Centrul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului îşi ia îngăduinţa de a protesta împotriva unor afirmaţii provocatoare pe care Excelenţa Sa Monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunţiul papal în România, le-a făcut în cuvântarea ţinută în biserica greco-catolică „Sfânta Familie” din Zalău în ziua de Duminică, 8 martie 2009, cerând ca, „din spirit de dreptate, bisericile noastre greco-catolice să fie restituite”, „pentru a se repara nedreptăţile ce s-au făcut în timpul regimului comunist”.
Abordând visceral mai vechile diferende patrimoniale dintre ortodocşii şi greco-catolicii din Transilvania, pe care aceştia se străduiesc să le aplaneze prin dialog bilateral, înaltul oaspete uită că un nunţiu apostolic are un statut eminamente diplomatic, acela de reprezentant al Statului Vatican pe lângă Statul Român, şi că nu are căderea de a interveni în probleme de natură strict bisericească.
Pe de altă parte, ne permitem să-i amintim Excelenţei Sale că istoria relaţiilor dintre cele două Biserici, Ortodoxă şi Greco-Catolică, nu începe în 1948, (sub dictatura comunistă), ci în 1700 (sub Imperiul Habsburgic, care nu se putea lăuda cu principii şi soluţii democratice).
În Arhiepiscopia Clujului, ultimul diferend patrimonial ortodoxo - unit s-a petrecut la Iara şi a fost rezolvat printr-o Comisie Mixtă, a cărei rezoluţie a fost aprobată de ierarhii ambelor eparhii.
Dorim ca relaţiile dintre cele două Biserici româneşti, care îşi serbează Paştile la aceeaşi dată, să continue a se desfăşura în duhul păcii şi al slujirii, moştenit de la Domnul Hristos şi de la Sfinţii Apostoli.
Pentru conformitate,
Biroul de Presă al Mitropoliei Clujului
16.3.09
MEDIAFAX: Ordonanţa care prevede introducerea paşapoartelor electronice, aprobată tacit de Senat
Bucureşti (Mediafax) - Senatorii nu au reuşit nici luni să aprobe sau să respingă OUG 207/2008, care prevedea introducerea paşapoartelor electronice, situaţia fiind similară cu cea de miercuri, ordonanţa urmând să ajungă la Camera Deputaţilor adoptată tacit de Senat.Senatorii nu au reuşit nici luni să aprobe sau să respingă ordonanţa de urgenţă, neexistând numărul necesar de voturi pentru adoptare, respectiv 69 de voturi favorabile, legea fiind organică.Iniţial, senatorii au respins raportul de aprobare a ordonanţei de urgenţă, cu 67 de voturi favorabile, 8 abţineri şi 18 "împotrivă".După o pauză de consultări de câteva minute, preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Toni Greblă, a cerut în numele grupului parlamentar al PSD, reluarea votului privind raportul comisiei.Nici la reluarea votului final, senatorii nu au reuşit să decidă dacă aprobă sau resping OUG 207/2008, în niciuna dintre cele trei situaţii - voturi pentru raport, aprobarea ordonanţei şi respingerea acesteia - neexistând 69 de voturi pentru aprobare sau pentru respingere, numărul minim de voturi pentru luarea unei decizii în cazul legilor organice.Senatorii nu au reuşit miercuri, în urma dezbaterilor, să ia o decizie cu privire la admiterea sau respingerea OUG 207/2008, neexistând numărul necesar de voturi pentru luarea unei decizii. Ei au amânat votul final pentru şedinţa de luni.Termenul de aprobare tacită în Senat era 16 martie 2009.Senatul a fost primă Cameră sesizată, decizia finală urmând a fi luată de Camera Deputaţilor.În 18 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea mai multor ONG-uri de suspendare a efectelor ordonanţei privind introducerea paşapoartelor biometrice.Comisia juridică din Senat a aprobat, în 3 martie, raport suplimentar de admitere a Ordonanţei 207/2008 privind introducerea paşapoartelor electronice, reprezetanţii MAI afirmând că cifra 666 nu există în aceste documente."Vreau să vă spun că nu este vorba despre paşapoarte biometrice, ci despre paşapoarte electronice. De asemenea, cifra invocată nu există, paşaportul nu are cod de bare, iar în CIP nu sunt stocate decât elementele vizuale în interiorul paşaportului şi cele două elemente, respectiv imaginea facială şi impresiunea digitală a două degete pereche. De fapt, nu putem vorbi despre un cip, ci despre un mediu de stocare electronică", declara directorul Direcţiei Generale a Paşapoartelor, Aurel Viorel Sime.Sfântul Sinod a decis să solicite modificarea normelor legale privind paşapoartele biometrice, prin extinderea prevederilor referitoare la cazuri de urgenţă (paşaport temporar) şi la cazuri când, din motive de conştiinţă sau religioase, persoana nu doreşte paşaport electronic care include date biometrice.
