Centrul European de Studii Covasna-Harghita
APEL
La împlinirea a 70 de ani de la Dictatul de la Viena solicităm clasei politice româneşti, mediului academic, reprezentanţilor societăţii civile şi ai mass-media să adopte o poziţie fermă faţă de prezenţa în spaţiul public românesc a unor discursuri nostalgice, revizioniste, autonomiste şi antiromâneşti
La împlinirea a 70 de ani de la Dictatul de la Viena, adoptat la 30 august 1940, în urma hotărârilor lui Hitler şi Musolini, prin care Transilvania de Nord-Est a fost smulsă din trupul ţării şi cedată Ungariei hortiste, Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) va tipări „Studiul documentar asupra atrocităţilor comise de unguri faţă de populaţia română din Ardeal în perioada 1940 -1945”, document elaborat de Biroul Contrainformaţii din cadrul Marelui Stat Major al Armatei Române, aflat în arhiva Ministerului Apărării Naţionale şi alte documente inedite din fondurile arhivistice aflate în păstrarea Arhivelor Naţioanle. În paginile acestor documente, sunt redate o cantitate impresionantă de informaţii despre manifestările de maximă intoleranţă ale armatei şi populaţiei civile maghiare faţă de populaţia românească, instituţiile identitare – în primul rând bisericile ortodoxe şi greco-catolice şi şcolile în limba română – instituţiile şi asociaţiile culturale, presa în limba română, monumentele de for public şi tot ceea era românesc.
Datele concrete despre toate aceste manifestări sunt prezentate cronologic, sub forma unor tabele grupate în următoarele capitole: pe timpul evacuării Ardealului de Nord (1940); pe timpul ocupaţie; pe timpul retragerii armatelor germano-maghiare din toamna anului 1944; după retragerea trupelor germano-maghiare, până în primăvara anului 1945. Tabelele cuprind următoarele rubrici: data şi locul unde s-a produs faptul; natura abuzurilor şi atrocităţilor comise; numele şi adresa celui care a suferit; indicaţiile asupra celor care au comis abuzuri şi atrocităţi; cine declară.
Mişcarea revizionistă maghiară, din perioada 1919 -1940, care a promovat ura faţă de români şi dorinţa de răzbunare faţă de pretinsa nedreptate istorică cauzată prin tratatul de la Trianon, şi-a arătat pe deplin roadele. Documentele consemnează atrocităţi de o cruzime inimaginabilă: jafuri, distrugeri, asasinate în masă şi individuale, schingiuiri, expulzări, deportări, persecuţii, maltratări, arestări ilegale, internări în lagăre şi închisori, trimiterea în detaşamente de lucru, iar bărbaţii între 18-60 de ani pe front, în linia întâi, profanări, jafuri şi distrugeri de biserici şi monumente istorice ş.a. Pe baza unor legi rasiale au fost efectuate confiscări, exproprieri, rechiziţii ale proprietăţilor româneşti şi ridicarea autorizaţiilor de funcţionare a firmelor româneşti.
Şcolile româneşti de toate categoriile au fost desfiinţate. Limba română s-a interzis cu desăvârşire în toate instituţiile şi nu era permisă nici în localurile publice sau pe stradă. Aproape toţi preoţii ortodocşi şi greco-catolici au fost expulzaţi, iar majoritatea credincioşilor români din localităţile etnic mixte, obligaţi să treacă la confesiunile de expresie maghiară. Majoritatea bisericilor româneşti au fost profanate, jefuite şi devastate, iar 23 de biserici ortodoxe şi greco-catolice din fostele judeţe Odorhei, Ciuc şi Treiscaune au fost dărmate samavolnic.
În concluzie – se menţionează în documentele cercetate – în perioada celor 4 ani de ocupaţie maghiară, s-a urmărit: „exterminarea românilor din Ardealul de Nord; sărăcirea completă şi înfometarea sistematică şi totală a elementului românesc; constrângerea prin diferite mijloace barbare şi sub diferite pretexte la părăsirea Ardealului de Nord; maghiarizarea românilor rămaşi.”
Vor fi de asemenea publicate materialele prezentate în cadrul simpozionului 70 de ani de la declanşarea Marelui Refugiu Românesc, oragnizat la Sf. Gheorghe în 25 iunie 2010.
Consiliul director al CESCH face un apel la clasa politică românească, mediul academic, reprezentanţii societăţii civile şi ai mass-mediei să adopte o poziţie fermă faţă de prezenţa în spaţiul public românesc a unor discursuri nostalgice, revizioniste, autonomiste şi antiromâneşti.
La împlinirea a 70 de ani de la începutul acestui calvar românesc, făcând o paralelă cu vremurile pe care le trăim, considerăm că asemenea mesaje prezente în principal în unele segmente ale mass-media de limbă maghiară, în ultimii 20 de ani, pot produce acumulări la nivelul mentalului colectiv maghiar care, formând o masă critică în rândul cetăţenilor, pot îndemna la violenţă, la conflicte cu urmări incalculabile pentru convieţuirea paşnică a românilor şi maghiarilor, din această parte de ţară, pentru multe generaţii viitoare.
Dr. IOAN LĂCĂTUŞU
Sf. Gheorghe, 25.08.2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu