Blasfemie! Actorii Dan Puric si Maria Ploae interpreteaza "rolurile" Sfantului Valeriu Gafencu, respectiv al Maicii Domnului

Teatrul Naţional Radiofonic organizează marţi, 18 octombrie 2011, de la  ora 19.00, la Sala Radio – Studioul de Concerte „Mihail Jora” - strada G-ral Berthelot nr.60-64, sector 1, Bucureşti - audiţia cu public a spectacolului de teatru-document  VALERIU GAFENCU– SFÂNTUL ÎNCHISORILOR , o producţie realizată în cadrul proiectului Biografii, memorii,  care va fi difuzată în premieră miercuri, 19 octombrie 2011,  de la ora 21.05, la Radio România Actualităţi.

Scenariul: Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

În distribuţie: Dan Puric, Maria Ploae, Mihai Bica, Mircea Rusu, Dorin Andone, Orodel Olaru, Mircea Constantinescu, Petru Hadârcă, Alexandru Nedelcu, Dan Săndulescu, Dan Cogălniceanu, Ioana Iacob, Magda Duţu, Costin Manoliu, Stelică Muscalu.

Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu.  Producător: Magda Duţu.

Valeriu Gafencu -  „sfântul închisorilor”, cum l-a numit Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii - şi alţi tineri au fost arestaţi în 1941, în timpul regimului Antonescu, pentru activitatea lor în Frăţiile de Cruce. În închisoare, în inima lor începe o frământare profundă în privinţa rostului pentru care au fost încarceraţi. Sufletele lor caută ceva care să-i ridice deasupra suferinţelor pe care le trăiau. În perioada dinainte de instalarea regimului comunist au ocazia să citească Sfânta Scriptură şi alte cărţi duhovniceşti, să se adâncescă în rugăciune.

Valeriu Gafencu a trecut prin încercări teribile în temutele închisori de la Aiud şi Piteşti. Între colegii săi de detenţie, personalităţi intrate azi în legendă: Ieromonahul Arsenie Papacioc, Ion Gavrilă Ogoranu, Părintele Gheorghe Calciu, Ioan Ianolide. În cele din urmă,  ajunge la închisoarea sanatoriu de la Târgu-Ocna, unde în jurul său se creează o atmosferă spirituală înaltă, unică în universul concentraţionar românesc.

Valeriu Gafencu trece la Domnul pe 18 februarie 1952, purtând nimbul sfinţeniei.

După 1990, a fost propus spre  canonizare Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.

Regizorul spectacolului, Petru Hadârcă, s-a născut în Basarabia, la Sângerei, în aceeaşi localitate cu Valeriu Gafencu. La audiţia cu public desfăşurată  pe scena Sălii de Concerte „Mihail Jora”, va participa Dan Puric, interpretul lui Valeriu Gafencu, alături de ceilalţi actori din distribuţie, echipa de realizatori şi invitaţii speciali: personalităţi ale vieţii culturale şi politice, istorici, clerici, foşti deţinuţi politici, jurnalişti. 

Intrarea este liberă.

Părintele Stăniloae: Înţelepciunea - O dulce simţire de echilibru

Prin cugetare, cel ce se roagă spune ceva lui Dumnezeu, prin mintea trează stă încordat în faţa lui Dumnezeu ca Persoană, prin duhul zdrobit şi umilit trăieşte cu adâncă emoţie această întâlnire cu Dumnezeu, care umple inima de bucurie şi pace. Prin trezvia minţii, cel ce se roagă sesizează prezenţa lui Dumnezeu ca o vedere care-L învăluie în lumină, prin cugetarea lui se va sălăşlui în El, în cursul rugăciunii, cunoştinţa, care îi dă o oarecare expresie desluşită a vederii lui Dumnezeu sau a trăirii generale a prezenţei Lui. În acelaşi timp, prin rugăciune se va odihni în el înţelepciunea, care nu e nici ea o stare raţională, rece, ci o dulce simţire de echilibru, de cuviinţă produsă de umilinţă, din care nu lipseşte totuşi raţiunea, o simţire delicată, care alungă grosolănia voluptăţilor neraţionale şi oarbe în egoismul lor, şi aduce în suflet dragostea dumnezeiască.

