Scrisoarea lui Ştefan cel Mare către Principii creştini (25 ianuarie 1475): "Auzind şi văzând noi acestea, am luat sabia în mână şi, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre. Aşa trebuie să faceţi şi voi"

Către Coroana ungurească şi către toate ţările în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi, Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă, tuturor cărora le scriu, şi vă doresc tot binele, şi vă spun Domniilor Voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme şi este încă pierzătorul întregii creştinătăţi şi în fiecare zi se gândeşte cum ar putea să supună şi să nimicească toată creştinătatea. De aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre că, pe la Boboteaza trecută, mai sus-numitul turc a trimis în ţara noastră şi împotriva noastră o mare oştire, în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman paşa beglerbegul; împreună cu acesta se aflau toţi curtenii sus-numitului turc, şi toate popoarele din Romania, şi domnul Ţării Munteneşti cu toată puterea lui, şi Assan beg, şi Ali beg, şi Schender beg, şi Grana beg, şi Oşu beg, şi Valtival beg, şi Serefaga beg, domnul din Sofia, şi Cusenra beg, şi Piri beg, fiul lui Isac paşa, cu toată puterea lui de ieniceri. Aceşti mai sus-numiţi erau toţi căpitanii cei mari, cu oştile lor.

Auzind şi văzând noi acestea, am luat sabia în mână şi, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre; pentru care lucru, lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor îşi puse în gând să se răzbune şi să vie, în luna lui mai, cu capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supună ţara noastră, care e poarta creştinătăţii şi pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care e ţara noastră, va fi pierdută – Dumnezeu să ne ferească de aşa ceva – atunci toată creştinătatea va fi în mare primejdie. De aceea, ne rugăm de Domniile Voastre să ne trimiteţi pe căpitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor creştinătăţii, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulţi potrivnici şi din toate părţile are de lucru cu oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credinţa noastră creştinească şi cu jurământul Domniei Noastre, că vom sta în picioare şi ne vom lupta până la moarte pentru legea creştinească, noi cu capul nostru. Aşa trebuie să faceţi şi voi, pe mare şi pe uscat, după ce, cu ajutorul lui Dumnezeu celui Atotputernic, noi i-am tăiat mână cea dreaptă. Deci, fiţi gata, fără întârziere.

Dată în Suceava, în ziua de Sfântul Pavel, luna ianuarie în 25, anul Domnului 1475.
Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei.

Simplitatea credintei. Talcuiri ale Sfantului Teofan Zavoratul

Mântuitorul dă un copil ca pildă de credinţă şi viaţă. Simplitatea credinţei naşte simplitatea vieţii, iar din amândouă ia naştere o stare duhovnicească pilduitoare. Lăsaţi raţionalismul să intre în suflet; el va pricinui acolo dezbinare şi îndreptăţindu-se cum că vrea să rânduiască mai bine lucrurile, va da peste cap totul. Filozofarea deşartă strigă întotdeauna: „Asta nu-i bună, cealaltă nu-i bună; lăsaţi-mă pe mine şi o să fac eu altfel totul; cele vechi nu mai sunt bune, m-am plictisit de ele". Dar ea nu face nicicând vreun lucru bun, ci numai strică. Mintea trebuie să asculte de ceea ce a po­runcit Domnul. Drept este că ea a fost numită împăratul trupului; dar acestui împărat nu i s-a dat puterea de a legiui, ci numai cea de a împlini. Indată ce se apucă să legiuiască, născoceşte aiureli îngrozitoare, strică şi rânduielile morale, şi pe cele religioase, şi pe cele lumeşti, şi pe cele politice; totul se întoarce pe dos. Mare nefericire e pentru societate atunci când i se dă minţii libertatea de a se înălţa, fără a o înfrâna cu adevărul dumnezeiesc! Asta atrage mânia lui Dumnezeu. Despre aceasta s-a zis: „Ascunde-ţi-vă puţin, până ce va trece".

Atunci când clocoteşte sa­mavolnicia minţii, cel mai bine este să te ascunzi în sim­plitatea credinţei. In vreme de furtună este mai bine să stai acasă şi să nu ieşi, nădăjduind în tine însuţi, să te lupţi cu ea; iar în vremea furtunii rătăcirii mintii nu este bine să te lupţi cu ea şi sa pui mana pe arma filozofării ca să-i stai împotrivă. Simplitatea credinţei este mai bună decât filozofarea; îmbracă-te în ea ca într-o platoşă, şi nu vei fi biruit.

Colegiul Medicilor cere Ministerului Sănătăţii şi CNAS să renunţe la obligativitatea prescripţiei electronice. "Medicii sunt împotriva unor experimente care pot să creeze grave neajunsuri"

Mediafax//Silviu Matei

Consiliul Naţional al CMR, reunit la Constanţa, a solicitat modificarea Ordonanţei privind prescripţia electronică, în sensul eliminării obligativităţii ei.

"Medicii nu sunt împotriva informatizării şi a prescripţiei electronice, fiind printre primii care au apelat la acest sistem. Medicii sunt însă împotriva unor experimente care pot să creeze grave neajunsuri în acordarea asistenţei medicale", se arată într-un comunicat de presă al CMR transmis, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX.
Consiliul Naţional al CMR consideră că, după patru ani, Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) încă nu este în întregime funcţional, apărând dificultăţi privind confidenţialitatea datelor proprii şi asigurarea siguranţei acestor date.

"În aceste condiţii, este dificil, fără experimentarea unor staţii pilot, să se introducă la nivelul întregii ţări obligativitatea reţetei electronice fără o pregătire corespunzătoare. Deşi de patru ani am semnalat că SIUI este nefuncţional şi creează probleme în exercitarea profesiei medicale, având efecte negative asupra calităţii actului medical şi a pacienţilor, nu s-au luat măsuri", au precizat reprezentanţii CMR.

Totodată, CMR consideră că, în condiţiile în care veniturile cabinetelor şi ale spitalelor s-au diminuat continuu, o nouă cheltuială impusă va fi în detrimentul pacienţilor.

"Cheltuielile privind funcţionarea şi implementarea reţetei electronice ar trebui suportate de organizatorii de sănătate, şi nu de cabinetele medicale şi unităţile sanitare", susţin reprezentanţii CMR.

Mai mult, în opinia acestora, "introducerea brutală" a reţetei electronice va avea ca efect creşterea birocraţiei şi a timpului de lucru a medicilor, fără a fi retribuiţi suplimentar.

"În loc ca actul medical să fie simplificat, vor apărea problema în cascadă, având în vedere neconcordantele din sistemul SIUI", au precizat reprezentanţii medicilor.

Aceştia au adăugat că un alt impediment în implementarea prescripţiei electronice este legat de faptul că există numeroase localităţi sau zone în care nu se poate realiza legătura prin internet şi medicii vor trebui, după ce eliberează reţeta clasică, să introducă datele în sistem în timpul lor liber.

"Nu există modalităţi reale, practice de siguranţă a datelor pacienţilor. Suntem îngrijoraţi de faptul că nu există condiţii de păstrare în siguranţă a datelor medicale personale, pentru a nu mai apărea situaţii în care a fost încălcată confidenţialitatea pacientului. Încălcarea confidenţialităţii datelor medicale este sancţionată atât de Legea nr. 46/2003, cât şi de Codul de Deontologie Medicală", mai spun reprezentanţii CMR.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) lansează, luni, sistemul prescripţiei electronice.

Sistemul care intră în funcţiune din 2 iulie îşi propune ca, până la sfârşitul acestui an, cel puţin 80 la sută din reţete să fie în noul format, trecerea completă la sistemul electronic fiind prevăzută pentru 1 ianuarie 2013, când prescrierea electronică şi eliberarea medicamentelor compensate se vor face exclusiv în sistemul prescripţiei electronice (online şi offline).

Reducerea la jumătate a timpului petrecut la farmacie, creşterea performanţei în sistemul de sănătate, ceea ce va aduce la buget economii de cel puţin 10 la sută, sunt avantaje ale prescripţiei electronice, în opinia noului şef al CNAS, Doru Bădescu.

"Suntem o ţară cu 41,7 milioane de reţete pe an. Miza mea este ca banul asiguratului să fie cheltuit cât mai eficient”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele CNAS.

Miza acestui sistem este uriaşă, în condiţiile în care valoarea medie a unei reţete în 2011 a fost de 130,9 lei, la o medie de aproximativ două reţete anual pe cap de locuitor. Odată cu introducerea acestui sistem, CNAS va primi raportări electronice, uşor de verificat, atât de la medici, cât şi de la farmacişti, astfel încât va putea compara dacă ceea ce prescriu medicii se regăseşte în ceea ce farmaciile eliberează la preţuri compensate. Până acum, ar fi fost necesară o armată de oameni pentru orice verificare, deoarece reţetele medicilor sunt arhivate şi stocate pe hârtie.

"În ţările în care acest sistem a fost introdus, economiile la buget s-au situat între 10 şi 20% din valoarea facturilor", a precizat Doru Bădescu.

Pentru pacient, noul sistem înseamnă că va primi tot o reţetă, emisă electronic, însă boala nu va mai fi menţionată explicit, ci va fi înlocuită de un cod, pentru confidenţialitate. De asemenea, pacientul va putea cumpăra medicamentele fracţionat de la mai multe farmacii, reţeta electronică funcţionând în regimul a maximum şapte reţete separate. Fracţionarea se referă numai la medicamentele luate separat, nu şi la cantitatea unui medicament.

Un alt avantaj va fi acela că pacientul va sta mai puţin la coadă în farmaciile echipate cu cititorul de cod de bare, respectiv un minut si jumătate în medie, faţă de 5-6 minute în actualul sistem.

În opinia preşedintelui CNAS, rolul medicului este să explice reţeta şi să dea denumirea şi preţul medicamentului, astfel încât pacientul să aibă o gamă mai largă de opţiuni, inclusiv generice.

De asemenea, pacienţii vor avea posibilitatea să intre în posesia medicamentelor la orice farmacie din judeţul de reşedinţă.

Medicii vor fi stimulaţi să treacă rapid la utilizarea reţetei electronice, astfel că aceia care reuşesc să utilizeze acest sistem în peste 70 la sută din cazuri primesc o sută de lei pe lună.

Estimările CNAS sunt ca în prima lună să se ajungă la aproximativ 10 la sută din reţete prescrise şi eliberate în noul sistem, urmând ca în două-trei luni să se ajungă la aproximativ de 40-50 la sută. Din totalul de 11.000 medici de familie, peste 90 la sută au certificate digitale, fapt care le va permite emiterea reţetelor compensate în sistemul electronic.

Sursa: Gandul

Ernest Bernea: Indemn la simplitate. "In setea sa de progres si de civilizatie materiala omul s-a descentrat, adica a confundat esentialul cu secundarul"

  Omul a purtat în decursul vremurilor o luptă tragică pentru câstigarea unui prisos de bine. In epoca modernă acest bine a fost văzut sub forma progresului şi a civilizatiei. Singur, sau în mijlocul societătii, omul s'a străduit în acest sens.

Socotit în roadele sale, astăzi după trecere de vreme, progresul continuu s'a dovedit înşelător. Omul modern a avut o sete de mai bine, dar nu s'a aplecat îndeajuns asupra naturii acestui bine. Punctul luminos, unificator, a lipsit. Lumea nouă s'a încrezut prea mult in civilizatie şi progres, dar nimeni nu sta să gândească ce anume sunt acestea pentru fiinta spirituală a omului. Şi atunci drumurile s'au deosebit, după cum deosebite erau idealurile.

Civilizatia acestei ultime epoci istorice a făcut din om "o fiintă complexă". Găsim in această tendintă şi stare a sufletului contemporan o caracteristică a vietii moderne, dornică de progres.

Ce înseamnă oare această complexitate a omului de azi, produs ultim al unor credinte vechi ? O continuă creştere a nevoilor materiale, o desvoltare a lor fără limită. Judecată interior, ea mai înseamnă rafinament şi ornamentatie. Aceste însuşiri alcătuesc tot atâtea semne de distinctie.

Să lămurim lucrurile mai departe. Complexitatea omului de azi nu înseamnă ceea ce am putea crede că înseamnă, adică : distinctie în înteles de superioritate, complexitate în înteles de adâncime şi frumusete interioară. Complexitatea aceasta care era şi o sete de a se îmbogăti, a pus omul sub povara unor elemente secundare, din afara fiintei noastre morale, din afara nevoilor acestei fiinte, l-au încărcat şi l-au prefăcut până la năruire.

Educatia a fost făcută în raport cu unele valori la modă, de natură mai mult socială şi materiala. Omul a avut o sete de a progresa, de a creşte chiar interior ; omul a încercat să depăşească starea în care se afla dar nu in raport cu anumite valori spirituale permanente ci in raport cu oamenii. Etica modernă a avut la temelie nu atât o dorintă sinceră de proprie depăşire ci mai mult o dorintă de întrecere între oameni.

Cu cât omul şi-a creat mai multe nevoi, semn al unei înalte trepte de civilizatie, cu atât el a devenit mai putin stăpân pe sine, cu atât a fost mai putin liber. Sufletul său aparent înăltat, devenise lipsit de putere, se subtiase şi se complicase. Cuprinzând ceea ce nu-i era firesc, renuntând la ceea ce îi era esential, pentru podoabă, şi-a pierdut adevărata frumusete şi tărie. Vieata interioară a omului a avut toate aparentele unei creşteri adevărate ; in realitate s'a petrecut o sărăcire şi anume din cauză că această creştere nu era organică ci era o adunare, o adăugire. Nevoia de a corespunde vremurilor, ambitiile şi gusturile nenumărate, tot rafinamentul intelectual şi estetic, l-au sedus şi l-au îndemnat către o lume a decorativului şi inutilului.

Predica a Parintelui Ilie Cleopa la Duminica a IV-a dupa Rusalii (Despre puterea rugaciunii pentru aproapele)

Si a zis Iisus sutasului: Du-te! Fie tie dupa cum ai crezut (Matei 8, 13)

Iubiti credinciosi,

In Sfinta Evanghelie de astazi se arata cum a vindecat Mintuitorul pe sluga greu bolnava a unui conducator de osti roman care locuia in Capernaum, un mic oras de linga Marea Galileei. Minunea aceasta insa are citeva caracteristici aparte. Ea s-a savirsit datorita credintei dregatorului roman pagin, care se inchina la idoli. Apoi poate si sluga lui, care zacea in casa bolnav, era tot pagin, deci strain de Legea Vechiului Testament. De asemenea vedem ca Mintuitorul vindeca bolnavul de la distanta, fara sa fie adus de fata, ceea ce mai rar se intimpla. Multora le poruncea pentru bolnav: Aduceti-l aici la Mine! Iar pe altii ii intreba: Crezi ca pot sa fac Eu aceasta? Si daca bolnavul sau parintii si insotitorii lui marturiseau cu tarie credinta in minunile lui Dumnezeu, indata minunea se savirsea si bolnavul se facea sanatos de orice boala era cuprins.

Pe sutasul roman nu l-a intrebat, insa, de crede in dumnezeirea lui Hristos, caci ii cunostea credinta inimii. Ba nici nu l-a asteptat sa-i spuna ce doreste. Ci indata ce sutasul s-a apropiat de El si I-a zis: Doamne, sluga mea zace in casa slabanog, cumplit chinuindu-se; Mintuitorul, cu multa blindete, i-a zis: Venind, Il voi vindeca (Matei 8, 6-7). Dar sutasul, pe linga credinta mare, avea si multa smerenie. De aceea raspunde: Doamne, nu sint vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci numai zi cu cuvintul si se va vindeca sluga mea! Auzind aceasta Iisus Hristos, S-a minunat de credinta sutasului si a zis: Adevar graiesc voua: Nici in Israel n-am gasit atita credinta! De aceea va spun ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in Imparatia Cerurilor. Iar fiii imparatiei vor merge in intunericul cel mai dinafara; acolo va fi plingerea si scrisnirea dintilor. Apoi i-a zis sutasului: Du-te, si dupa cum ai crezut, fie tie! Si s-a facut sanatos sluga lui in ceasul acela (Matei 8, 7-13).

Vedeti credinta la un om pagin? Vedeti cit poate credinta curata unita cu smerenia? Amindoua la un loc fac adevarate minuni. Credinta pogoara harul asupra aceluia ce se roaga si smerenia ii deschide inima. Vedeti leacul prin care se poate vindeca lumea? Credinta si smerenia. Ca daca omul a decazut moral atit de mult, este numai din cauza ca s-a departat de Dumnezeu si de smerenie. Necredinta in Dumnezeu si mindria au adus fiinta umana in starea in care se gaseste astazi. Vedeti care este calea cea scurta si mai sigura a mintuirii noastre?

Credinta si smerenia! Credinta ca Dumnezeu exista si are mila de lumea pe care a creat-o, de fiecare dintre noi, si in acelasi timp, smerenia sincera, marturisita ca nu sintem vrednici sa intre Hristos in casa si in inima noastra din cauza multimii pacatelor pe care le-am facut. Iata leacul care poate vindeca omul de astazi. Sa creada cu tarie si dreapta credinta in Iisus Hristos si sa se socoteasca cel mai pacatos de pe pamint.

Zicea sutasul roman catre Hristos: Nu sint vrednic sa intri sub acoperisul meu, ca sa ne invete si pe noi crestinii de azi cum sa ne apropiem de El. Cum sa ne apropiem de rugaciune, de Sfinta Biserica, de cele sfinte din Altar, de Sfinta Scriptura si mai ales de Sfinta Impartasanie. Caci daca ne rugam lui Dumnezeu fara frica si cutremur, daca intram in biserica cu nepasare si rautate in inima, daca citim Sfinta Scriptura cu mindrie si cu duh de iscodire, toate ne sint spre pacat; caci ne lipsesc cele doua virtuti amintite mai sus - credinta tare si smerenia. Aceeasi osinda ne asteapta daca ne apropiem de Trupul si Singele lui Hristos nevrednici, nepocaiti, cu pacate nespovedite, certati cu aproapele nostru sau cu canonul neimplinit.

Vedeti ca acest om, pagin dupa credinta, avea inima de crestin dupa fapta. Necrestin fiind, era mai credincios ca iudeii de odinioara si ca multi crestini din zilele noastre. De aceea Mintuitorul il lauda in public, zicind: Adevar graiesc voua, ca nici in Israel n-am gasit atita credinta! Nu numai intre evrei, dar nici intre crestinii de astazi nu se gasesc oameni cu mai multa credinta ca acest sutas. Credinta si smerenia lui l-a mintuit, i-a vindecat sluga si l-a facut nemuritor.

Mormintele Domnitorilor noștri, profanate. Cine o finanțează și care sunt scopurile lor? Update: Puiu Haşotti interzice prelevarea de ADN de la Vlaicu Vodă

Evenimente de o importanță deosebită se petrec sub nasul nostru, fără ca acestea să elicite nici cea mai slabă reacție a Românilor Suntem loviți în tot ce avem noi mai sfânt, cu scopul de …, ei, voi lăsa acestea pe mai încolo. Concret, ce se întâmplă?

Deshumarea rămăşiţelor lui Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân face parte dintr-un proiect iniţiat de Ministerul Culturii, alături de mai multe instituţii ştiinţifice din ţară. Oamenii de ştiinţă vor recolta ADN-ul acestora pentru a afla originile celor doi domnitori.
Domnitorul Vlaicu Vodă, înmormântat în incinta Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş, a fost deja deshumat, urmând ca şi rămăşiţele lui Mircea cel Bătrân, aflate la Mânăstirea Cozia, să fie scoase în curând.Acestea vor fi trimise pentru studiu la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, precum şi la Universitatea Cambridge şi la alte instituţii din Spania şi Olanda. Cercătătorii vor să afle în ce măsură aveau sângele românesc şi alte influenţe etnice.

sursa: Libertatea.ro

                                                                      Mircea Vodă

Nu am fost adesea foarte suparat pe romani si mai ales, nu am fost suparat asa, global. De data aceasta insa, doar pe copii, martiri si formele de relief, nu sunt suparat.
M-am asteptat sa urle presa ortodoxa, patriotii politici, Patriarhia, diaspora, poetii si intreaga fiinta romaneasca dupa vandalizarea mormintelor voevozilor Tarii Romanesti. Nu a urlat, nu a protestat nimeni. Staretii Manstirilor Curtea de Arges si Cozia nu si-au chemat enoriasii pentru a impiedica deshumarea lui Mircea si Vlaicu Voda.
Romanilor li se profaneaza oficial mormintele si acesta este doar inceputul.
In urmatorii 3 ani, este preconizata deshumarea unui numar important de personalitati de pe teritoriul tarii noastre, in scopul certificarii ( LEGITIMARII), calitatii de romani. Actiunea, aprobata de Ministerul Culturii si Cultelor din guvernarea anterioara, poarta numele de “Operatiunea Genesis”si este coordonata de directorul Institutului de Cercetari Interdisciplinare in Bio-Nano-Stiinte din Cluj, academicianul Octavian Popescu. Acest Institut, care nu are nici in clin, nici in maneca cu cultura, a fost creat la indicatia, cu sprijinul financiar si tehnologia americanilor.
Cercetatorul Alexandru Simon ( a se pronunta shimon), a declarat ca scopul investigatiilor decurge din necesitatea istorica de a afla daca cei doi domnitori au fost de origine cumana,pecenega sau…turcmena!
Dupa cum bine ne amintim, subiectul originilor asiatice ale intemeietorilor cnezatelor si voievodatelor romane a fost abordat initial de Naegu Djuvara si Balaceanu Stolnici iar ulterior, de intelectualii Grupului sorosist de Dialog Social.
Conform declaratiilor, probele prelevate din morminte se vor analiza la trei laboratoare ale unor prestigioase universitati europene.
Tinand cont de faptul ca in Romania exista posibilitatea efectuarii analizei genetice atat la Institutul de Medicina Legala, cat si la Institutul condus de academicanul Popescu , am mari rezerve in legatura cu scopul real al cercetarii.
Sa nu uitam faptul ca in ultimii douazeci de ani, diversi istorici evrei au inceput sa vorbeasca despre posibilele radacini khazare ale familiilor princiare romane.
Prin operatiunea Genesis, poporului roman i s-a intins o capcana pe care o putea evita. Direct sau indirect am fost avertizati ca ni se vor contesta originile, valorile, traditiile, credinta.Toti cei care aveau responsabilitatea de a veghea la integritatea patrimoniului istoric si cultural, ne-au tradat.
In cazul punctual exista o singura cale de a da peste cap planurile iudeo-masonilor ce urmaresc naruirea poporului nostru : efectuarea unor contra-expertize si compararea datelor Operatiunii Genesis cu informatiile genetice culese de la urmasii domnitorilor romani.
Teama imi este insa ca si acesti urmasi vor trada pentru scaunele lor de directori, oameni de afaceri sau presedinti de fundatii.
Se mai indoieste cineva de faptul ca actiunile anti romanesti ale Centrului Cultural Roman, expunerea statuii din fata Muzeului de Istorie si proiectul Genesis, fac parte dintr-un plan minutios pus la punct de cei ce afirma public ca o natiune este un hotel ?!
Deshumarea domnitorilor nostrii este echivalenta cu dezonorarea fiecarui roman. De ce tac acestia?
autor: Clement

Sursa: Eufrosin

Ministrul Culturii, Puiu Haşotti, spune că a dat dispoziţiile necesare pentru a se opri prelevarea de ADN de la voievozii din familia Basarabilor - operaţiune începută joi, la Curtea de Argeş -, din respect pentru ceea ce au însemnat aceşti domnitori.
Mormântul lui Vlaicu Vodă, aflat la Biserica Domească din Curtea de Argeș, a fost deschis joi, după aproape 700 de ani, evenimentul făcând parte dintr-un proiect inițiat de Ministerul Culturii ce are ca scop prelevarea de ADN în vederea stabilirii originii controversate a familiei Basarabilor. Noul ministru al Culturii, Puiu Haşotti menţionează însă că autorizaţia obţinută de cercetătorii care au efectuat deshumarea nu prevede prelevarea de ADN.

"Autorizaţia pentru cercetarea arheologică preventivă pentru Biserica Domnească Curtea de Argeş a fost obţinută înaintea mandatului meu de ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional. Autorizaţia nu stipulează prelevarea de probe ADN, ci doar «săpături arheologice preventive». Recoltarea de ADN din osemintele unui voievod, trebuia specificată în autorizaţie", se arată într-un comunicat al ministerului Culturii.

"Poate că pentru ştiinţă ar fi importantă prelevarea de ADN, dar, din respect pentru ceea ce au reprezentat domnitorii Ţării Româneşti, nu pot fi de acord cu prelevarea de ADN. Este important că aceşti domnitori au marcat istoria naţională şi prea puţin important dacă au avut sau nu o ascendenţă cumană. În calitate de ministru, am dat dispoziţiile necesare pentru a se opri prelevarea de ADN şi pentru a verifica cercetarea ştiinţifică în ansamblul ei", adaugă Puiu Haşotti în comunicat.

"Din punctul meu de vedere, important este ce au realizat aceşti domnitori pentru România. Important este că s-au simţit români, iar prelevarea ADN-ului, care presupune deshumarea voievozilor, este neînsemnată comparativ cu amprenta pe care aceşti domnitori o au asupra poporului român şi istoriei acestuia", a încheiat ministrul.

Sursa: Cotidianul

Sfinti romani din inchisorile comuniste. Parintele Nicolae Grebenea despre marturisitorul Dumitru Uta, doctorul fara arginti, care a fost inchis la Poarta Alba, Aiud si Gherla timp de 28 de ani

Dintre cei vreo 200 de dezertori de pe front ce se găseau la Aiud jumătate erau cu răni mari la picioare. Le degerase răpicioarele. La unii le-au căzut călcâiele, la altii carnea de pe tălpi. Administratia nu era acum în măsură să se ocupe de vindecarea lor. Inimosul doctor Dumitru Uță, ce „căzuse” tocmai când îsi lua doctoratul la Cluj, primi permisiunea să meargă la Cluj după leacuri.

El reusi să aducă două geamantane de medicamente. Clujul fusese generos. El începu tratamentul degeratilor cu o pasiune deosebită. Am privit si eu pe unii. El îi ungea cu niste alifii galbene, îi pansa si îi cerceta mereu.

Dar vindecarea, cu toată grija lui, mergea foarte greu. Şi după sase luni de tratament unora nu le crescuse toată carnea pe tălpi. Se vindecaseră, dar cu o lipsă de carne pe tălpi. Mă miram. Cum e cu putintă asta? Medicina clasică vindecă mai slab decât medicina empirică?

Văzusem la mine în sat câteva cazuri de degerături asemănătoare. Dar ele au fost vindecate deplin de femei din sat după 5-6 săptămâni. Nu stiam exact cu ce. Dar mi-amintesc că piciorul era învăluit în ceva ca un aluat dintr-un amestec de faină de grâu, poate si de in, fasole, grăsime, plante ce toate au stat împreună la foc, si apoi l-au strâns cu cârpe. Nu stiu proportia elementelor din compozitia aceasta. Dar rapiditatea vindecării mă mirase. Şi acum asistam la aceste străduinte admirabile de vindecare, dar cu efecte atât de mici.

Dar admirabilul doctor Uță nu se multumea cu atât. El căuta să nu le lipsească hrana sufletească nu dezertorilor, ci tuturor detinutilor: cartea. El căuta să ducă tuturor o carte, două, după nevoile lui. Cerea de la altii, împrumuta, ducea înapoi, alerga mereu, dar ducea tuturor ceva.

Şi nimeni nu era uitat. Foarte credincios, el căuta mai ales cartea religioasă sau cu subiecte religioase, cea care era cerută mai mult acum.

Cerea celor de acasă să aducă astfel de cărti. În temnită, la câteva mii de detinuti, el era omul care se interesa mai mult de fiecare.

Era neobosit. Eram în temnită câtiva preoti, dar nu eram noi samarineanul milostiv care spală cu untdelemn si vin rănile celui căzut între „tâlhari”, ci el, doctorul Dumitru Uță. Şi el le făcea toate cu un suflet smerit, ca si când era obligat să le facă.

În lungul timp al detentiunii mele nu am întâlnit un alt om atât de devotat cauzei altora. E drept că, mai târziu, în izolările si controlul ce era, nici nu se mai putea face asta. Dumitru Uță, acest legionar sublim, rămăsese ca un model ales de dăruire, de jertfă si dragoste pentru altii.

(Pr. Nicolae Grebenea - Amintiri din întuneric, Sursa: fericiticeiprigoniti.net)