Monahul Nicolae Steinhardt, de dincolo de mormânt: Statul care cere aservirea conştiinţei este Mamona. De ce este monahul Filotheu împotriva actelor electronice?

Din Jurnalul fericirii, de părintele Nicolae Steinhardt:

"Anticreştinismul ce face? Generalizează păcatul, acum toţi sunt în stare de vinovăţie permanentă, nu mai eşti osîndit pentru ceea ce ai făcut, ci pentru ceea ce eşti."

Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu" (Matei 22, 21; Marcu 12; 17; Luca 20,25). Fraza e clară, dar regimurile totalitare, adăugîndu-i şi Rom. 13, cer credincioşilor să le dea [în baza acestui text] ascultare şi respect. Iar mulţi creştini, care-şi confundă religia cu prostia, sar şi ei să le aprobe: „e text!" Numai că ei nu citesc atent.
Dăm Cezarului – cezarul se tălmăceşte: statului - ce este al său, numai dacă e în adevăr stat şi se poartă în consecinţă. Cînd statul (Cezar) se îndeletniceşte cu ale lui, cu întreţinerea drumurilor, menţinerea ordinei, canalizări, transporturi, apărarea ţării, administraţie şi împărţirea dreptăţii, i se cuvine respectul şi tot ce este al său: impozitul, serviciul militar, civismul. Atunci însă cînd Statul nu mai e Cezar ci Mamona, cînd regele se preface în medicine-man şi puterea civilă în ideologie, cînd cere adeziunea sufletească, recunoaşterea supremaţiei sale spirituale, aservirea conştiinţei şi procedează la „spălarea creierului", cînd fericirea statală devine model unic şi obligatoriu, nu se mai aplică regula stabilită de Mîntuitor, deoarece nu mai este îndeplinită una din condiţiile obligativităţii contractului: identitatea părţilor (lui Cezar i s-a substituit Mamona). Mîntuitorul nu numai că n-a spus să dăm lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu şi lui Mamona ce este al lui Mamona, ci dimpotrivă (Matei 6, 24; Luca 16, 13) a stabilit că nu poţi sluji şi lui Mamona şi lui Dumnezeu. Cînd pe scaunul de domnie lumească stă un Cezar, îndemînarea nu este interzisă, şi Biserica de-a lungul veacurilor şi-a avut politica ei. Dar cînd politica încape în mîinile Celuilalt, se aplică regula vaselor engleze care făceau piraterie sub pavilion străin: deîndată ce bastimentul inamic deschidea focul, era înălţat steagul naţional.
Aşadar Cezarului - cele cuvenite. Cu Mamona însă - nici o legătură, oricît de mică - nici măcar asupra punctelor comune. Lui Mamona - numai blestemele din moliftele Sfîntului Vasile cel Mare.

Diavolul: - Să încheiem un pact.
Creştinul: - Nu.
Diavolul: - Atunci hai să semnăm un document prin care recunoaştem şi tu şi eu că doi plus doi fac patru.
Creştinul: - Nu.
Diavolul: - De ce? Nu admiţi că doi şi cu doi fac patru? De ce n-ai subscrie un adevăr incontestabil?
Creştinul: - Nu-mi pun semnătura alături de a ta nici pentru a recunoaşte că există Dumnezeu.

Cînd se produce conflict între porunca divină (sau dreptul natural) şi porunca omenească (legea pozitivă) nu încape îndoială pentru un creştin. Dar creştinul, ca şi Hamlet, e îndreptăţit să nu voiască a-şi pierde viaţa. Va încerca deci să găsească o soluţie pentru a nu călca porunca divină şi nici a muri. Soluţii, în general, se găsesc, şi nu toate sunt neapărat dezonorante. - Cînd regele Eduard al Vll-lea al Angliei a cerut să fie scos din for¬mula de jurămînt pasajul potrivnic cetăţenilor catolici, i s-a răspuns că formula nu poate fi modificată şi toate stăruinţele regale au fost respectuos respinse. Regele totuşi era hotărît să nu-şi jignească o parte din supuşi. A rostit jurămîntul aşa cum i se prezentase, iar în dreptul pasajului cu pricina a fost apucat de o violentă criză de tuse. După aceea a rostit jurămîntul în continuare, pasajul anti-catolic fiind reprezentat prin respectiva tuse. - Creştinismul ne cheamă nu numai la oarbă supunere, ci şi la toleranţă, înţelepciune, dreaptă socotinţă şi inteligenţă, aşa încît soluţia lui Eduard al Vll-lea a fost creştină. Dacă însă, la nevoie şi la adicătelea, nu mai există scăpare, orice iscusinţă este exclusă: arborăm pavilionul naţional, ne vindem haina şi cumpărăm sabie, ne aşternem de moarte, înfruntăm primejdia.
Altfel, trăim, dar trişti - şi cu insomnii."


Mici observaţii (ale monahului Filotheu - n.n.):

Am fost întrebat în ultimii patru ani nu o dată de ce sînt împotriva actelor electronice şi ce temei teologic am pentru a mă opune lor. Textul de mai sus este un foarte bun temei. Ce poate fi mai teologic decît lupta pentru mîntuire, adică lupta pentru unirea cu Dumnezeu şi totdeodată lupta împotriva păcatului? Discuţiile seci, aparent savante şi ştiinţifice, uscate de orice Duh dătător de Viaţă? Nicidecum, niciodată. Pentru aceea, Creştinul care se luptă pentru unirea cu Dumnezeu şi împotriva păcatului este pe drumul cel mai adevărat, mai sigur şi mai certificat al teologiei apostolice şi patristice.

Iată: "Anticreştinismul ce face? Generalizează păcatul, acum toţi sunt în stare de vinovăţie permanentă, nu mai eşti osîndit pentru ceea ce ai făcut, ci pentru ceea ce eşti."

Aşadar stăpînirea lui Antihrist osîndeşte întreaga omenire să trăiască în păcat. Se va ajunge acolo? S-a ajuns deja, pentru că aceasta este ţinta finală a globalizării: eludarea şi ascunderea oricărui bine, adevăr, frumos şi oricărei dreptăţi şi murdărirea tuturor sufletelor cu răutate, viclenie, minciună, indiferenţă, spurcăciune şi tiranie. Va fi vremea implantării globale vremea acestei stăpîniri a întunericului? După cîte se vede, da, cel mai probabil.

Şi actele electronice ce sînt? Treapta de la intrarea în iadul acesta pămînesc. Rezultă, aşadar, cît se poate de teologic şi de duhovnicesc, că a ne opune acestora este o faptă bună, este tot una cu a tăia de la mine încuviinţarea păcatului pe care am să-l săvîrşesc. De la încuviinţare pînă la păcat mai sînt de obicei cîteva trepte, dar toţi Sfinţii Părinţi numesc încuviinţarea păcat săvîrşit deja. "Cel ce păcătuieşte cu gândul, prin însăşi iuţeala gândului, făptuieşte păcatul", zice Sfîntul Theotim al Tomisului.

Am primit actele electronice ale statului global? Dar acesta nu se ascunde în a-mi mărturisi că vrea să ştie totul despre mine prin introducerea cipurilor din acte. Globalizarea păcatului va duce în final la scoaterea în afara legii a faptelor bune, aşa cum s-a reuşit de multe ori în vremea vechiului regim comunist. E limpede că cei zecii de ani de comunism au fost doar o treaptă, un simplu experiment pentru implementarea comunismului "cu faţă umană" (expresia duce direct la cuvintele Apocalypsei, care pomeneşte de mai multe ori despre "chipul fiarei", căreia i se vor închina cei ce-şi vor pierde sufletele) la scară globală. Statul global al cetăţeniei electronice va ajunge, cel mai probabil, să decreteze omenia contravenţie şi compasiunea infracţiune.

Am ajuns din nou la cuvîntul strigat în Decembrie 1989: Vom muri şi vom fi liberi. Dumnezeu să ne ajute!

Mircea Platon: Criza economică şi criza de identitate. Mai multă atenţie la identitatea românilor decât la postidentitatea eurocraţilor.