(Părintele Dumitru Stăniloae, nota 74 la Teolipt, mitropolitul Filadelfiei, Despre ostenelile vieții călugărești, în Filocalia VII, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007, p. 54)

Sursa: Doxologia

Predică a Părintelui Ilie Cleopa la Duminica a XXI-a după Rusalii (Despre semănătorii cuvîntului lui Dumnezeu)

Ieşit-a semănătorul să semene sămînţa Sa (Luca 8, 5)

Iubiţi credincioşi,

Semănătorul din pilda Evangheliei de astăzi este Însuşi Domnul Dumnezeul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos. El a ieşit din sînurile Tatălui, după cum Însuşi a zis: Eu de la Dumnezeu am ieşit (Ioan 17, 8), şi a venit pe pămînt să semene sămînţa cuvîntului Său. Iar ţarina în care a semănat sămînţa Sfintei Evanghelii este lumea aceasta pe care El a făcut-o, după cum în altă pildă a zis: Iar ţarina este lumea (Matei 13, 38).
Din această pildă vedem că numai a patra parte din ţarină, adică din lume, a fost pămînt bun, care, primind sămînţa cuvîntului lui Dumnezeu, a crescut şi a adus rod însutit (Matei 13, 23). Celelalte trei părţi din ţarină au fost drum călcat de oameni (Matei 13, 4), pietriş şi pămînt cu spini (Matei 13, 22), în care căzînd sămînţa cea bună a cuvîntului, nu a rodit, ci s-a pierdut.
Deşi Dumnezeu voieşte ca toţi oamenii să se mîntuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină (I Timotei 2, 4), a cui este vina că numai o pătrime din lume se va mîntui, primind sămînţa cuvîntului vieţii şi aducînd roadă însutită? Toată vina acestei nerodiri, nu este a lui Dumnezeu, ci a omului care, prin aşezarea rea a sufletului său, împiedică creşterea şi rodirea seminţei cuvîntului dumnezeiesc. Trebuie să ştim că Dumnezeu l-a făcut pe om cu voie liberă. El nu forţează uşa inimilor omeneşti, numai bate la uşa inimilor, precum scrie: Iată, stau la uşă şi bat. De va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra şi voi cina cu el şi el cu Mine (Apocalipsa 3, 20).
Dumnezeu este preadrept şi preasfînt şi nu voieşte a mîntui pe cineva cu sila, ci de bunăvoie. De la zidire El l-a încununat pe om cu voie liberă, după mărturia Sfintei Scripturi care zice: Doamne, căci cu arma bunei voiri ne-ai încununat pe noi (Psalm 5, 12); la fel Sfîntul Apostol Pavel spune că Dumnezeu l-a lăsat pe om în mîna sfatului său (Efeseni 1, 11), adică liber să aleagă. Şi dacă omul de bunăvoia sa lucrează faptele bune, atunci este iubit de Dumnezeu, după cum este scris: Pe dătătorul de bunăvoie îl iubeşte Dumnezeu (II Corinteni 9, 7). Altfel nu ar fi plată veşnică, nici muncă veşnică pentru păcate, dacă Dumnezeu ar sili voinţa omului spre bine, sau ar îngădui pe diavolul să ispitească pe om mai presus de puterea sa. Sfîntul Apostol Pavel ne-a arătat acest adevăr, zicînd: Credincios este Dumnezeu să nu vă lase pe voi să fiţi ispitiţi mai presus de puterile voastre, ci odată cu ispita vă trimite şi scăparea din ea (I Corinteni 10, 13).
Aşadar, fraţii mei, toată vina nerodirii cuvîntului lui Dumnezeu în inima omului, care de bună voia sa, din cauza necredinţei sale, se face cale călcată de oameni, pietriş sau pămînt cu spini. Omul, de bunăvoia sa, îşi alege viaţa sau moartea, iadul sau raiul. Cuvîntul lui Dumnezeu se închipuie cu sămînţa; pentru că precum sămînţa este aruncată în pămînt ca să rodească, tot aşa şi cuvîntul lui Dumnezeu este semănat în inimile oamenilor, spre a aduce roadă. Şi precum din sămînţă, crescînd, se face roadă pentru hrana trupească, cum ar fi grîul, orzul, porumbul şi alte plante şi arbori, tot aşa şi sămînţa cuvîntului lui Dumnezeu, semănîndu-se în pămînt bun, rodeşte hrana cea sufletească şi nepieritoare. Şi precum sămînţa nu rodeşte în orice loc s-ar semăna, ci numai în cel bun, la fel şi cuvîntul lui Dumnezeu nu rodeşte în inima fiecărui om, ci numai a celui ce este pămînt bun, adică acel ce primeşte cu credinţă cuvîntul vieţii şi îl lucrează, cum zice şi marele Apostol Pavel: credinţa este lucrătoare prin dragoste (Galateni 5, 6).
Numai această ţarină duhovnicească poate aduce lui Dumnezeu rod însutit.