Senatorul Iulian Urban, înainte de exprimarea votului în Senat: Elogiul Libertăţii. Împotriva cipurilor
Unii oameni doresc cu orice pret sclavia. Avem in caracterul nostru românesc cumva inscrisa gena sclaviei? Eu nu-i inteleg deloc pe cei care se bucura de introducerea biocipurilor! In imaginatia lor slabuta probabil isi inchipuie ca acest biocip o sa le rezolve nu stiu ce probleme de securitate sau nu pot trai altfel decat daca le spun altii ce sa faca ori cum sa se comporte. Inteleg un singur lucru ; ca au plamani prea slabi pentru a respira aerul libertatii si ca nu stiu ce sa faca cu viata lor. Aerul libertatii este tare, dar libertatea este extrem de pretioasa pentru noi oamenii. Libertatea presupune si riscuri - poti sa fii injunghiat pe strada, dar asta nu-i micsoreaza cu nimic frumusetea. Finte umane suntem si suntem nascuti sa fim liberi. De multe ori in istorie am platit aceasta libertate cu sangele martirilor sai. Este pacat sa renuntam la ea si sa devenim niste sclavi multumiti de starea noastra. Ideia libertatii strabate intreaga istorie a umanitatii ca un fluviu rosu de sange. Un exemplu pentru noi ar trebui sa fie plecarea evreilor condusi de Moise din Egipt. Cand evreii cartesc ca n-au facut bine ca au plecat din Egipt (adica ca au iesit din sclavie) unde spun ei aveau la dispozitie ,,caldari de carne ca sa manance,, , Moise intelege ca nu poate scoate nimic bun din sufletele lor de sclavi si ii poarta prin pustie timp de 40 de ani astfel incat sa moara toata generatia si sa se nasca oameni noi cu simtul demnitatii, raspunderii si al libertatii - care nu cunoscusera sclavia. Sclavia este o stare mentala a sclavului care crede si el ca si stapanul ca asa trebuie sa fie, ca este normal sa fie sclav. In starea de sclav el nu este obligat sa gandeasca ci numai sa munceasca ca boul la jug, caci ganditul poate da dureri de cap unora si-i o treaba tare grea, n-asa domnilor procipisti? O sa va dau ceva dureri de cap cand o sa afirm sus si tare ca daca o sa purtati cip nu veti fi mai protejati pentru ca cine va dori sa va prade sau dusmanii care vor sa va faca felul vor gasi usor cai de a o face. Singurul lucru pe care il veti obtine este ca veti fi mai controlati de catre ,,Stapanii din umbra,,. Singurul rezultat notabil este ca nu veti mai indrazni sa protestati sau sa nu fiti de acord cu stapanii, nu veti indrazni sa fiti ,,incorecti politic,, si veti deveni doar niste roboti ascultatori care veti executa numai ce vi se va cere. Alternativa de a spune altceva va va costa imediat prin inscriptionarea pe biochip a nesupunerii dumneavoastra si asta va avea consecintele de rigoare....prima pe care o veti descoperi este ca Orwell a inteles perfect notiunea de ,,dubla gandire,, si v-a prezentat-o perfect in romanul 1984 pe care ar fi bine sa-l cititi mai intai, cat mai aveti timp. Dupa cum vedeti ,,Vajnica lume noua,, nu va aduce prea multa fericire, dar voi militati, militati in continuare pentru ea si o sa vedeti pe dracul! Ganditi-va bine ca cine are de gand sa comita un atac terorist n-are inscris pe chip ca-i terorist, sau ca vrea s-o faca pentru ca asta n-o stiu nici autoritatile. Dupa ce detoneaza o bomba si moare sau va taie gatul nu mai conteaza nimic pentru el. Unde va e siguranta promisa? Bashca, ati pierdut libertatea! Copii vostri nu vor mai indrazni in acele zile sa scrie nici pe forumurile ziarelor asa cum scriu eu astazi. In fiecare zi o sa va blesteme pentru ceea ce le-ati facut. Stapanii vor sti in orice clipa unde le sunt sclavii, ce