Monahul Atanasie Ştefănescu, şapte ani la ceruri. Cu Părintele Justin la călugărie şi un cuvânt de folos despre demnitate. FOTO / VIDEO

Prezenţa părintelui Atanasie Ştefănescu (30.09.1919-28.02.2008) în obştea de călugări a fost o mare binecuvîntare şi un plus de oxigen duhovnicesc pentru toţi cei ce l-au cunoscut. Imensa experienţă de viaţă, apropierea din fragedă copilărie de fondatorii Mişcării Legionare, prietenia cu prinţul Alexandru Ghica (1903-1982) în scurta guvernare legionară (Septembrie 1940-Ianuarie 1941), în lunga detenţie de la închisoarea Aiud (1941-1964), dar şi după eliberare, ucenicia pe lîngă doctorul Dumitru Uţă (1915-1980) şi crucea celor 23 de ani de închisoare l-au cizelat într-un model creştin care nu putea lăsa pe nimeni indiferent. Biruinţa asupra încercărilor vieţii, mintea ascuţită şi o inima de copil îl făceau deopotrivă iubit şi respectat, irezistibil şi admirabil.
Dumnezeu l-a chemat la Sine mai devreme decît ne-am fi dorit, şi l-a proslăvit cu sfinte moaşte mai înainte de a cere un semn pentru aceasta. Pînă la proslăvirea sa între sfinţi prin hotărîre ierarhică, ştim că Părintele Atanasie a fost numărat cu prietenii lui Dumnezeu şi avem nădejde în rugăciunile sale pentru noi.

m. Filotheu Bălan / Mănăstirea Petru Vodă

 Părintele Justin despre Monahul Atanasie Ştefănescu

Mari şi minunate sunt lucrurile Domnului, cu noi şi cu toate neamurile creştine! Dacă iei şi deschizi o istorie a creştinismului îţi dai seama de minunile săvârşite de marii sfinţi ai Ortodoxiei noastre, care şi-au dat viaţa pentru Biserica lui Hristos. începând de la primele persecuţii creştine, întâi prin martirizarea celor 14.000 de prunci ucişi de Irod, apoi de la Nero, împăratul roman, marele prigonitor de creştini şi până în zilele noastre, creştinismul a trecut prin foc şi sabie de cruzimea „haldeilor”. Continuând apoi cu Revoluţia Franceză de la 1789, când apare modernismul şi până la revoluţia bolşevică din 1917, „Apostolii” Mântuitorului au fost şi sunt prigoniţi de aceeaşi idee satanică, de a depărta pe om de Dumnezeu, dar sub mai multe forme: marxismul, stalinismul, hitlerismul şi cu toţi urmaşii lor, ca de exemplu la noi: Anna Pauker, Teohari Georgescu, Petru Groza sau alţii.
Istoria neamului nostru este într-un moment de cumpănă acum, la un semn de întrebare şi de mirare: cum România rămâne singurul stat care nu se bucură de niciun drept, decât de pribegia fiilor ei, împrăştiaţi prin toată lumea; am ajuns să nu avem decât dreptul cerşetoriei, împotriva demnităţii şi superiorităţii daco-geto-romane de lângă Pontus Euxinus de altădată. Viţa de român suferă o gravă pervertire astăzi şi puţini au rămas din cei care gândesc cu adevărat româneşte, simt şi trăiesc româneşte.
Părintele nostru, monahul Atanasie, este fiu de viţă nobilă al lui Ştefan cel Mare, al plăieşilor din Cetatea Neamţului, al Sfântului Voievod Mihai Viteazul, al Sfinţilor Brâncoveni. Alături de mucenicii partizani din Munţii Făgăraş, împreună cu Părintele Arsenie Papacioc, Părintele Adrian Făgeţeanu, Monahul Marcu Dumitrescu, Sfântul Valeriu Gafencu şi cu toată generaţia din 1927 până în 1964, au luptat împotriva acestui sistem politic satanic şi au biruit fiara roşie de la Răsărit. împreună formează un buchet de rugători în Biserica Triumfătoare, alături de care s- au jertfit şi Ionel Moţa şi Vasile Marin, care au plecat în Spania „unde se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos”, alături de grupul de voluntari de la Majadahonda.
Chiar dacă era mai mic de statură, ca şi Ştefan cel Mare, Părintele Atanasie se impunea cu prezenţa sa demnă, dar şi poetică, cu puritatea de mucenic şi vieţuirea cuvioasă pe care a petrecut-o în Mănăstirea Petru Vodă, unde îşi dă obştescul sfârşit şi se odihneşte somn de veci, lângă Părintele Gheorghe Calciu, colegul său de amărăciuni şi suferinţă.
Putem spune că Părintele Atanasie rămâne o icoană vie a generaţiei moderne pentru care şi-a jertfit întreaga viaţă, încălzind zidurile puşcăriilor de pe întreg cuprinsul ţării: Chişinău, Vaslui, Aiud, Gherla şi Poarta Albă (lagărul de exterminare al burgheziei româneşti).
Părintele Atanasie a fost şi rămâne un ochi trezvitor al Ortodoxiei şi neamului românesc pentru care s-a jertfit cu neostenită râvnă şi pentru care mijloceşte acum înaintea Tronului Ceresc.
Mâinile, dacă se roagă…,/ Vine lanţul şi le leagă.
Limba, dacă vrea să spuie, …/ Uite-o ţintuită’n cuie!
Şi răscoala, dacă muge …,/ Uite chei, uite belciuge!
(Cântec de jale, Radu Gyr)