Grupul Bilderberg la Bucureşti. Cine sunt "stăpânii lumii"

Liderul celui mai influent şi select club din lume a sosit ieri în capitala României unde a împărtăşit din vasta sa expertiză în strategii financiare, geopolitică şi securitate globală.

Preşedintele Grupului Bilderberg, vicontele Etienne Davignon, care a venit ieri la Bucureşti pentru a ţine un discurs la conferinţa cu titlul "Uniunea Europeană după criza datoriilor suverane", este un politician şi om de afaceri belgian, născut pe 4 octombrie 1934, la Budapesta.
Fost vicepreşedinte al Comisiei Europene şi preşedinte al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, acesta s-a instalat la conducerea Bilderberg în anul 2000. Etienne Davignon acordă foarte rar interviuri şi, atunci când o face, ţine să se refere la Bilderberg nu ca la un guvern mondial secret, ci ca la un "grup privat".

"Eu nu cred că suntem o clasă conducătoare globală pentru că nu cred că există aşa ceva. Pur şi simplu cred că suntem oameni influenţi interesaţi să le vorbim altor oameni influenţi", spunea vicontele belgian acum şase ani, într-un interviu pentru BBC, referindu-se la întâlnirile anuale ale Grupului Bilderberg. Prima dintre acestea a avut loc acum mai bine de cinci decenii.
Alături de vicontele Davignon, la evenimentul organizat la Bucureşti sub patronajul Băncii Naţionale a României şi a guvernatorului Mugur Isărescu a participat şi Richard Haass, preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe al SUA. Alte aproximativ 100 de personalităţi, membri ai corpului diplomatic, oameni de afaceri şi specialişti în geopolitică şi strategie financiară, au fost, de asemenea, invitate.

Cum ia naştere un club select
 
Grupul condus de Davignon a luat naştere în mod oficial în 1954, prima întrunire având loc în Hotelul Bilderberg, din localitatea olandeză Oosterbeek, de unde i se trage şi numele. Proprietarul hotelului era Prinţul Bernhard de Olanda, tatăl Reginei Beatrix. Potrivit jurnalistei spaniole Cristina Martin Jimenez, care a studiat istoria şi evoluţia grupului, finanţistul Joseph H. Retinger, un evreu de origine poloneză, îi ceruse Prinţului Bernhard să îi invite pe liderii NATO şi nu numai la o dezbatere deschisă pe teme de actualitate externă.
Printre cei care au răspuns atunci invitaţiei s-au numărat reprezentanţii tuturor statelor membre NATO, precum şi magnatul David Rockefeller, directorul CIA Walter Bedell Smith şi preşedintele companiei multinaţionale Unilever, Paul Rijkens. În total, 66 de participanţi. Primul preşedinte al Bilderberg a fost chiar Prinţul Bernhard, care a deţinut această funcţie până în anul 1976.

"Motorul Marshall" 
 
Un rol important în coagularea Grupului Bilderberg l-a avut Planul Marshall. Pe lângă implicarea Statelor Unite ale Americii în reconstrucţia economică post­belică şi renaşterea capacităţii de con­sum a clasei mijlocii europene s-a propus şi crearea Europei Occidentale a Cărbunelui şi Oţelului.
Astfel, cu doi ani înaintea primei întruniri a Grupului Bilderberg, a luat fiinţă Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Acesta a fost primul pas al mişcării de unificare a Europei, avându-l ca principal propulsor chiar pe Joseph H.Retinger. În 2009, însuşi Etienne Davignon avea să declare public că Grupul Bilderberg a avut un rol important în construcţia europeană, con­­­tribuind inclusiv la crearea monedei unice europene.

