Ce caută şeful „ocultei mondiale“ la Bucureşti?

Preşedintele grupului Bilderberg şi în acelaşi timp unul dintre cei mai influenţi oameni din lume se află astăzi la Bucureşti, la invitaţia Guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Grupul sau clubul Bilderberg este considerat a fi cea mai puternică structură informală din lume şi reuneşte oameni extrem de influenţi în special din Europa Occidentală şi SUA - politicieni, bancheri, industriaşi. Astăzi, oficial, Vicontele Etienne Davignon va ţine la sediul BNR o conferinţă cu titlul „Uniunea Europeană după criza datoriilor suverane“.

Membrii Clubului Bilderberg, afirmă COTIDIANUL, ţin anual întruniri cu uşile închise, la care accesul este permis doar pe bază de invitaţie specială şi unde se discută probleme de anvergură mondială, în particular cum să fie susţinute interesele Occidentului. Se spune că atunci când membrii Bilderberg ajung la consens în privinţa unei acţiuni, aceasta este îndeplinită prin angrenarea instrumentelor de care dispun multinanţionalele, băncile sau structurile politice ai căror exponenţi fac parte din Club. De pildă, anunţă LIBERTATEA, Vicontele Davignon susţine că grupul Bilderberg a ajutat la crearea monedei euro, a cărei soartă este pusă în discuţie de criza actuală.

Niciun român nu a luat vreodată parte la întrunirile Grupului Bilderberg, susţine ADEVĂRUL. Dar România are doi reprezentanţi în Comisia Trilaterală, o altă structură transnaţională considerată a avea strânse legături cu Grupul Bilderberg şi Clubul de la Roma. În componenţa acestei comisii au intrat directori de concerne, bancheri, politicieni (printre care şi foşti preşedinţi ai Statelor Unite), economişti, şefi de sindicate, preşedinţi de fundaţii – în general cei mai influenţi oameni din America de Nord, din Europa şi din Japonia. Reprezentanţii ţării noastre în Comisia Trilaterală sunt Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, şi Mihai Tănăsescu, fost director executiv adjunct la Banca Mondială şi fost ministru al finanţelor în România.

Şi anul trecut, aminteşte NAŢIONAL, a fost un „moment unic“, când Comisia Trilaterală a poposit la Bucureşti, tot la invitaţia guvernatorului BNR. Atunci s-a discutat despre România, Rusia, Marea Neagră şi guvernanţa global. Din cauza discreţiei cu care se înconjoară Grupul Bilderberg este asociat cu cele mai oculte organizaţii. În general media nu are acces, lista participanţilor la întîlniri nu se publică în avans şi nu există comunicate de presă. Reuniunile Grupului Bilderberg au loc anual, începând din 1954, afirmă ROMÂNIA LIBERĂ, iar fondatorii grupului au fost magnaţii David Rockefeller şi familia de bancheri Rotschild.

Sursa: Ziare.ro  
Autor: Ziare.ro

Van Rompuy conduce UE după modelul Bilderberg

După modelul întâlnirilor de taină ale grupului Bilderberg, ferite de microfoanele şi de bliţurile jurnaliştilor, noul preşedinte al UE, Herman von Rompuy, văzut destul de des în mijlocul reuniunilor acestui grup secret, a anunţat ieri că primul summit al UE din era von Rompuy se va desfăşura în lipsa ziariştilor. Aceştia nu vor fi admişi la summit pe motiv că liderul UE nu doreşte să dea caracter oficial acestor reuniuni ale şefilor de stat şi de guvern la nivel european. La această masă rotundă vor participa numai cei 27 de preşedinţi sau premieri ai statelor membre UE care vor avea apoi voie să comunice concluziile discuţiilor miniştrilor sau colaboratorilor, scrie AFP. Prin decizia lui Van Rompuy, jurnaliştii acreditaţi la eveniment, ce va avea loc joi la sala Bibliotecii Solvay din Bruxelles, nu vor avea voie la mai puţin de 500 de metri de incinta acestei clădiri. De la numirea sa, la 19 noiembrie, preşedintele UE a arătat o anumită neîncredere faţă de mass-media, acordând foarte puţine interviuri şi participând la un număr foarte mic de conferinţe de presă.

Mădălin NECŞUŢU

http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010020939637/Actualitate/Van-Rompuy-conduce-UE-dupa-modelul-Bilderberg.html

„Preşedintele Bilderberg” va conduce UE

Uniunea Europeană speră ca noile sale posturi de preşedinte şi ministru de Externe să îi confere un cuvânt mai greu de spus în arena politică internaţională, dar cele două poziţii riscă să creeze noi lupte pentru putere. Favorit în competiţia practic invizibilă, dar deosebit de acerbă pentru preşedinţia UE rămâne premierul belgian Herman Van Rompuy, susţinut de Berlin şi Paris.

Herman Van Rampuy vrea sa elimine simbolurile nationale din cartile de identitate

Reuniţi joi seară, la Bruxelles, într-un summit extraordinar, liderii europeni au rămas divizaţi şi secretoşi până în ultima clipă, atât în privinţa ocupanţilor celor două funcţii, cât şi a procesului de selecţionare a acestora. Fredrik Reinfeldt, premierul Suediei, care asigură preşedinţia prin rotaţie a UE, spunea miercuri, la capătul a două runde de negocieri cu ceilalţi 26 de lideri naţionali, că a abandonat orice speranţă de consens în privinţa nominalizărilor. O decizie în acest sens, a apreciat el, „ar putea fi luată în doar câteva ore, dar ar putea să dureze şi toată noaptea”.

Potrivit prevederilor tratatului, noua poziţie de preşedinte al Consiliului European va avea un mandat de doi ani şi jumătate. Consiliul de Miniştri va continua să se rotească la fel ca înainte. Günter Gloser, un înalt oficial al Ministerului de Externe german, a spus că oricine ar fi numit în respectiva funcţie, ar trebui să fie o persoană „capabilă să adune consensul”. Preşedintele UE, a adăugat el, ar mai trebui să fie cineva „care este acceptat în sânul Uniunii şi care va fi şi un bun reprezentant al acesteia, dându-i o faţă”.

Cealaltă poziţie importantă introdusă de tratat se numeşte oficial Înaltul Reprezentant pentru Politica Comună de Securitate şi Externă. În prezent, politica externă a UE este asigurată atât de responsabilul pentru politică externă al Comisiei Europene, cât şi de comisarul pentru Relaţii Externe. Tratatul de la Lisabona reuneşte cele două posturi, creând poziţia de „Înalt Reprezentant” - practic un Ministru de Externe al Uniunii. Acesta serveşte şi drept vicepreşedinte al Comisiei Europene, este membru al Consiliului şi al Comisiei, şi conduce Consiliul Miniştrilor de Externe. Intervievată de Deutsche Welle, Jacki Davis, de la Centrul de Politică Europeană, a apreciat însă că vor apărea inevitabile lupte pentru putere între cele două posturi noi şi unul mai vechi: preşedintele Comisiei, preşedintele Consiliului şi ministrul de Externe. „Într-o bună măsură, toţi trei vor dori să reprezinte UE pe scena internaţională”, a spus Davis, adăugând că nu este nici acum clar cine va face totuşi acest lucru.

Dacă pentru funcţia de ministru de Externe este imposibil de prognozat persoana care va fi numită în urma summitului, pentru postul de preşedinte al UE lucrurile sunt ceva mai limpezi. Anterior, Germania a spus clar că se va opune numirii premierului britanic Tony Blair, cel mai vehiculat nume până luna trecută. De asemenea, Berlinul anunţase că până la summit va reuşi să găsească un candidat pe care să-l sprijine şi Franţa, ceea ce s-a şi întâmplat. Apărută de ceva vreme doar cu titlu de zvon, identitatea acestui „candidat comun” a fost confirmată public joi: premierul belgian Herman Van Rompuy. În vârstă de 62 de ani, Van Rompuy, un politician creştin-democrat (de dreapta), este premier de numai 11 luni. El este un mare iubitor de poezie, dar altfel are unele vederi care i-au atras simpatia extremiştilor de dreapta, cea mai edificatoare în acest sens fiind opoziţia vehementă faţă de aderarea Turciei la UE. De asemenea, Van Rompuy este favorabil creării unui imn „naţional” al Uniunii Europene, precum şi înlăturării unor simboluri naţionale, precum stemele de pe euro, cele de pe plăcuţele de înmatriculare, dar şi pe cele din cărţile de identitate sau paşapoarte.

Într-un manifest „federalist”, politicianul flamand mai cerea „creşterea masivă a prezenţei UE” pe teritoriile statelor membre, cum ar fi arborarea drapelelor Uniunii în toate şcolile, liceele, facultăţile şi stadioanele din spaţiul european.

De asemenea, Van Rompuy vrea să finanţeze UE printr-o pleiadă de taxe impuse la nivel naţional, între care una pe combustibil şi una pe călătoriile cu avionul. Van Rompuy a devenit recent membru al exclusivistului grup Bilderberg, alcătuit din oameni de afaceri, aristocraţi şi politicieni suspectaţi şi acuzaţi că „trag sforile” din umbră. Din acest motiv, Van Rompuy a fost ridiculizat pe Internet drept „preşedintele Bilderberg”, în sensul că el ar fi fost impus de grup la preşedinţia UE.

Cotidianul