Stalin despre Basarabia si 28 iunie 1940. Fostul agent rus Victor Suvorov sparge gheata GRU si a NKVD

„În vara lui 1940, printr-o ticăloasă campanie „eliberatoare”, Stalin a rupt din România Bucovina şi Basarabia. Chiar la gura Dunării, malul estic al rîului, pe o porţiune de cîteva zeci de kilometri, a trecut la Uniunea Sovietică. Imediat a fost mutată aici Flotila Dunării, formată în prealabil. N-a fost uşor să fie strămutate vasele de pe Nipru: vasele mici au fost transportate pe calea ferată, iar cele mari au fost aduse cu măsuri speciale de siguranţă, pe timp favorabil, prin Marea Neagră.”…
„În iunie 1940, cînd armata germană lupta în Franţa, din ordinul lui Stalin şi fără nici un fel de consultare cu aliaţii germani, Jukov (foto dreapta cu Stalin) a rupt o bucată din România – Basarabia – şi a adus navele fluviale în Delta Dunării. Dacă Hitler va face încă un pas spre apus, în Marea Britanic, cine garantează că Jukov, din ordinul aceluiaşi Stalin, nu va mai face încă un pas în România, un pas de o sută de kilometri, fatal pentru Germania?
Hitler a cerut şefului diplomaţiei sovietice să îndepărteze ameninţarea asupra inimii petroliere a Germaniei. Stalin şi Molotov n-au făcut acest lucru. Cine este vinovat de începerea războiului?
Cine pe cine a ameninţat’ Cine pe cine a provocat la acţiuni în replică?
Studiind în amănunt problema, marele istoric britanic L. Hart a stabilit că planul german din iulie 1940 a fost foarte simplu: pentru a apăra România de agresiunea sovietică trebuia ca atacul german să se dea în altă parte, distrăgînd atenţia Armatei Roşii de la cîmpurile petroliere.”…
„De ce a luat Stalin Basarabia în iunie 1940 ne spune telegrama sa din 7 iulie 1941 adresată comandantului Frontului de Sud, generalul de armată LV. Tiulenev. Stalin cere ca Basarabia să fie menţinută cu orice preţ, „avînd în vedere că teritoriul Basarabiei ne este necesar ca bază de plecare la atac pentru organizarea ofensivei”…
„Hitler lovise deja prin surprindere, iar Stalin nici nu se gîndea la apărare. Principala lui grijă este să organizeze ofensiva pornind din Basarabia. Căci ofensiva din Basarabia înseamnă ofensiva asupra cîmpurilor petroliere româneşti.
În cariera lui Stalin au fost puţine erori. Una dintre cele puţine, dar cea mai importantă, a fost luarea Basarabiei în 1940. Trebuia ori să cucerească Basarabia şi să meargă mai departe pîna la Ploieşti, acest fapt însemnînd prăbuşirea Germaniei, ori să aştepte pînă ce Hitler va debarca în Marea Britanic şi, după aceea, să cucerească Basarabia şi întreaga Românie, acest fapt însemnînd sfîrşitul „Reichului de o mie de ani”.
Stalin a făcut un pas înspre petrol, cucerind un cap de pod pentru o viitoare ofensivă, şi s-a oprit aşteptînd. Prin aceasta şi-a arătat interesul pentru petrolul românesc şi l-a speriat pe Hitler, care pînă atunci luptase în Vest, în Nord, şi în Sud, fără să acorde atenţie „neutrului” Stalin.
Luarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică şi concentrarea în această zonă a unor însemnate forţe de agresiune inclusiv corpul de armată de desant aerian şi Flotila Dunării, l-au obligat pe Hitler să examineze situaţia strategică din cu totul alt punct de vedere şi să-şi ia măsurile de prevedere corespunzătoare. Era însă cam tîrziu! Nici măcar atacul prin surprindere al Wermachtului asupra Uniunii Sovietice nu l-a mai putut salva pe Hitler şi imperiul său… Hitler a înţeles de unde vine principala primejdie, dar prea tîrziu. Trebuia să fi gîndit la acest lucru înainte de semnarea pactului Molotov-Ribbentrop.”…
„Şi iată că facem o unică, dar însemnată descoperire: în prima jumătate a lui iunie 1941, în Uniunea Sovietică s-a înfiinţat cea mai puternică armată din lume, însă NU LA GRANIŢA GERMANĂ. Faptul e uluitor. Există suficiente mărturii că sporirea titanică a puterii militare sovietice la frontiera vestică (în Primul eşalon strategic, în special) n-a fost provocată de ameninţarea germană, ci de alte considerente. Poziţia Armatei 9 indică limpede aceste considerente: aceasta s-a înfiinţat LA GRANIŢA ROMÂNEASCĂ.