Ierarhia cercurilor concentrice
 
Ierarhia Bilderberg se structurează în trei cercuri concentrice, susţine Cristina Martin Jimenez. Cercul intern şi inaccesibil îl constituie aşa-numitul Comitet al Înţelepţilor. Este alcătuit din patru membri, dar nu se ştie decât numele unui dintre ei: americanul David Rockefeller, acum în vârstă de 96 de ani. În calitate de preşedinte, vicontele Etienne Davignon face parte din Comitetul Director, cercul intermediar, unde mai sunt reprezentate secretariatele şi trezoreriile de pe ambele maluri ale Atlanticului.
Comitetul Director este alcătuit din 15 membri permanenţi americani şi 24 europeni, însărcinaţi cu elaborarea listei participanţilor la întrunirile anuale. Fiecare membru invită câte două personalităţi de talie internaţională: un om politic de rang înalt şi un industriaş sau un bancher şi un profesor ori jurnalist.
Pe lista finală apar puţin peste 100 de nume. Ultimul cerc este alcătuit din invitaţi ocazionali şi afiliaţi permanenţi. Participanţii ocazionali sunt numiţi "inocenţi" pentru că, "după unii critici foarte duri ai Bilderberg, aceştia lucrează pentru atingerea unor scopuri fixate în prealabil de iniţiaţi", scrie Cristina Martin Jimenez, în cartea "Clubul Bilderberg. Stăpânii lumii".

De la Kissinger la Soros
 
Ca şi Etienne Davignon, de la întrunirile Bilderberg este nelipsit fostul secretar de Stat al SUA din anii ’70, Henry Kissinger. Printre personalităţile prezente se mai numără George Soros, Bill Gates, Alan Greenspan şi Zbigniew Brzezinsky.
"Toţi jură să nu dezvăluie nimănui conţinutul întrunirilor la care iau parte şi nici pe cel al hotărârilor luate. Sunt bărbaţi influenţi, capabili să pună în practică, de pe poziţia lor profesională şi socială, deciziile luate prin consens la întruniri", spune Jimenez. Potrivit acesteia, dar şi altor autori de specialitate, elaborarea unei Constituţii Europene ori invadarea Irakului, în 2003, s-au aflat pe agenda reuniunilor Bilderberg şi au fost teme dezbătute mai întâi în exclusivistul club înfiinţat acum 57 de ani. "Ceva trebuie să ia locul guvernelor, iar puterea privată mi se pare o instituţie potrivită acestui scop", declara David Rockefeller, în 1999, într-un interviu acordat revistei "Newsweek".

"Nu cred că suntem o clasă conducătoare globală. Pur şi simplu suntem oameni influenţi interesaţi să le vorbim altor oameni influenţi.“
Etienne Davignon, preşedintele Grupului Bilderberg 

Autor:  Dan Stancu

EVZ.ro

"România cea răbdătoare” a înnobilat Sărbătoarea Sfintei Parascheva

Un sobor impresionant de preoţi condus de ÎPS Teofan Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a oficiat vineri dimineaţă slujba specială la praznicul Sfintei Parascheva. 45.000 de credincioşi au asistat înfriguraţi la ceremoniile desfăşurate în curtea Catedralei Mitropolitane din Iaşi.

Spre deosebire de alţi ani, politicienii au fost prezenţi în număr scăzut, poate şi pentru a se feri de populaţia apăsată de necazuri. Vremea nefavorabilă i-a făcut pe unii dintre pelerini să cedeze fizic, zeci de pacienţi primind îngrijiri medicale la spital. Sărbătoarea din acest an a Sfintei Parascheva a fost una o oamenilor cu adevărat necăjiţi, a celor care din disperare au căutat ajutor divin pentru a trece de probleme şi necazuri închinându-se la moaştele Sfintei Parascheva şi  ale Sfântului Policarp, Episcopul Smirnei, care au fost aduse încă de miercuri în capitala Moldovei.

"O Românie a oamenilor răbdători”, cum i-a caracterizat pe  credincioşi în discursul său ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei, putea fi întâlnită în fiecare colţ al Iaşiului de la primele ore ale dimineţii din ziua hramului Sfintei Parascheva. Pe malul Bahluiului, înghesuiţi în câte o Dacie hârbuită, unii dintre comercianţii participanţi la Sărbătorile Iaşiului aţipeau abia către dimineaţă toropiţi de frig şi de foame.

La intrarea în curtea Catedralei Mitropolitane, câţiva pelerini se opriseră în faţa ecranului uriaş şi urmăreau slujba. Pe straturile de pământ din curte, după rândurile de flori, adevăraţii credincioşi plângeau în genunchi. Într-un colţ, pe iarbă, sub o haină groasă imensă dormea un copil de nici patru ani, cuprinzându-şi în braţe tatăl.