10 februarie 2012, la prăznuirea
Sfântului Sfinţit Mucenic Haralambie
Arhim. Justin Pârvu – Mănăstirea Petru Vodă
(prefaţă la cartea Oameni şi fapte din vatra Aiudului, de Părintele Atanasie Ştefănescu)

Integral la: Marturisitorii, http://manastirea.petru-voda.ro/

Sfaturi medicale de la Parintele Athanasie Stefanescu

MIGRENE PUTERNICE

1. DECOCT DE CRETISOARA — are un efect cal­mant dovedit, putand fi uti­lizat cu suc­ces chiar si in cazul migrenelor put­er­nice. Puneti 40 g planta uscata si marun­tita intr-un litru de apa rece. Fier­beti amestecul timp de 20 minute, apoi acoper­iti vasul si mai lasati la infuzat inca 10 minute. Stre­cu­rati si beti cate 2–3 cani pe zi, la nevoie.

2. O BAIE CU HAMEI lin­is­teste garantat.

Baia gen­er­ala cu decoct de hamei are un extra­or­di­nar efect cal­mant, fiind reco­man­data cu precadere in migrenele de orig­ine nervoasa.

Fier­beti 50 g sem­i­nte de hamei in 3 litri de apa 10 min. Acoper­iti vasul pen­tru 20 minute, intre timp dati dru­mul la apa sa curga in cada (t– 37–38 C).

3. MUSTARUL. O lin­gura de mus­tar nepisat de 3 ori pe zi cu o ora inainte de masa (curata stom­acul, intestinele, pre­cum si canalele san­guine si impotriva ame­telilor si migrenelor).

4. ALINAREA DURERILOR: fier­beti ½ kg cartofi in coaja pana se inmoaie. Pasati-i si intindeti-i pe o panza; apli­cati apoi acest ban­daj pe zona afec­tata si infa­sur­ati totul cu o patura de lana. Se schimba daca s-a racit complet.

5. DURERI DE CAP - se pun lega­tori, cat poti suferi de calde, cu tufe (tulpina) de muse­tel fierte.

- se spala pe cap cu fier­tura de feriga, se leaga pe frunte frunze de catus­nica, batute si ameste­cate cu untura sau se spala cu fier­tura de dumbat.

- se bea ceai de izma si de tei. Se spala pe cap cu otet de vin. Se leaga tam­plele cu mor­covi sau cartofi rasi pe raza­toare sau cu faina de mus­tar inmuiata in apa rece.

- se ia albusul de ou, se rade sapun bun intr-insul, potrivit cu albusul, se bate bine (spuma) cu 2 lin­gu­rite de ulei si iar se mai bate apoi. Dupa aceea se adauga o lin­gu­rita de spirt, se amesteca putin si se lasa pana se corasleste; apoi se ia ce-i dea­supra si se pune pe cap.