Criza economica prin care trece Romania e rezultatul unei crize de identitate nationala. Dupa douazeci de ani de “tranzitie”, romanii nu mai stiu cine sunt. Si nu mai stiu cine sunt pentru ca nu li s-a dat voie sa afle cine sunt. Mai mult, au fost indemnati sa uite ai chiar antrenati sa uite, prin manuale de istorie “demitizate” corespunzator standardelor istoriografice de aiurea. Criza de identitate colectiva a dus la o criza de participare politica: romanii nu se mai duc la vot si nu se mai implica in viata publica. Criza de participare politica duce la o criza de reprezentare: clasa politica nu ne mai reprezinta.

Mai mult, clasa politica nu are nici cea mai vaga idee pe cine ar trebui sa reprezinte. Orice proiect de dezvoltare a unei tari ar trebui sa tina cont de potentialul acelei tari: adica de identitatea ei. Nu poti guverna ceea ce nu cunosti. Si nu poti cunoaste ceea ce esti programat sa ignori sau sa pustiesti. Nu poti cunoaste decat ceea ce iubesti, fie ca e vorba de un om, de un popor sau de o meserie.

Dar nu avem voie sa fim nationalisti. Nationalismul e rau, e echivalent cu sovinismul, xenofobia, rasismul, obscurantismul, violenta tribala, falocratia, primitivismul neolitic, autarhia si purificarea etnica. Nationalismul e si comunist si fascist. Pe rand sau in acelasi timp. Cel putin asa ne-au invatat expertii, cei care au pretentia sa scrie istoria pe care am facut-o sau am indurat-o noi. Conform acestor experti, singurul lucru pe care, ca natie, il putem face e sa ne pierdem identitatea in Nirvana capitalismului globalizant. Sa ne contopim cu Piata globala care ne purifica de dorinte pentru ca ni le implineste pe toate. Lepadandu-ne de identitate, scapam si de responsabilitati. Asteptam doar sa se pogoare asupra noastra harul “transelor” al feluritelor finantari care tin tara in stare vegetativa si pe “noi si-ai nosti” la putere. In viata buna.

Perpetuarea acestei simbioze parazitare e dependenta de delegitimarea oricarui discurs opozitional si de starpirea oricarei rezistente. Nu doar rezistenta activa e combatuta, ci si rezistenta pasiva, cum ar fi absenteismul electoral. Prezenta slaba a romanilor la alegerile europarlamentare nu i-a facut pe arendasii noatri politici si pe vatafii lor intelectuali sa isi puna intrebari asupra modului lor de a ne reprezenta, ci i-a determinat sa cheme la instituirea votului obligatoriu. Dupa "munca patriotica" a comunistilor, nu stim inca daca nu vom avea si "votul patriotic" al neoliberalilor. Nimeni nu si-a pus intrebarea daca nu cumva slaba prezenta la vot nu decurge din faptul ca s-a lucrat decenii la rand la slabirea identitatii noastre nationale. Subiectul e tabu. Cel putin in Romania. Dar se vorbeste deschis despre el in tari mai libere.

“Democratia afirma valoarea libertatii; identitatea iti da motivul pentru care vrei sa fii liber” scrie Natan Sharansky (cu Shira Wolosky Weiss) in cartea In apararea identitatii (Defending Identity, New York, Public Affairs, 2008). Nascut in Ucraina, fizician, detinut politic care a petrecut mai bine de zece ani in inchisorile sovietice, medaliat de Ronald Reagan, ministru in patru guverne ale Israelului si presedinte al Insitutului Adelson pentru Studii Strategice din Ierusalim, Natan Sharansky marturiseste ca, in inchisoare, singurii care au rezistat spalarii pe creier si care nu au tradat au fost cei cu o identitate religioasa sau nationala puternica, precum nationalistii baltici, greco-catolicii ucrainieni, penticostalii sau cel mai bun prieten din Gulag al lui Sharansky, rusul ortodox Volodea Porea, care a facut greva foamei, ca si Sharansky, pentru ca i s-a confiscat Biblia. “Cei care si-au pastrat un simt al valorii istoriei, al traditiei, al comunitatii, acestia s-au dovedit a fi principalul obstacol in calea raului sovietic”, noteaza Sharansky.

Bazat pe experientele sale din inchisoare si pe viata sa politica ulterioara eliberarii, Sharansky avertizeaza ca democratia fara identitate nationala e menita pieirii si ca cele mai periculoase miscari indreptate impotriva identitatii nationale, si deci ai impotriva unei democratii viguroase, sunt marxismul si postnationalismul sau politica “post-identitatii”, al carei principal promotor e Uniunea Europeana. Pentru ambele miscari, principalul inamic e societatea inradacinata, traditionala, si mai ales taranimea. Si marxismul si postnationalismul instrumentalizeaza identitatea si umbla cu standarde duble. Astfel, pentru marxisti nationalismul anticolonialist e bun, dar nationalismul antimarxist e rau. Pentru postidentitari, nationalismul cultural-istoric e rau, dar nationalismul civic e bun.

Combatandu-i pe Eric Hobsbawm ai pe alti sustinatori ai nationalismului civic-luminat, Sharansky afirma ca acest "nationalism bun” nu e decat o forma de “cosmopolitism rasadit/inradacinat” (“rooted cosmopolitanism”) si ca, in esenta, toate aceste forme de nationalism civic, luminat, progresist se reduc la un singur lucru: “Nationalistul bun e cel care e gata sa renunte oricand la identitatea sa nationala, cel pentru care identitatea nationala e lipsita de importanta. Imi aduce aminte de Stalin, pentru care cultura trebuia sa fie ‘nationala in forma si socialista in continut’.”

Democratia nu ar trebui sa mearga impotriva identitatii, ci in sensul ei pentru ca, dupa cum spune Sharansky, “libertatea are si ea o istorie”. Nu ne trebuie mai putin nationalism, ci mai multa democratie: mai multa atentie la identitatea romanilor decat la postidentitatea eurocratilor. Nu putem mentine pacea sociala combatand nationalismul, ci intarind viata democratica.

In cazul Romaniei, acest lucru ar insemna sa luptam pentru un stat cu adevarat reprezentativ. Solutia problemelor economice si sociale ale Romaniei nu e in trocul identitate contra bani, istorie contra finantari si suflete contra burse, troc pe care il practica elitele noastre actuale. Solutia problemelor economice si sociale ale Romaniei e in redescoperirea identitatii noastre si in reprezentarea ei politica. Unii dintre noi cred ca, afland adevarul, ne vom putea recapata tara. Altii cred ca trebuie sa ne recapatam tara ca sa aflam adevarul. Cred ca prima solutia e de preferat. Pacat ca elitele noastre, care confunda puterea cu adevarul, nu inteleg acest lucru.

Sursa:

ZiuaVeche

Băsescu, la o manifestare globalista: Într-un stat totalitar, progresele IT pot deveni instrumente de opresiune. Captare a bunavointei ortodocsilor?

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Forumul Global IT&C că românii, dar şi cetăţenii altor state foste comuniste, reacţionează mai dur faţă de supravegherea activităţilor private de către autorităţi, oferind drept exemplu Legea privind stocarea datelor telefonice, declarată neconstituţională.

"Vreau să vă atrag atenţia în legătură cu cât de departe putem merge cu tehnologia IT în viaţa privată a persoanelor. De exemplu în România, urmând recomandările Uniunii Europene, a fost adoptată o lege privind stocarea apelurilor telefonice. Legea a fost respinsă de Curtea Constituţională, iar în România a fost o dezbatere extrem de largă pe această temă. Probabil în ţările foste comuniste este mult mai dificil să le explici cetăţenilor de ce aceste date trebuie să fie stocate şi folosite de autorităţi în caz de necesitate", a apreciat şeful statului, referindu-se la Legea privind stocarea datelor telefonice.

Băsescu a arătat că din cauza modului în care s-a exercitat puterea de către fostul regim, românii, dar şi cetăţenii celorlalte state foste comuniste, au reacţii mai dure legat de supravegherea activităţilor lor private de către autorităţile statului. "Sentimentele populaţiei legate de supravegherea activităţilor private sunt mai dure decât în alte state democratice, unde încrederea cetăţeanului în stat este mai mare, este un obicei al vieţii de zi cu zi. În ţara noastră încrederea faţă de ceea ce statul ar putea face cu asemenea date este redusă, din cauza experienţelor din ultimii 50 de ani. Am făcut această paranteză pentru a vă da abordarea corectă asupra acestei regiuni a lumii", a spus Traian Băsescu.

MCSI (Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale) va analiza motivarea Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţionale dispoziţiile legii privind stocarea datelor telefonice, pentru a găsi soluţii în conformitate cu legile româneşti, dar şi cu directivele europene, în vederea evitării începerii procedurii de infringement.

"Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Gabriel Sandu, a susţinut, încă de la preluarea mandatului, faptul că există posibilitatea ca Legea 298/2008, în forma actuală, să îngreuneze şi să blocheze activitatea furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice care ar putea să aibă dificultăţi în asigurarea într-un mod unitar gestionarea procesului de reţinere şi prelucrare a datelor. Totodată, Gabriel Sandu consideră că nu toţi operatorii sunt pregătiţi conform prevederilor legale pentru a respecta confidenţialitatea datelor solicitate, respectiv accesate", se precizeată într-un comunicat al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, remis NewsIn pe 9 octombrie.

Pentru a se evita începerea procedurii de infringement pentru România, pentru nerespectarea directivelor europene, Ministerul Comunicaţiilor se va consulta cu serviciile Comisiei Europene pentru a analiza situaţia creată de declararea drept neconstituţională a legii care transpune directiva europeană privind reţinerea datelor, în vederea identificării posibilelor soluţii pentru ca legislaţia românească să fie conformă cu acquisul comunitar.

Conform Legii nr. 298/2008, operatorii de telefonie fixă şi mobilă sunt obligaţi să stocheze pentru şase luni anumite date despre apelurile din reţea şi să le pună la dispoziţia autorităţilor competente în activităţile de cercetare, de descoperire sau de urmărire a infracţiunilor grave.

Legea nr. 298/2008 transpune Directiva 2006/24/CE, care urmăreşte armonizarea la nivelul Uniunii Europene a legislaţiei referitoare la obligaţiile furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii cu privire la reţinerea anumitor date în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

Curtea Constituţională (CCR) a declarat pe 8 octombrie neconstituţională Legea nr 298/2008, care implementează directiva europeană privind stocarea datelor telefonice şi de e-mail. CCR a luat în discuţie o excepţie invocată de Comisariatul pentru Societate Civilă în cadrul unui proces intentat companiei de telefonie mobilă Orange. Potrivit comisarului general al organizaţiei, Ioan Prodan, Comisariatul pentru Societatea Civilă a chemat în instanţă compania Orange, cu care are contract pentru prestarea de servicii de telefonie mobilă, pentru ca aceasta să fie obligată să respecte clauzele contractuale ce privesc confidenţialitatea convorbirilor telefonice.

În excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Comisariatul arată că Legea 298 nu ar respecta dispoziţiile mai multor articole din Constituţie care reglementează drepturi fundamentale ale omului: articolul 28, privind secretul corespondenţei, articolul 26 privind viaţa intimă familială şi privată, articol 25 privind libera circulaţie şi articolul 30 privind libertatea de exprimare.

Băsescu: Într-un stat totalitar, progresele IT pot deveni instrumente de opresiune

Preşedintele Băsescu a declarat, la Forumul Global IT&C, că două teme sunt importante când se vorbeşte despre informatizare- debirocratizarea şi reducerea costurilor cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi siguranţa datelor personale în contextul utilizării serviciilor electronice.

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, la Forumul IT&C, despre modul în care trebuie abordate evoluţiile tehnologiei, apreciind că statele, mai ales cele care nu au avut experienţa comunismului, trebuie să reflecteze asupra importanţei unui sistem de valori care să orienteze modul în care sunt utilizate posibilităţile uriaşe oferite de ştiinţa şi tehnologia în relaţiile cetăţeanului cu autorităţile.

El a arătat că statele care au avut experienţa comunismului ştiu mai bine să aprecieze libertatea politică, dar sunt conştiente şi că
excesul de putere în mâna statului înseamnă tiranie, corupţie, ineficienţă. "Ştim că aflate la dispoziţia unui guvern totalitar, progresele ştiinţei şi cele ale industriei IT pot deveni instrumente de opresiune", a subliniat preşedintele.

"Nu dorim, deci, pentru viitor, o lume în care informatizarea să permită birocraţilor guvernamentali să privească discreţionar în viaţa noastră, în fişa noastră medicală, în situaţia noastră financiară, în alimentaţia noastră sau în modul în care ne creştem copiii.
În cadrul unei societăţi libere, tehnologia informaţiei trebuie să fie un mijloc deosebit de important pentru libertatea de exprimare, pentru asigurarea accesului public la informaţii şi pentru asigurarea unui mediu concurenţial, care să stimuleze creativitatea", a pledat şeful statului.

Băsescu a oferit exemple în care utilizarea aplicaţiilor ITC este benefică, arătând că în sectorul financiar bancar în special, în privinţa sistemelor de plăţi prin mijloace electronice, se poate genera direct sau indirect o economie importantă, care ar putea depăşi chiar 4% din PIB-ul României. Pe de altă parte, a arătat Băsescu, sistemul de plată electronică implică un proces transparent, care face dificilă neraportarea veniturilor, iar astfel se poate reduce economia subterană. "Spre exemplu, pentru România, sistemele electronice de plată pot reduce cu 10-15% economia subterană, echivalentul a câtorva miliarde de euro", a spus preşedintele.

Informatizarea are un rol important şi în modernizarea, eficientizarea şi descentralizarea administraţiei publice din România, a arătat Băsescu, precizând că până în septembrie, peste 9.554 de instituţii publice au fost incluse în sistemul electronic naţional, în comparaţie cu doar 800 de instituţii, la începutul anului 2009.

"De asemenea, numărul de licitaţii în sistem electronic de achiziţii publice a crescut de la sub 2% la peste 12 % în anul 2009", a mai arătat Băsescu, precizând însă că, pe de altă parte, aceste progrese tehnologice la nivel global pot fi sursa unor noi riscuri, extrem de grave.

"Este suficient să menţionăm că acum şi terorismul dispune de un potenţial tehnologic ameninţător pentru noi toţi. Pentru apărarea suveranităţii naţionale, a ordinii de drept şi a asigurării libertăţii cetăţenilor este legitim ca guvernele democratice să se folosească de cele mai avansate mijloace tehnologice de care pot dispune, pentru a contracara aceste ameninţări, dar asta nu trebuie să însemne monitorizarea tuturor cetăţenilor de către autorităţi, ci presupune numai a acţiona conform legii împotriva celor implicaţi în activităţi de terorism, spionaj, crimă organizată", a susţinut preşedintele, arătând că o astfel de atitudine nu presupune o încălcare a libertărilor individuale, ci un mod de apărare.

Preşedintele a vorbit şi despre evoluţiile României în ce priveşte sectorul ITC, arătând că ţara noastră este una dintre ţările care furnizează specialişti de marcă în domeniul tehnologiei informaţiei şi al comunicaţiilor. "În SUA, Canada, Europa, zeci de mii de specialişti români lucrează în sectorul ITC, România fiind în acelaşi un timp un lider în Europa în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT certificaţi din punct de vedere al ratei densităţii la o mie de locuitori. Ne aflăm în primele şase ţări din lume din acest punct de vedere", a spus şeful statului.

De asemenea, Băsescu a amintit că România a devenit una din cele mai importante pieţe pentru producţia software din lume, companii precum IBM, Microsoft, Ericson, Intel, Hewlett Packard fiind ancorate puternic pe piaţa românească. "Acesta este pentru un mine un semn extrem de important că România se modernizează într-un ritm rapid, chiar dacă acest nu este încă recunoscut de toată lumea, mai ales la noi acasă", a spus Băsescu.