Dinu Alexandra, de 73 de ani, din comuna Bâscoveni, judeţul Teleorman, îşi poartă trupul firav sprijinită-n toiag. A aţipit alături de alţi credincioşi până la trei dimineaţa pe podeaua Mitopoliei, învelită în propriile haine. Plânge, spunând că e singură. "Sunt doar cu Dumnezeu. Am o singură fiică la muncă în Italia. Nu vrea să mai ştie de mine, spune că am pensie de şase milioane. Daţi-mi şi mie măcar cinci lei să ajung după slujbă măcar până la Gară”, se roagă femeia de reporter.

Catedrala e înconjurată de o mare de credincioşi. În special în faţa intrării în biserică, lângă scena special amenajată, sunt adunaţi cei mai mulţi dintre ei, unii abia mai ţinându-se pe picioare. Un bărbat îşi poartă copilul de zece ani în braţe, o ţigancă grasă se împinge în spate. Mai încolo e un tânăr slab, sprijinit în toiag, lângă mai multe femei cu broboade pe cap. Mulţi călugări cu bărbile lungi şi cuşmele înnegrite de soare. Cu toţii rostesc Tatăl Nostru atunci când ceremonialul permite.

În faţa catedralei sunt trei scene. În mijloc, soborul de preoţi, în stânga şi în dreapta invitaţii, printre care politicieni şi oamenii ai bisericii. Varujan Vosganian, Lavinia Şandru, Primarul Iaşiului şi alţii. La un moment dat îşi face apariţia şi un om al Guvernului. Vasile Timiş, subsecretar de stat în Ministerul Culturii. Preotul Constantin Sturzu de la Mitropolie îi face loc. Demnitarul nu are timp şi nici dispoziţie să stea la rând cu pelerinii. I se face culoar până la baldachin. Se închină la moaşte, sărută racla. Pleacă încărcat  cu energie pozitivă.

Înalţii prelaţi primesc sfânta împărtăşanie. Urmează şi oamenii de rând. Pentru că e înnourat şi atât de frig afară, ÎPS Teofan nu aşteaptă să termine aceştia că ia cuvântul, aşa cum o fac an de an. "Pentru că e frig, o să încep mai devreme”, îşi motivează Mitropolitul graba. "Am văzut în aceste zile inimi care şi-au aplecat genunchii în faţa Sfintei Parascheva. Voi, pelerinii, reprezentaţi România cea adâncă, cea dinlăuntru, care nu se vede, dar care susţine coloana ţării. Pelerinii care aşteaptă pe o astfel de vreme, dintre care unii se văd, alţii nu, reprezintă România verticală. Ei sunt România adânc înrădăcinată. Voi sunteţi România care ştie să nu doarmă în timp de noapte şi care face ca ţara şi biserica să dăinuiască. Voi sunteţi România cea reală cu mâinile bătătorite de muncă pe ogoare sau la catedră. Sunteţi România cea răbdătoare, adică cea puternică, că din răbdare izvorăşte puterea. Sunteţi România euharistică, cea care mulţumeşte lui Dumnezeu. Să fiţi mai departe tot aşa!”, a spus ÎPS Teofan la finalul discursului.   

Sursa: Jurnalul National

Ce caută şeful „ocultei mondiale“ la Bucureşti?

Preşedintele grupului Bilderberg şi în acelaşi timp unul dintre cei mai influenţi oameni din lume se află astăzi la Bucureşti, la invitaţia Guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Grupul sau clubul Bilderberg este considerat a fi cea mai puternică structură informală din lume şi reuneşte oameni extrem de influenţi în special din Europa Occidentală şi SUA - politicieni, bancheri, industriaşi. Astăzi, oficial, Vicontele Etienne Davignon va ţine la sediul BNR o conferinţă cu titlul „Uniunea Europeană după criza datoriilor suverane“.

Membrii Clubului Bilderberg, afirmă COTIDIANUL, ţin anual întruniri cu uşile închise, la care accesul este permis doar pe bază de invitaţie specială şi unde se discută probleme de anvergură mondială, în particular cum să fie susţinute interesele Occidentului. Se spune că atunci când membrii Bilderberg ajung la consens în privinţa unei acţiuni, aceasta este îndeplinită prin angrenarea instrumentelor de care dispun multinanţionalele, băncile sau structurile politice ai căror exponenţi fac parte din Club. De pildă, anunţă LIBERTATEA, Vicontele Davignon susţine că grupul Bilderberg a ajutat la crearea monedei euro, a cărei soartă este pusă în discuţie de criza actuală.

