Dar în aceeaşi perioadă de timp, la Bucureşti ministrul de Interne, Vasile Blaga, a făcut un anunţ care vine francezilor ca o mănuşă. El a declarat că pregăteşte introducerea cărţilor de identitate biometrice de la 1 ianaurie 2011. Asta înseamnă că toţi cetăţenii României vor fi amprentaţi. Fie că a premeditat acest lucru, fie că nu, (noile documente biometrice au fost anunţate încă de anul trecut) Guvernul de la Bucureşti îi ajută acum pe francezi să obţină uşor şi fără eforturi proprii o bază de date cu toate amprentele digitale ale cetăţenilor săi inclusiv de etnie roma. Fişierul Oskar anunţat recent la Paris se va completa practic de la sine. Avantajul major pentru Franţa ar fi că ar evita criticile venite de la Strasbourg şi care frânaseră o acţiune asemănătoare iniţiată de guvernul italian.
APADOR-CH şi mănăstirile ortodoxe
În România protestele au fost mai puţin sonore ca anul trecut când au fost introduse paşapoartele biometrice impuse practic de Statele Unite. Totuşi creştinii ortodocşi tradiţionalişti au lansat şi de data aceasta un apel la rezistenţă avetizând că punerea în aplicare a acestei măsuri ar însemna încetul cu încetul instituirea unei supravegherii generalizate.
Organizaţiile laice ale societăţii civile au protestat însă la rândul lor cerând Guvernului să nu trasnforme într-un imperativ o simplă recomandare. Cea mai calificată organizaţie pentru apărarea drepturilor omului din România, APADOR-CH, a cerut Guvernului să păstrese dreptul de opţiune al cetăţeanului între o carte de identitate obişnuită şi una electronică, arătînd că tehnologia folosită (RFID - identificare prin radio-frecvenţă) nu poate oferi garanţii pentru protecţia vieţii private.
În mod deosebit însă Asociaţia şi-a manifestat „opoziţia faţă de reglementările din proiect care prevăd includerea amprentelor persoanei în datele conţinute de cardul electronic de identitate/rezidenţă“, argumentând că acest fapt vine în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Stânga intelectuală occidentală
Dezbaterile din România reeditează astăzi, în notă locală, o dezbatere care a avut loc cu ani în urmă în Occidentul european şi în SUA, acolo unde se manifestă multe grupuri libertariene de toate nuanţele. În momentul în care SUA cereau amprentarea tuturor străinilor care s-ar prezenta la frontieră, în Europa Occidentală s-au auzit proteste din partea celor mai subţiri intelectuali ai stângii ca Giorgio Agamben bunăoară. Filosoful italian scria în 2005 că „tatuajul biopolitic pe care ni-l impune acum Statele Unite pentru a intra pe teritoriul lor ar putea fi semnul prevestitor a ceea ce ni se va cere mâine să acceptăm ca fiind înscrierea firească a identităţii bunului cetăţean în mecanismele şi angrenajele statului. Şi de aceea trebuie să ne opunem.“ Giorgio Agamben, care îşi anulase toate călătoriile în SUA, subliniase că nu este preocupat de o simplă reacţie epidermică faţă de nişte proceduri impuse până recent doar infractorilor, ci de „însuşi statutul politico-juridic al cetăţeanului în statele democratice“.
În România însă protestele s-au auzit mai mult din mediile populare. Un puternic centru de iradiere al acestora au fost mănăstirile ortodoxe care au respins actele biometrice cu argumente eschatologice. „Poate pentru mulţi dintre dumneavoastră, scria într-un apel monahul Iustin Pârvu, care se bucură de o mare consideraţie în mediile ortodoxe româneşti, acest cip pare un lucru nesemnificativ, dar în spatele acestui sistem de însemnare a oamenilor, de codare şi stocare a datelor de identificare se ascunde o întreagã dictatură, un întreg plan demonic, prin care de bunã voie îţi vinzi sufletul diavolului. Însemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte măsuri luate pentru controlul absolut al fiinţei umane“.
Există vreo asemănare între Iustin Pârvu „biet monah, ascuns într-un vârf de munte”, după cum singur se caracterizează şi filosoful italian Giorgio Agamben, specialist în Walter Benjamin şi Heidegger şi profesor la cocheta „European Graduate School“ din munţii Elveţiei?
În ciuda diferenţelor de perspectivă şi ton remarcăm însă că şi unul şi altul condamnă procedeul amprentării nu atât prin el însuşi, cât ca indiciu al unei deveniri negative, ca semn prevestitor al unei decăderi a libertăţilor şi a unei ascensiuni patologice a puterii de stat. Preluând o formulă a lui Michel Foucault, Agamben numea extinderea controlului de stat de-a lungul anilor prin carţile de credit şi telefoanele mobile „o animalizare progresivă a omului realizată cu ajutorul tehnicilor celor mai sofisticate."
Iată cum de la dreapta tradiţionalistă a grupurilor religioase la noua stângă filosofică şi la organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului, se manifestă o puternică îngrijorare faţă de limitarea tot mai drastică a libertăţilor individuale.
Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu