Deputaţii europeni solicită, într-un raport referitor la spaţiul Schengen şi la gestionarea frontierelor, adoptat azi, crearea unui protocol-standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice, informează NewsIn. De asemenea, ei pun la îndoială practica "colectării masive de date" personale de identitate.
Consiliul European de la Laeken din 2001 a propus o regândire a conceptului de "gestionare integrată a frontierelor", în contextul creării spaţiului Schengen. Azi Parlamentul European a adoptat un raport care analizează propunerile Comisiei Europene referitoare la noi măsuri pentru sporirea securităţii şi facilitarea călătoriilor cetăţenilor care provin din ţările terţe. Raportul a fost adoptat cu 600 voturi pentru, 46 împotrivă şi 30 de abţineri, informează un comunicat al biroului român de presă de la PE.În ceea ce priveşte "Protecţia datelor şi probleme legate de datele biometrice", raportul PE arată că "siguranţa datelor biometrice nu este absolută şi acestea nu sunt în toate cazurile corecte". Prin urmare, deputaţii europeni consideră că ar trebui să existe întotdeauna proceduri alternative, iar profilurile de risc ar trebui elaborate mai bine. Datele biometrice sunt elemente eficiente de identificare a persoanelor, caracteristicile măsurate fiind diferite pentru fiecare persoană în parte.Europarlamentarii mai solicită prin raportul menţionat crearea unui protocol-standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice. De asemenea, este evidenţiată necesitatea existenţei unor acorduri privind controlul interfeţei de accesare a datelor biometrice şi privind modul în care va fi folosit protocolul. Folosirea datelor biometrice ar trebui să facă obiectul unui standard de calitate pentru a se evita divergenţele în materie de acceptare dintre diferitele sisteme folosite de statele membre, se mai arată în raport.Un alt aspect important al raportului este că europarlamentarii membri ai Comisiei LIBE (Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne) pun la îndoială necesitatea absolută a sistemul electronic de autorizare a călătoriilor. Comisia susţinea că acest sistem ar facilita verificarea faptului că un cetăţean dintr-o ţară terţă îndeplineşte condiţiile de intrare în UE, înainte de a călători în UE, prin completarea unui formular electronic care să conţină date legate de identitate. PE a cerut o explicaţie detaliată a argumentelor în favoarea acestui sistem şi a sugerat că "mai degrabă o colaborare strânsă, mai ales între serviciile de informaţii, reprezintă soluţia adecvată în acest sens, şi nu o colectare masivă de date în general".În fiecare an, 160 de milioane de cetăţeni UE, 60 de milioane de cetăţeni din ţări terţe (RTT) care nu au nevoie de viză şi 80 de milioane care au nevoie de viză trec frontiera externă a UE. În acest context, Comisia Europeană intenţionează crearea unui sistem automat de intrare şi ieşire pentru înregistrarea cetăţenilor din ţări terţe, sistem care, în primul rând, ar facilita verificarea depăşirii perioadei de sejur autorizate, iar în al doilea rând ar facilita managementul migraţiei legale, în special în ceea ce priveşte înregistrarea lucrătorilor sezonieri din ţări terţe.În raportul PE se arată că persoanele care depăşesc perioada de sejur autorizată reprezintă cea mai mare categorie de imigranţi ilegali din UE. Mai mult, potrivit deputaţilor europeni din Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), "sistemul propus nu va pune capăt fenomenului de depăşire a perioadei de şedere autorizate." În plus, se mai subliniază în raport, funcţionarea corectă a acestui sistem depinde de succesul programelor VIS şi SIS II (Sistemul Informatic Schengen), care "momentan nu sunt complet operaţionale şi de aceea este dificil de realizat o evaluare corespunzătoare".PE nu a fost de acord nici cu folosirea termenului de "călător bona fide". Comisia Europeană propunea introducerea statutului de "călător înregistrat" , ceea ce înseamnă reducerea anumitor proceduri la trecerea de frontieră precum scopul călătoriei, mijloace de subzistenţă, absenţa riscului legat de ordinea publică. Acest statut s-ar acorda numai "călătorilor bona fide", adică persoanelor care deţin deja un "track record" pozitiv (nu au depăşit termenul de şedere şi prezintă un risc scăzut). Deputaţii europeni critică folosirea termenului de "călător bona fide", deoarece ar însemna că se consideră a priori că un număr ridicat de călători prezintă un "risc ridicat" sau sunt "mala fide" şi recomandă termenul de "persoane care călătoresc frecvent".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu