Parintele Dumitru Staniloae: Ortodoxia noastra romaneasca ne va apara si de slavism si de o organizare suprastatala a Europei, care nu respecta principiul nationalitatilor.

Dacă Rusia ar redeveni pravoslavnică în scurtă vreme şi împrejurările ar rămâne actuale, ortodoxia românească ne va fi cea mai sigură pavăză a existenţei etnice: ortodoxia noastră e numai a noastră. Ea e altceva decât pravoslavia rusească. Ea e împletită şi colorată cu tot ce e propriu sufletului românesc. Ea nu are caracter şi tendinţe internaţionale, ci susţine cu ardoare diferenţierile naţionale. Ortodoxia românească ne va apăra de slavism cum ne-a apărat şi în trecut. Dar ea ne va apăra şi de o altă primejdie care se desemnează. Se vorbeşte stăruitor de o organizare a Europei în unităţi mai mari, de o depăşire a principiului naţionalităţilor. Ei bine, în aceste forme noi de organizare, ortodoxia ar fi singura forţă prin care ne-am susţine etnicitatea noastră prin caracterul ei naţional, care o deosebeşte de tendinţele internaţionale ale celorlalte ramuri ale creştinismului. Ea ar fi singura forţă spirituală care s-ar asocia cu atitudinea protestatară a neamurilor mici împotriva tendinţelelor internaţionale de orice fel.

Ortodoxia, prin dragostea ei pentru realitatea etnică, ţine tot atât de mult la unităţile etnice mai mici, ca şi la cele mai mari, spre deosebire de alte forme ale creştinismului care, neavând o afinitate specială pentru etnic şi urmărind numai rezultate cantitative, sunt dispuse totdeauna să pactizeze cu unităţile mari şi mai puternice pentru sacrificarea celor mici.

- fragment din articolul Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, intitulat „Biserica ortodoxă a Transilvaniei”, apărut în revista „Gândirea” XXII, nr. 5, 1943, p. 241-248

Parintele Justin despre U.E., mucenicie si apostolat

- interviu realizat de monahul Filotheu si Mugur Vasiliu

Sfantul Maxim Marturisitorul despre atitudinea fata de erezie

Eu nu doresc ca ereticii sã patimeascã, nici nu mã bucur de rãul lor - fereascã Dumnezeu! – ci mai degrabã mã bucur si împreunã mã veselesc de întoarcerea lor; cãci ce e mai plãcut celor credinciosi, decât sã vadã adunati împreunã pe copiii cei risipiti ai lui Dumnezeu? 

continuare la http://parohiacarpati.net/astazi.html?doc=din-cugetul-sfintilor-parinti-2013-07-24.pdf#nou

CNCD – Politia Gandirii discrimineaza romanii din Harghita si Covasna. “Adevarul” traduce pe romaneste minciunile lui Csaba Asztalos despre Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Romane

CNCD a sanctionat aberant un Institut al Academiei pentru ca spune adevarul despre situatia romanilor din asa-zisul “tinut secoiesc”.  Cercetarea privind „Slabirea comunitatii romanesti din Harghita-Covasna” este o pura radiografie a situatiei comunitatilor din zona respectiva, radiografie realizata cu instrumente sociologice. Ziarul “Adevarul” preia pe nemestecate minciunile ungurilor de la varful CNCD – Politia Gandirii previzionata de George Orwell in “1984″. Ziaristi Online publica adevarul ascuns de “Adevarul”.

DREPT LA REPLICA

Catre ziarul ADEVARUL

Vă rog să primiți, ca și completare la materialul dvs. preluat în data de 24 iulie dela Mediafax: http://adevarul.ro/news/societate/academia-romana-avertizata-cncd-doua-studii-privind-minoritatea-maghiara-1_51efd647c7b855ff566c46ec/index.html, poziția Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice, transmis CNCD în luna aprilie, la care nu am primit răspuns nici până astăzi. Este curios faptul că CNCD a înțeles să comunice cu noi până i-am comunicat răspunsul, dar nu și mai departe. Adresa institutului este limpede, este diferită de către cea a Academiei Române.
În același timp, remarcile CNCD sunt scoase din context și sunt descalificante: citatul la care face referire (”femeile maghiare nasc copii români”) cum că ar fi disciminatoriu, aparține unui studiu maghiar, elaborat de Csata Istvan și Kiss Tamas ”Perspective demografice în jud Harghita” …,  fără an (probabil apărut în 2007), Consiliul Județean Harghita, p.51. Având ghilimele, este limpede că nu ne aparțin ci sunt preluate. Sursa este în text.
Din acest punct de vedere, considerăm că avertismentul respectiv trebuie adresat Consiliului Județean Harghita din acea perioadă, autorilor lucrării citate.
Sperăm că la 23 de ani după Decembrie 1989 în România nu avem o nouă cenzură instituțională, indiferent de titulatura acesteia.
Vă atașez dovada ultimei corespondențe cu CNCD – răspunsul nostru la învinuirea făcută de dl. Gojinescu și răspunsul integral, în fișier pdf.
Textul cercetătorilor maghiari este aici: http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Stategii/perspective_demografice.pdf

Cu stimă,
Radu Baltasiu

ACADEMIA ROMANA CENTRUL EUROPEAN PENTRU STUDII IN PROBLEME ETNICE
CATRE, CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII

IN ATENTIA: Domnului presedinte al CNCD, dl. Csaba Asztalos, Referitor: Citatia emisa la data de 19 martie 2013 urmare a plangerii formulate de catre dl Cristian Gojinescu

Fata de cele expuse de catre petentul Cristian Gojinescu va rugam sa primiti urmatoarele:
In primul rand, dorim sa va invederam faptul ca Raportul pe marginea Legii educatiei a fost realizat la solicitarea Senatului Romaniei, scopul solicitarii fiind acela de a se statua asupra oportunitatii prevederilor privitoare la minoritati si implementarea anumitor elemente in formula initiata de catre Guvernul Romaniei.
Concluziile noastre, respectiv ale Centrului European Pentru Studii in Probleme Etnice, au fost si sunt strict stiintifice si au vizat recomandari privind oportunitatea/imbunatatirea proiectului de lege. In niciun moment nu s-a avut in vedere emiterea unor enunturi care sa contravina drepturilor unei minoritati etnice si, de altfel, din intreg materialul pe care va rugam sa-l parcurgeti si la care facem referire, nu transpare un asemenea mesaj. De altfel, acest fapt este confirmat de catre insusi Senatul Romaniei, care, cu siguranta nu ar fi dorit sa fie destinatarul/ beneficiarul, unei lucrari care sa fie in vadita discordanta cu principiile elementare din materia minoritatilor nationale sau cu orice alte norma legala vizand civilitatea spatiului public.
Nu in ultimul rand, dorim sa evidentiem faptul ca cercetarea privind „Slabirea comunitatii romanesti din Harghita-Covasna” este o pura radiografie a situatiei comunitatilor din zona respectiva, radiografie realizata cu instrumente sociologice. Cercetarea a fost elaborata cu instrumente știintifice, sociologice, si nu a partinit nicio comunitate. Ar fi utopic sa sustinem ca o simpla analiza sociologica si pur stiintifica ar putea avea valentele unui act care sa contravina in vreun fel pasnicei convietuiri a comunitatilor de pe teritoriul Romaniei.
Constatarea dupa care comunitatea romaneasca are probleme de identitate, principala concluzie, nu trimite la niciun fel de discriminare politica negativa a drepturilor altor comunitati etnice si nici nu conchide in a emite astfel de referinte.
Mai mult, modul in care se interpreteaza de catre petentul in cauza cele retinute in cuprinsul cercetarii elaborate de catre Centrul nostru nu poate constitui si nu poate fi retinut decat ca o simpla apreciere personala a dumnealui, apreciere generata, probabil, de omisiunea de a aprofunda notiunile cu care s-a instrumentat.
Centrul European pentru Studii in Probleme Etnice nu isi propune sa aiba atitudini de natura politica in problema minoritatilor si nici nu incurajeaza in vreun fel exprimarea de opinii contrare legii in acest sens. Dimpotriva, ca Institutie a Academiei Romane specializata in problematica etniilor, prin cercetarile derulate sustine dreptul la identitate al fiecareia.
Astfel, va rugam sa constatati, in lumina celor mai sus expuse, coroborat cu toate cele ce transpar din intreg materialul ce face obiectul lucrarii stiintifice cu pricina, faptul ca cele prezentate de catre petentul, dl. Cristian Gojinescu, nu reprezinta decat simple afirmatii neprobate si desuete. De altfel aceasta opinie pe care ne-o exprimam in raport de plangerea dedusa analizei dumneavoastra este grefata pe lipsa pregatirii necesara petentului in scopul intelegerii complexitatii unei asemenea cercetari, dumnealui fiind absolvent de istorie si renuntand la studiile doctorale incepute.
Prin urmare, va rugam ca in cadrul analizei de specialitate pe care o veti intreprinde sa luati act de punctul nostru de vedere mai sus reliefat.
Va multumim.