Niciun român nu a luat vreodată parte la întrunirile Grupului Bilderberg, susţine ADEVĂRUL. Dar România are doi reprezentanţi în Comisia Trilaterală, o altă structură transnaţională considerată a avea strânse legături cu Grupul Bilderberg şi Clubul de la Roma. În componenţa acestei comisii au intrat directori de concerne, bancheri, politicieni (printre care şi foşti preşedinţi ai Statelor Unite), economişti, şefi de sindicate, preşedinţi de fundaţii – în general cei mai influenţi oameni din America de Nord, din Europa şi din Japonia. Reprezentanţii ţării noastre în Comisia Trilaterală sunt Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, şi Mihai Tănăsescu, fost director executiv adjunct la Banca Mondială şi fost ministru al finanţelor în România.

Şi anul trecut, aminteşte NAŢIONAL, a fost un „moment unic“, când Comisia Trilaterală a poposit la Bucureşti, tot la invitaţia guvernatorului BNR. Atunci s-a discutat despre România, Rusia, Marea Neagră şi guvernanţa global. Din cauza discreţiei cu care se înconjoară Grupul Bilderberg este asociat cu cele mai oculte organizaţii. În general media nu are acces, lista participanţilor la întîlniri nu se publică în avans şi nu există comunicate de presă. Reuniunile Grupului Bilderberg au loc anual, începând din 1954, afirmă ROMÂNIA LIBERĂ, iar fondatorii grupului au fost magnaţii David Rockefeller şi familia de bancheri Rotschild.

Sursa: Ziare.ro  
Autor: Ziare.ro

Părintele Justin despre “revoluţia” din 15 oct. 2011: “Sub nicio formă să se nu iasă în stradă, pentru că este o capcană!”

 

Părinte un pericol social care se întrezăreşte la ora actuală îl reprezintă posibilitatea unor revolte generale, pe care nişte conducători din umbră le dirijează şi scot populația în stradă să protesteze faţă de criza în care ne aflăm. Chiar există nişte anunţuri de mobilizare generală programată anul acesta, oricum cât de curând. Ce sfătuiți oamenii să facă?

Sub nicio formă să nu iasă în stradă, pentru că este o capcană mai mare decât își pot vreodată închipui. Sunt manevre politice, în care românul nostru a picat de multe ori. Aşa cum ne-au ameţit şi ruşii şi americanii; după ’44 toţi săreau în sus că vin americanii şi vin americanii! Românii noştri peste tot aşteptau americanii. Şi securitatea înregistra toate persoanele care propovăduiau acest americanism. Americanii nu au mai venit, bineînţeles, au umplut însă puşcăriile de români, condamnări – 15-20 de ani de puşcărie. De aceea eu atenţionez şi acum, pentru că niciodată nu poţi şti ce e pus la cale şi care sunt înţelegerile şi dedesubturile dintre ei. Cetăţeanul, înainte de a ieşi la o manifestaţie sau revoltă, trebuie să îşi pună mai întâi întrebarea: Cine pune la cale această revoltă? Cine o conduce? Că spontană e o naivitate să crezi că e. Dacă se va informa va vedea că în spatele acestor mişcări sunt oameni ai sistemului, nişte criminali care se folosesc de mulţime spre a-şi câştiga ei autoritate şi putere. Împotriva cui te revolţi? Se ştie măcar cine e de vină pentru această criză? Nu e limpede că ea este provocată tocmai de bancherii şi oamenii sistemului în scopuri murdare? Aşadar cine se va face părtaş la astfel de revoluţie își va periclita şi libertatea pe care o mai are şi răspunde şi pentru întreaga omenire care se va afunda într-o dictatură nemaiîntâlnită până acum. Nu vă încredeţi în manipulările mass-mediei. Şi chiar de ar avea un scop bun o revoluţie, cine să mai dirijeze o societate în zilele noastre? Toţi stăpânii netrebnici s-au făcut, nu mai este niciun drept care să poată dori binele omenirii. Numai Dumnezeu ne poate scăpa de urgia care vine. De abia aici este justificată cuminţenia. Deci să avem cuminţenia cea bună şi să nu cădem în laţurile unei politici nefaste.

extras din interviul ce va apărea în ATITUDINI, nr. 19,

preluat de pe siteul revistei Atitudini.com