, se pregăteşte cu mari speranţe în capitala ungară.
CNS a urmărit neîncetat edificarea comunităţilor locale, a consiliilor şi administraţiilor locale, însă, până în prezent, nu am avut ocazia să ne folosim de calea ce traversează ţara-mamă, deşi am fost conştienţi de faptul că fără sprijinul Ungariei cu greu vom putea obţine rezultate – a explicat Izsak Balazs. In aprecierea reprezentanţilor CNS, e foarte importantă atragerea atenţiei publice maghiare asupra cauzei autonomiei şi metoda cea mai potrivită ce poate fi aplicată în acest sens o reprezintă şedinţa CNS. E important ca obiectivele noastre să fie definite fără interpretări, nimeni să nu trăiască cu convingerea eronată că noi urmărim generarea unor tensiuni sau confruntaţii între cele două ţări – a spus liderul CNS.
In cadrul şedinţei de vineri (n.t. -19.11) a CNS, se vor lua decizii referitoare la mai multe proiecte de hotărâre, fiecare dintre acestea se leagă sub o oarecare formă de ţara-mamă. Unul din acestea, de exemplu, se referă la includerea cauzei autonomiei de pe Pământul Secuiesc în sistemul colaborării naţionale instaurat de guvernul Fidesz, fiind formulate revendicările secuimii faţă de politica naţională a cabinetului lui Orban Viktor.
Un alt proiect de hotărâre vorbeşte despre apărarea minorităţilor naţionale indigene din Europa şi a diversităţii culturale, scopul declarat al acestuia reprezentându-l următoarele: să se folosească de prezidiul UE din 2011 şi spaţiul de mişcare destul de restrâns al acestor şase luni să fie validată – a declarat Izsak Balazs. Sunt formulate anumite pretenţii, se urmăreşte înregistrarea unui progres de nivel european. Dacă o comunitate ca cea şi a secuimii e periclitată de asimilare, este vorba despre un fapt care contravine concepţiilor UE – opinează preşedintele CNS, amintind de o sarcină deloc nesemnificativă: promovarea Pământului Secuiesc în Ungaria şi în Europa.
Niciuna din şedinţele CNS convocate aici, în ţară, nu a mobilizat un număr atât de mare al participanţilor ca cea organizată la Budapesta. 297 de reprezentanţi ai comunităţilor locale vor fi prezenţi la şedinţa de la Parlamentul Ungar.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6141 din 18.11.2010, autor Farkas Reka