6. DURERI DE CAP — MIGRENE.

- Varza cruda — luati primele 2 frunze care inve­lesc cap­atana, taiati-le fasii egale, late cam de 6–8 cm si puneti-le pe frunte in stra­turi, fixandu-le cu un batic.

- Inhalatii cu otet de mere — puneti intr-un vas otet de mere si apa, in parti egale; asezati la foc si cand incep sa iasa vapori, tineti capul dea­supra si inhalati.

- ceai — menta, lev­an­tica, iasomie. Se face o infuzie dintr-o lin­gu­rita de plante la o cana de apa. Se beau 2 cesti pe zi.

7. DURERI DE CAP - infuzie de lev­an­tica. Se toarna 250 ml de apa clo­cotita peste 3 lin­gu­rite de flori uscate, se stre­coara dupa cat­eva minute, se indul­ceste cu miere de sal­cam. Se pot bea pana la 3 cani pe zi, in cazul durerilor persistente.

8. TINCTURA ANTIMIGRENA — se umple o sti­cla de 1 litru cu flori proaspete de coada soricelu­lui. Se toarna peste ele alcool de 40º si se lasa 2 sap­ta­mani intr-un loc insorit, agitandu-se frecvent. Apoi se stre­coara si se pune intr-un vas curat de culoare inchisa cu dop. Se iau cate 10 pica­turi dimineata, pe stom­acul gol, dizol­vate in apa, si alte 10 seara.

9. ULEIURILE ESENTIALE

- de menta — inhalati sub­stan­tele dega­jate direct din sticla;

- de sovarf sau levantica;

- eucalipt: masati tam­plele cu 2–3 pica­turi de ulei extras din acest arbore exotic.

10. DUREI DE CAP, AGITATIE, NERVOZITATE — 2 lin­guri de muguri de brad peste care se toarna o cana cu apa clo­cotita. Acoper­iti vasul, iar dupa 15 minute stre­cu­rati ceaiul si consumati-l indul­cit cu miere.

INSOMNII

1.INSOMNIE SI DURERI PUTERNICE DE CAP: se bea cate o 1/2 pahar de suc de cartofi cu 30 minute inain­tea pranzu­lui si a micu­lui dejun. Cura dureaza 3 saptamani.

2. Cate un pumn de frunze si flori de busuioc, coada soricelu­lui, suna­toare si muse­tel si amestecati-le bine. Apoi infuzati 2–3 lin­guri de pla­mada intr-un litru de apa. Se beau 4 cani pe zi, una inainte de culcare.

3. Mac­erat de roinita — se pun 30 g de planta uscata si marun­tita intr-o ½ l de apa rece. Se lasa vasul acoperit 12 ore pen­tru mac­er­are, apoi se stre­coara. Se ia in doze mici, pe par­cur­sul zilei. Urmati acest trata­ment mai multe seri la rand.

4. Talpa gastii — 15 g (planta) lasata la infuzat in 250 ml apa fiarta, se bea in fiecare seara.

5. Tinc­tura de padu­cel — se ia 1 lin­gu­rita tinc­tura dizol­vata in 100 ml apa, de 4 ori pe zi, inainte de mesele prin­ci­pale si de culcare.

6. Se pune intr-un pahar cu lapte cal­dut, un varf de cutit de scor­ti­soara pisata, o lin­gu­rita de miere, prefer­abil de tei. Se amesteca bine, pana cand se dizolva com­plet mierea. Se con­suma intreaga can­ti­tate inainte de culcare.

7. Sa se faca seara scalda­toare cu fier­tura de tot felul de flori adunate, de pe camp si de prin gra­dini. Este un leac sigur si pen­tru copii.

8. Bai cu flori de tei, in fiecare seara. Se face infuzie din 150 g flori de tei la 3 litri de apa clo­cotita. Se acopera vasul pen­tru 20 minute, apoi se stre­coara. Se toarna ceaiul in cada.

9. Mac­erat de vale­ri­ana — lasati la mac­erat o lin­gu­rita de rizomi si radacina, intr-o ceasca de apa cal­duta pen­tru 8 ore. Stre­cu­rati, indul­citi cu miere si beti lichidul obt­inut inainte de culcare.

extras din numarul 8 al revis­tei Atitudini