CENTRUL EUROPEAN PENTRU STUDII IN PROBLEME ETNICE
Centrul European de Studii Covasna – Harghita
Nr. 9 / 26 iulie 2013

Comunicat

Centrul European de Studii Covasna – Harghita (CESCH) a luat la cunoştinţă cu surprindere de recenta hotărâre a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), de sancţionare cu avertisment a Centrului European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) al Academiei Române, în urma publicării studiilor „Raport pe marginea proiectului Legii Educaţiei Naţionale privind situaţia minorităţilor din perspectiva egalităţii de şanse” şi „Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita – Covasna”, studii în care se fac „referiri discriminatorii la minoritatea maghiară”. Potrivit ştirilor din mass-media, sancţiunea a fost aplicată în urma petiţiei înaintată de Cristian Gojinescu la CNCD în care a susţinut că cele două studii conţin afirmaţii şi o terminologie discriminatorii pe criterii etnice, în special în privinţa drepturilor minorităţilor naţionale de a-şi prezenta identitatea etno-culturală şi de a utiliza limba maternă.
Hotărârea CNCD justifică încă o data solicitarea CESCH şi a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) de analizare de către Parlamentul României a activităţii CNCD care, constant, soluţionează în mod subiectiv şi arbitrar cauzele privind posibilele fapte de discriminare a românilor sau maghiarilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Astfel, CNCD se „autosesizează”: în presupuse fapte de discriminare a maghiarilor dar nu se autosesizează în fapte de certa discriminare a românilor din Covasna şi Harghita produse de autorităţile locale, soluţionează diferit speţe identice, tergiversează soluţionarea reclamaţiilor vizând discriminarea românilor etc.
Chiar şi speţa de faţă, în care CNCD îşi permite să cenzureze concluziile unei cercetări ştiinţifice privind asimilarea românilor din Covasna şi Harghita, relevarea „adevărurilor” din zonă fiind discriminatorii pentru minoritatea maghiară este un exemplu de soluţionare discriminatorie de către CNCD a reclamaţiilor. Numai puţin de acum trei luni acelaşi CNCD considera afirmaţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna care împărţea românii din judeţ în români băştinaşi „buni” şi români colonizaţi „răi” ca nefiind discriminatorie şi ofensatoare cu argumentul „dreptului la libera exprimare”. Cu alte cuvinte în imparţialitatea sa CNCD decide că românii pot fi ofensaţi şi jigniţi de politicienii maghiari în baza dreptului la libera exprimare în timp ce cercetările ştiinţifice care relevă slăbirea comunităţii româneşti din Covasna şi Harghita prin „grija” unor politici locale bine puse la punct este discriminatorie pentru cei care orchestrează epurarea pe criterii etnice a românilor.
Faţă de această situaţie CESCH va realiza şi va publica un studiu privind modul discriminatoriu de soluţionare a reclamaţiilor de către CNCD pe care îl va înainta Comisiilor pentru abuzuri din cele doua camere ale Parlamentului, precum şi partidelor politice pentru revocarea membrilor desemnaţi de acestea în Consiliul Director al CNCD.
Pe fondul problemei, Consiliul Director al CESCH consideră că hotărârea CNCD de sancţionare cu avertisment a Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române ca o gravă eroare, care încurajează afirmarea susţinătorilor proiectelor separatiste de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „ţinut secuiesc” şi solicită Academiei Române să conteste în instanţă hotărârea menţionată.
Conducerea CESCH apreciază în mod deosebit preocuparea Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române pentru cercetarea problematicii specifice spaţiului sud-estului Transilvaniei, sprijinul acordat conceperii şi realizării unor proiecte privind convieţuirea interetnică din judeţele Covasna şi Harghita şi participarea la manifestările ştiinţifice realizate în zonă. Evidenţiem valoarea cercetărilor sociologice întreprinse, sub coordonarea dlui prof. Radu Baltasiu, pentru reconfigurarea strategiilor referitoare la gestionarea proiectelor separatiste şi de enclavizare etnică a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, la integritatea culturală a comunităţilor, respectiv la infrastructura simbolică şi potenţialul evolutiv al acestora şi la identificarea metamorfozelor comunităţilor (inclusiv a cazurilor de dispariţie şi rezistenţă).
Consiliul Director al CESCH atrage din nou atenţia Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României asupra perpetuării unor situaţii deosebit de grave care afectează pe termen lung dăinuirea populaţiei româneşti în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi solicită elaborarea grabnică a unei strategii care să stopeze acţiunile separatiste promovate de liderii maghiari, cu sprijinul Budapestei şi să asigure caracterul multietnic şi pluriconfesional al celor trei judeţe.

Director
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Sursa: Ziaristi Online

Costel Condurache a plecat la Ceruri. Dumnezeu sa-l odihneasca cu Dreptii! Actualizare: Inmormantarea lui Costel Condurache va avea loc joi, 1 august, la ora 12:00, la Biserica Sapientei din Bucuresti.

 

Actualizare: Inmormântarea lui Costel Condurache va avea loc joi, 1 august, la ora 12:00, la Biserica Sapienţei din Bucureşti.

Costel era prietenul tuturor bătrînilor deţinuţi politici şi era prezent la toate evenimentele organizate de aceştia, fie că erau la Bucureşti, la Aiud, la Tîrgu Ocna, la Turda, la Cluj sau la Timişoara. S-a implicat personal în editarea a zeci de volume de literatură memorialistică şi în apariţia a cîteva reviste, între care Gazeta de Vest, care apărea la Timişoara la începutul anilor 90, iar mai apoi revista Permanenţe, dar şi multe alte publicaţii. Prin eforturile sale personale s-au salvat amintirile şi memoria unei generaţii întregi, în orice formă a fost cu putinţă: scrise, vorbite, înregistrate. Iernile cu troiene îl surprindeau cu rucsacii de cărţi şi reviste în spinare, încercînd să bucure inimile ultimilor bătrîni scăpaţi din temniţele comuniste.

Dacă astăzi se ştie ceva în România despre Sfinţii Închisorilor, i se datorează, în mare parte, şi lui Costel Condurache. Neîncetatele sale osteneli au scăpat de la anonimat şi uitare totală faptele minunate ale jertfei unei întregi generaţii.

Toată disputa născută în jurul Sfîntului Valeriu Gafencu şi în jurul cetăţeniei de onoare oferită lui de primăria oraşului Tîrgu Ocna i se datorează, în cea mai mare parte, lui Costel Condurache, pentru că el a avut această idee şi a supus-o dezbaterii primăriei oraşului, care a aprobat-o în urmă cu cîţiva ani.

Mare parte din înregistrările şi interviurile cu Părintele Dionysie Ignat i se datorează tot lui Costel, care a insistat pe lîngă ucenicii sfîntului de la chilia Sf. Gheorghe - Colciu să nu lase neînregistrată nici o mărturie şi a primit binecuvîntarea bătrînului pustnic. Prin el, oaza de viaţă duhovnicească de la chilia Bătrînului Dionysie a răcorit ani de zile sufletele însetate de sfinţenie ale celor ce nu au putut ajunge în Athos. Deplin ancorat în trăirea creştină şi în prezenţa la toate slujbele Bisericii, Costel Condurache reprezintă pentru mulţi reperul întoarcerii la Hristos ori al întîlnirii cu El. Cu încă 10-20 de tineri rîvnitori şi neobosiţi precum fratele Costel, România întreagă ar fi arătat astăzi complet diferit.

Costel Condurache are un copil de doi ani şi un altul care e pe drum, în pîntecele soţiei sale.

Monah Filotheu Balan

Cuviosul Serafim Rose: Sufletul „doarme” după moarte?

(din cartea “ Sufletul după moarte “ a Cuviosului Serafim Rose)

 

Criticul se opune atât de mult lucrărilor sufletului din lumea cealaltă, mai ales după moarte, aşa cum se arată în multe Vieţi ale sfinţilor, că sfârşeşte prin a învăţa o întreagă doctrină despre „odihna” sufletului sau „somnul” care este după moarte – un procedeu care arată că aceste lucrări sunt pur şi simplu cu neputinţă! El spune: „Aşa cum se înţelege în ortodoxie, la moarte, sufletul este ţinut pentru a i se hotărî o stare de odihnă prin lucrarea voii lui Dumnezeu, şi intră într-o stare de nelucrare, un fel de somn în care nu lucrează, nu aude, nu vede” (6, 3-9, pag. 19); sufletul care se află în această stare „nu poate şti nimic, nici nu-şi poate aduce aminte nimic” (6, 2, pag. 23).

continuare la http://parohiacarpati.net/astazi.html?doc=din-cugetul-sfintilor-parinti-2013-07-26.pdf#nou

Din invataturile Parintelui Arsenie Boca: "Mironositele" (partea a II-a)

Maria Magdalena
 
            „Iisus s-a întâlnit apoi cu această Marie Magdalenă în Betania, satul surorilor lui Lazăr, în casa lui Simon fariseul.
             Aci adusese ea altceva lui Iisus, decât prima dată. Acum aduse un vas frumos cu mir de mult preţ. Transformarea ei sufletească a făcut-o să-L caute pe Iisus, - de data aceasta cu o iubire sfinţită de pocăinţă – şi, neavând ceva mai bun să-I aducă, I-a adus lacrimile, cu care I-a spălat picioarele şi I le-a şters cu părul bogat al capului ei.
            Simon fariseul, care reprezenta opinia publică, nu ştia cum că Maria Magdalena era o copilă a lui Dumnezeu. De aceea începe să-L judece pe Iisus, că „dacă ar fi Acesta Prooroc, ar şti cine-i şi ce fel de femeie este aceasta care se atinge de El” (Luca 7,39) şi nu s-ar compromite, primind-o cu atâta dragoste.
            (Ăştia-s oamenii, sau mediul social: te strică, îţi ajută să te strici, se bucură că-i strici şi tu, ca pe urmă tot ei să te ţintuiască la stâlpul de osândă…)
            Iisus a corectat această acuză necinstită, cu pilda celor doi datornici, dintre care, unul iubea mai mult pe stăpânul său, fiindcă i-a iertat o datorie mai mare.
            Iată ce-a făcut Iisus pentru Maria Magdalena.
De unde oamenii, între ei, cel mai adesea nu fac decât să-şi profaneze templul de lut al conştiinţei, Iisus le ridică viaţa la înălţimea şi la valoarea conştiinţei: că-s fiii lui Dumnezeu şi temple ale Duhului Sfânt.
            Această putere a lui Iisus, această încredere pe care i-a dat-o El: iubirea Lui curată, de făptura Sa, a transformat-o dintr-o profanată a vremii, într-o mironosiţă, model pentru toate vremile.
            Şi, din voinţa lui Iisus, e vestită fapta ei de iubire peste tot pământul.
            O aşa femeie nu se mai temea de primejdia de-a merge la mormântul lui Iisus: Iubirea ei pentru Iisus biruise frica de moarte.

            De aceea iubirii i s-a dat, prima, să vestească Învierea!”

 Sursa: Ieromonah Arsenie Boca, „Cuvinte vii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 89-90.