După prima dispariţie, Armata 9 apare subit în iunie 1940 la graniţa românească. Acum însă nu mai este o armată de gradul al doilea, ci o autentică armată de şoc. Se pregătea o „campanie eliberatoare” în Basarabia, iar sursele sovietice arată că, „Armata 9 s-a înfiinţat special pentru rezolvarea acestei probleme importante” (V7/, 1972, Nr. 10, pag. 83). Pregătirea armatei s-a făcut cu cei mai agresivi comandanţi, în ajunul „campaniei eliberatoare”, armata a fost inspectată de K.K. Rokossovski, abia eliberat din închisoare. Armata 9 a intrat în componenţa Frontului de Sud, – avînd calitatea de lider-cheie printre celelalte armate, la fel cum fusese Armata 7 în Finlanda. Frontul era comandat de G.K. Jukov personal. După o scurtă „campanie eliberatoare”, Armata 9 dispare din nou. Apoi, sub acoperirea Comunicatului TASS din 13 iunie 1941, reapare pe acelaşi amplasament de unde începuse „eliberarea” cu un an în urmă. Acum nu mai era pur şi simplu de şoc, ci de supraşoc, se pregătea să devină cea mai puternică armată din lume. Pentru ce? Pentru apărare? Nu, de partea română sunt trupe prea puţine, dar chiar dacă ar fi fost multe, nici un agresor nu va da lovitura principală prin România, din cele mai elementare considerante geografice, însă noua „campanie eliberatoare a armatei 9 în România putea să schimbe întreaga situaţie strategică din Europa şi din lume. România este principala sursă de petrol pentru Germania. O lovitură asupra României înseamnă moartea Germaniei, înseamnă oprirea tuturor tancurilor şi avioanelor, a tuturor maşinilor, vaselor, a industriei şi transportului. Petrolul este sîngele războiului, iar inima Germaniei, oricît ar părea de curios, se afla în România. O lovitură asupra României înseamnă o lovitură direct în inima Germaniei.”…
„Hitler a făcut ca toate acestea să nu se întîmple. În comunicatul guvernului german, transmis guvernului sovietic în momentul începerii războiului, sunt indicate cauzele acţiunii germane împotriva Uniunii Sovietice. Printre aceste cauze este şi concentrarea lipsită de temei a trupelor sovietice la graniţele României, ceea ce reprezintă un pericol fatal pentru Germania. Toate acestea
nu sunt născociri ale „propagandei lui Goebbels”. Armata 9 de „supraşoc” a luat fiinţă ca armată pur ofensivă. Generalul-colonel P. Belov mărturiseşte că şi după începerea operaţiunilor germane pe teritoriul sovietic, în armata 9 se consideră că, „fiecare misiune defensivă este ceva de scurtă durată” (V7/, Nr. 11, pag.65). De fapt, de această boală sufereau toate armatele, nu numai armata 9.
O informaţie cu mult mai interesantă despre starea de spirit în Armata 9 aduce triplul Erou al Uniunii Sovietice, mareşalul de aviaţie A.I. Pokrîşkin (pe atunci locotenent major, locţiitor al comandantului escadrilei de avioane de vînătoare din cadrul Armatei 9). Iată discuţia lui cu un „burtă-verde care nu fusese tăiat pînă atunci” şi căruia „eliberatorii” îi luaseră magazinul. Suntem în Basarabia „eliberată”,  în primăvara lui 1941.
“- O, Bucureşti! Dacă aţi vedea ce oraş frumos!
- Cîndva am să-l văd, i-am răspuns cu convingere. Stăpînul magazinului a făcut ochii cît
cepele, aşteptînd ce voi spune mai departe.
A trebuit să schimb tema discuţiei” (A.I. Pokrîşkin, Cerul războiului, pag. 10).”…
„Soldaţii germani au intrat pe teritoriul inamicului toţi ca unul, în acelaşi moment. Cei ai lui Stalin au făcut la fel în Finlanda, în Mongolia şi în Basarabia. La fel urmau să procedeze şi în războiul cu Germania.”…
„Sovietizarea Finlandei a fost şi mai minuţios pregătită, în momentul în care „clica militaristă finlandeză a început provocarea armată”, Stalin avea deja în rezervă un „preşedinte” comunist finlandez, un „prim ministru” şi un întreg „guvern”, incluzîndu-l şi pe cekistul şef al „Finlandei democratice libere”. Şi în Estonia, Lituania, Letonia, în Basarabia şi în Bucovina s-au găsit „reprezentanţi ai poporului”, care cereau alipirea la „marea familie frăţească”, s-au găsit (uimitor de repede) preşedinţi de comitete revoluţionare, asesori populari, deputaţi ş.a.m.d.”…
„Din mai 1940 pînă în februarie 1941, au fost reatestaţi (au susţinut examene şi colocvii) 99.000 de activişti din rezerva de partid, inclusiv 63.000 de activişti ai comitetelor de partid. Reciclarea nomenclaturii merge în ritm susţinut. Şi nu numai reciclarea. Apar ordinele de mobilizare. La 17 iunie 1941, încă 3.700 de lucrători din nomenclatură primesc ordinul de chemare la dispoziţia armatei! Se pregăteşte o nouă sovietizare?

 

Nu numai şefii partidului au sovietizat Estonia, Lituania, Letonia, Ucraina Occidentală şi Bielorusia Occidentală, Basarabia şi Bucovina, dar şi „organele corespunzătoare” au întins o mînă de ajutor, în spatele „reprezentanţilor” şi a „celor în slujba poporului”, NKVD „ajută pe muncitorii şi ţăranii răsculaţi să întărească puterea proletariatului”. Primii care au trecut hotarele sunt grănicerii NKVD. „Acţionînd în mici grupuri, ei au cucerit şi au luat în stăpînire podurile şi încrucişările de drumuri” (VJJ12, 1970, Nr.7, pag.85).”…
„De exemplu: la 25 iunie 1941, la graniţa românească, şalupele grănicerilor sovietici au desantat în raza oraşului Chilia. Formaţiunea de desant a cucerit un cap de pod. Pentru aceasta, desantiştii au fost susţinuţi cu foc de către agenţii NKVD”…
„Dar chiar şi pînă la agresiunea lui Hitler, NKVD a lucrat cu aceeaşi anvergură – datele operaţiunilor desfăşurate în 1940 în Estonia, Lituania, Letonia, Ucraina occidentală, Bielorusia, Bucovina şi Basarabia nu sunt însă publicate nicăieri. Dar sunt publicate destule materiale pe această temă de către victime…”

Victor Suvorov / Extrase din “Spargatorul de Gheata – Cine a declansat al doilea razboi mondial?“

Semnalat de Ziaristi Online

KARADENIZ PRESS: Kremlinul, suspectul principal în catastrofa aviatică de la Smolensk.

Serviciile preşedinţiei poloneze şi ale premierului au inceput ieri organizarea funeraliilor preşedintelui Lech Kaczynski, mort saptamana trecuta în catastrofa aeriană din Rusia, relateaza mass-media poloneza, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Funeraliile preşedintelui Lech Kaczynski, al cărui sicriu va fi expus publicului de marţi, vor avea loc duminica, iar pentru înmormântare sunt avute în vedere trei locuri: la Varşovia – Catedrala „Sf. Ioan” sau cimitirul istoric Powaski, şi la Cracovia – Catedrala Wawel, unde odihnesc regi şi preşedinţi ai Poloniei. Concomitent, in capitala rusa Moscova, rudele celorlalte 96 de victime continuă identificarea trupurilor, în majoritate desfigurate. Corpurile victimelor se află la morgă în capitala rusă, unde au fost transferate după accidentul de lângă Smolensk. Doar 14 rămăşiţe au putut fi identificate, alte zece ar putea fi recunoscute după semne particulare, pentru identificarea celorlalte fiind necesare teste genetice. Toată lumea aşteaptă rezultatele anchetei privind cauzele accidentului, premierul rus, Vladimir Putin, promiţând din nou ieri o „anchetă obiectivă şi completă”. În ajun, comitetul de anchetă al Parchetului rus a declarat că nu se pune problema unei defecţiuni tehnice a aparatului, profilându-se ipoteza unei erori de pilotaj. În paralel, experţi ruşi şi polonezi studiază cutiile negre. Varşovia păstrează tăcere totală privind opinia sa în ceea ce priveşte cauzele, dar polonezii le-au cerut ruşilor să lucreze la locul accidentului până joi.

Potrivit controlorilor aerieni de pe aeroportul militar de la Smolensk, piloţii polonezi au încercat să aterizeze de trei ori, a patra tentativă fiind fatală. Condiţiile meteo erau nefavorabile, ceaţa, foarte deasă, şi au ignorat sfatul – şi nu ordinele, aşa cum susţin oficiali ruşi – de a ateriza la Minsk sau la Moscova. Experţii arată că piloţii ar fi putut fi victimele unei proaste coroborări a altimetrelor. Avion vechi, echipat cu instrumente rustice, Tupolev 154 nu permite aterizarea pe orice vreme, iar aeroportul din Smolensk nu dispune decât de două balize antice NDB (sistem ce datează din anii 1930), o categorie de emiţători pe cale de dispariţie în restul lumii.
Pilotul avionului prezidential polonez care s-a prabusit la Smolensk cunostea foarte bine limba rusa si avea deja la activ aterizari pe acest aeroport, scrie marti presa poloneza, dupa ce in ziua precedenta un controlor de trafic din Rusia, Pavel Plusnin, ultimul care a vorbit cu echipajul avionului, s-a plans ca pilotii vorbeau “prost ruseste”. Oficialii polonezi sustin insa ca Arkadiusz Protasyuk, comandantul navei, vorbea la perfectie limba rusa si engleza, scrie publicatia rusa RBK, citata de Olga Popescu in presa online de la Bucuresti. Bartosz Strolinski, colonel in armata poloneza, a precizat ca zburase impreuna Protasyuk la Smolensk cu trei zile inainte de tragedie, cand l-au dus in Rusia pe premierul Donald Tusk.

Verdict israelian

Mass-media israeliană a criticat versiunea oficială a autoritatilor ruse in cauzele accidentului din regiunea Smolensk. Unele publicații israeliene sunt înclinate să vadă în acest accident un „asasinat în stil Kremlin”, informează izrus.co.il, citata de mass-media internationala. Principalele surse mass-media israeliene a treia zi contestă explicațiile oficiale privind cauzele accidentului de lângă Smolensk, care a dus la moartea președintelui Lech Kaczynski și altor înalți oficiali polonezi. Multi comentatori cred că această tragedie a fost pusă la cale de Kremlin, care-l “ura” pe Kaczynski, din cauza opiniilor sale anti-ruse.
Prima dintre mass-media israeliană care a menționat o posibilă implicare a lui Putin, a fost al doilea canal ITV. „Kaczynski a fost mantaua roșie a toreadorului pentru Putin și Medvedev”, spunea în seara de 10 aprilie, editorul departamentului de știri internaționale, Arad Nir. Prezentatorul de știri a subliniat că, atât timp cât ancheta se desfășoară sub supravegherea Putin, este puțin probabil să se afle vreodată adevărul despre cauzele accidentului.
A doua zi, la 11 aprilie, toate edițiile tipărite speculau deja tema teoriei conspirației. „Polonezii, care sunt obișnuiți să se simtă înconjurați de dușmani, cu greu pot să creadă că toată conducerea politică și militară a dispărut, ca urmare a unui accident, provocat de un set tragic de circumstanțe, defecțiuni tehnice și factorul uman”, scria ziarul Yediot Ahronot. Ziarul Ha’aretz adaugă: ”În primele ore după accident în Polonia a devenit răspândită teoria a conspirației despre implicarea rușilor în accidentul de avion, pe fonul relației tensionate între Kaczynski și Putin”. Publicația Maariv a mers și mai departe, intitulându-și un articol „Mirosul lichidării”. „Moscova a promis să investigheze, Putin a devenit șef al comisiei de anchetă, dar este puțin probabil ca adevărul să iasă vreodată la iveală”, se spune în articol. Site-ul NRG al aceleiași publicații, publica: „Acuzațiile de asasinarea vizată în stil Kremlin va însoți această poveste în următorii ani, eventual întotdeauna”. Un important comentatorul politic, Ynet Atila Somfalvi, scria pe „Facebook” că “niciodată nu i-a putut suporta pe ruși şi acum aceștia sunt principalii suspecți”. Chiar și publicația religioasă Be-Hadrei Haredim, care de obicei nu acordă atenție politicii internaționale, menționa: ”Este posibil ca Rusia și conducătorii ei, care, puțin spus, nu-l simpatizau pe președintele Kaczynski, stau în spatele morții acestuia”.

Suspiciuni media

În după-amiaza zilei de 11 aprilie motivele prăbușirii avionului polonez în regiunea Smolensk a fost discutat de jurnaliștii și analiștii în domeniul afacerilor internaționale ai postului public de radio Reshet Bet. Cei mai mulți dintre cei prezenți afirmau că Putin este direct implicat în moartea președintelui Kaczynski.

Geoană, spre Est. Întâlniri secrete ale lui Mircea Geoană la Moscova, aranjate de un ofiter GRU. Vizita este succesivă celei a lui Cozmin Guşă

EXCLUSIV HotNews.ro: Liderul PSD, Mircea Geoana, a efectuat pe 27 aprilie 2009 o vizita privata la Moscova, unde s-a intalnit in secret cu unul dintre consilierii presedintelui Medvedev, au declarat pentru HotNews.ro surse politice. Potrivit acestora, intalnirea ar fi fost aranjata de Boris Golovin, om de afaceri cu interese in domeniul energetic din Romania, despre care presa a scris ca ar fi ex-ofiter GRU. Contactat de HotNews.ro, Golovin a negat orice legatura cu liderul PSD. Initial, Viorel Hrebenciuc si Cozmin Gusa au declarat ca nu stiu nimic despre vizita privata facuta de Geoana la Moscova. Dupa catava ore, Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, a confirmat ca Geoana a efectuat pe 27 aprilie o vizita privata la Moscova, dar spune ca nu stie cu cine s-a intalnit liderul PSD, ce a discutat si cat a durat vizita.

Punctul de plecare al investigatiei HotNews.ro il reprezinta o postare publicata marti, de un cititor HotNews.ro care semneaza GRU. "Domnului Diaconescu: Exista informatii ca Mircea Geoana a efectuat o vizita secreta la Moscova la data de 27 aprilie 2009. A plecat cu un avion privat, vizita a fost aranjata prin intermediul lui Boris Golovin, fost spion rus cu afaceri in domeniul energiei in Romania, apropiat de Viorel Hrebenciuc. Scopul era obtinerea unei intalniri cu Putin sau cu Medvedev pentru lobby si sprijin. Geoana s-a intalnit doar cu un consilier de la Kremlin si n-a fost ceva oficial, ci undeva in apropiere de Moscova. A obtinut promisiunea ca va fi ajutat financiar si prin toti vectorii de influenta din Romania. In calitate de ministru de externe, stiati de vizita d-lui Geoana, fie ea si secreta, la Moscova? Vi se pare corect ca, al doilea om in stat, care la data vizitei la Moscova, 27 aprilie, era si vicepresedinte CSAT, sa mearga pe furis la intalniri cu inalti oficiali rusi?"

HotNews.ro a verificat informatiile potrivit carora Mircea Geoana a vizitat Moscova pe 27 aprilie. Surse convergente au confirmat ca liderul PSD a plecat la Moscova la sfarsitul lunii aprilie cu un avion Tiriac Air si a stat la Hotel Metropol. Liderul PSD n-a putut fi contactat. Apropiatii sai au negat ca Mircea Geoana a efectuat o vizita privata la Moscova pentru a se intalni cu Vladimir Putin sau cu Dimitri Medvedev.

• Viorel Hrebenciuc: "Nici vorba, nu a avut loc nici o vizita. Gusa se agita cu astea. Mi se pare o intoxicare de campanie. Am primit o invitatie de la Presedintele Senatului, cu o saptamana doua in urma. Si i-am spus ca vorbim dupa alegeri, prin ianuarie februarie".

• Cozmin Gusa, consilierul candidatului PSD: "Geoana la Moscova? Daca ar fi sa-ti raspund scurt, nu. Nu stiu. Si vizita pe care am facut-o eu la Moscova si asta la Washington mi le-am facut singur, pe baza relatiilor personale. Nu stiu, dar iti promit ca verific. La Moscova m-am vazut cu multa lume, dar dintre cei care sunt citabili vorbim de liderul grupului parlamentar al partidului Rusia Justa, partid de centru stanga. Am discutat lucruri de relationare cu caracter privat, deocamdata. N-are legatura cu PSD. Iar in America am discutat partea de politica despre fraudare."

• Boris Golovin (rade): "Ce legatura am eu cu Mircea Geoana? Nu stiu de nici o intalnire. De unde sunt zvonurile astea? N-am nici o legatura".

Mircea Geoana n-a putut fi contactat. Echipa sa de campanie ne-a recomandat sa vorbim cu fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu. La cateva ore dupa ce Viorel Hrebenciuc si Cozmin Gusa declarau ca nu stiu nimic de o vizita privata a liderului PSD, fostul ministru de externe a confirmat pentru HotNews.ro ca pe 27 aprilie, Mircea Geoana s-a deplasat, intr-o vizita neoficiala, la Moscova.

• Cristian Diaconescu: "Domnul Geoana, in calitate de presedinte al Senatului a contactat Ministerul de Externe, precizandu-ne ca e vorba de o vizita informala, neoficiala, si am pus la dispozitie un dosar de vizita, adica o evaluare a statului a relatiilor bilaterale intre Romania si Federatia Rusa. Nu stiu cu cine s-a intalnit, tocmai pentru ca este o vizita neoficiala, insitutiile statului nu se intereseaza in ceea ce priveste programul, agenda, nivelul de intalniri. Fiind domnul Geoana atat presedintele senatului cat si membru CSAT in acel moment, era datoria MAE sa asigure aceasta baza de informatii. (...) Era normal sa-i asiguram un dosar normal de contacte, cu atat mai mult cu cat era si intr-o perioada apropiata de evenimentele de la inceputul lunii aprilie din Republica Moldova".

• Diaconescu: "Nu am discutat despre vizita domnului Geoana la Moscova nici pe linie de partid. Nu stiu daca nu priveste PSD sau nu, eu nu am discutat cu dansul, nu erau probabil aspecte care sa presupuna o asemenea discutie si era lipsit de eleganta din partea mea sa intreb despre detaliile vizitei. (...) De regula aceste contacte, cu cat sunt mentinute sunt benefice, pana la urma pentru tara, pentru tara noastra. Nu stiu cu cine s-a intalnit. In orice caz, cred ca mesajul pe care l-a dus domnul Geoana este unul pozitiv."
  

• Cozmin Gusa a revenit la randul sau cu un telefon, pentru a prezenta declaratia lui Mircea Geoana pe tema vizitei sale la Moscova: "Da, este adevarat ca am fost intr-o vizita privata la data indicata de dvs, inainte de efectuarea acestei vizite sfatuindu-ma si cu dl Diaconescu de la care puteti afla detalii. Invitatia sosita in urma cu cateva zile din partea omologului meu pentru a vizita Rusia este si ca rezultat al acelei vizite private si a intalnirilor pe care le-am avut".

Singura vizita oficiala recenta pe care Mircea Geoana a efectuat-o la Moscova a avut loc in septembrie 2008, in calitate de presedinte al Comisiei de politica externa a Senatului. Din delegatie au facut parte si senatorii Eugen Mihaescu (PRM), Viorel Duca (PNL) si Sabin Cutas (PC), presedintele Comisiei de Aparare din Senat, Cristian Diaconescu si Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrie si Servicii din Camera Deputatilor.

"Eu cred ca o relatie pragmatica cu un vecin atat de important si in ofensiva cum este Federatia Rusa este un lucru elementar. Diplomatia romana tot timpul a avut abilitatea sa gaseasca un echilibru intre aliantele sale oarecum naturale care sunt in Occident si care sunt in relatia transatlantica in mod firesc si in mod constant. Dar a nega relatia si a bloca dialogul cu o tara atat de importanta, este cu totul gresit. Si cred ca a venit clipa, dupa ce ne-am rezolvat problema integrarii europene, sa ne rezolvam problema politicii regionale a Romaniei care, asa cum spuneam si la intalnirea diplomatilor nostri, este marele absent al politicii regionale", a declarat Mircea Geoana in septembrie 2008, citat de Radio France International.

Cine este Boris Golovin, presupusul intermediar al vizitei la Moscova

• Potrivit unei anchete realizate in 2006 de Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, Boris Golovin se prezinta drept un fost membru al fortelor speciale ale armatei din fosta Uniune Sovietica. (ex ofiter GRU) In Romania insa, Boris Golovin este reprezentantul firmei rusesti ZIOMAR Engineering Company, firma care face parte dintr-un consortiu numit EM Alliance-Atom. In acest consortiu, statul rus, prin firma TVEL Atomoenergomash, detine 51% din actiuni. EM Alliance-Atom este un gigant rusesc activ in domeniul energiei nucleare. Detalii aici

• Potrivit EVZ, Golvin a fost colonel în trupele Spetnatz - GRU - serviciul de spionaj al armatei ruse. Reprezintă în România interesele lui Oleg Deripaska şi Igor Ziuzin, doi oligarhi ruşi, parteneri ai evazionistului mondial Mark Rich. Detalii aici
  

• Golovin este asociat si unul dintre administratorii firmei Global International 2000. Potrivit Business Standard, compania este unul dintre principalii furnizori de carbune rusesc, printre clientii sai numarandu-se termocentralele de la Deva, Iasi sau Suceava. Conform declaratiilor lui Boris Golovin, Global International 2000 elaboreaza proiecte in domeniul constructiilor energetice si intocmeste studii de fezabilitate. Detalii aici