fac, ce gandesc, ce aer respira! Caritatea si iubirea intre oameni va fi intemnitata intr-o nesfarsita era glaciara iar pamantul va fi plin de de mortii care umbla intunecati, tacuti si tristi. Aceasta este lumea viitorului pe care o construiti pentru voi si copii vostri. Un lucru care sa va dea de gandit - voi nu veti sti niciodata ce este inscris pe verychip si teama va va umple fiinta, iar teama va va transforma in slugi preaplecate ale intunericului. Au nu sunt oare suficiente buletinele actuale pentru identificare? Macar pe le poti vedea ce scrie! Acel CNP macar are o semnificatie clara si logica pentru voi! La ce bun spre exemplu amprentele pe verychip? Nici macar nu le vedeti! De ce credeti ca cheltuie atata si fac atata propaganda daca n-au un scop ascuns?
Cu stima al dvs. Greywolf!
SPUNE DA LIBERTATII. FII DEMN!
Cu stima al dvs. Greywolf!
SPUNE DA LIBERTATII. FII DEMN!
Mesaj către senatorii României: Respingeţi ordonanţa de urgenţă privind introducerea paşapoartelor biometrice!
Frati Romani, scrieti din nou, cu incredere in izbanda, tuturor Senatorilor Romaniei, sau separat, celor care va reprezinta in Colegiul si judetul Dvs, conform listelor de mai jos. Dezbaterile si votul de azi se vor desfasura dupa orele 14.00, cand o demonstratie de protest va incepe langa Senatul Romaniei. Anuntati-va asadar toti prietenii si de aceasta campanie de e-mail, care poate fi salvatoare. Este posibil ca proiectul de lege sa nu intruneasca cvorumul si atunci sa plece spre Camera Deputatilor, care este for decizional, prin adoptare tacita. Dar ar fi minunat daca aceasta Hotarare abuziva a Guvernului Tariceanu ar merge mai departe asa cum merita: RESPINSA!
Stimate Senator Roman,
Stiu ca ai azi un program incarcat si, printre atatea sute de mesaje si lucruri de facut, nu ai neaparat timp sa citesti acest mesaj. Dar te rugam, pentru ce te-am votat, sau pentru ca in curand vin alegerile parlamentare si, poate, conteaza si votul meu, pentru partidul tau, sa tii cont atat umila mea parere cat si, mai ales, de cea a Parlamentului European. Iata, forul suprem european - ca si unii colegi parlamentari din PSD si PDL, citati mai jos - a inceput sa se indoiasca de necesitatea Pasapoartelor si actelor de identitate electronice ca si a bazelor de date biometrice:
Saptamana trecuta, Parlamentul European a adoptat un Raport care analizează propunerile Comisiei Europene referitoare la noi măsuri pentru sporirea securităţii şi facilitarea călătoriilor cetăţenilor care provin din ţările terţe. Raportul a fost adoptat cu 600 voturi pentru, 46 împotrivă şi 30 de abţineri, dupa cum informează un comunicat al biroului român de presă de la PE, iar in ceea ce priveşte "Protecţia datelor şi probleme legate de datele biometrice", Raportul arată că "siguranţa datelor biometrice nu este absolută şi acestea nu sunt în toate cazurile corecte".
Deputaţii europeni solicită, în acest raport referitor la spaţiul Schengen şi la gestionarea frontierelor, crearea unui protocol-standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice, informează NewsIn. De asemenea, ei pun la îndoială practica "colectării masive de date" personale de identitate.
Prin urmare, dupa cum publica si ziarul Adevarul din 10 martie a.c., deputaţii europeni consideră că ar trebui să existe întotdeauna proceduri alternative, iar profilurile de risc ar trebui elaborate mai bine. Europarlamentarii mai solicită prin raportul menţionat crearea unui protocol-standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice si afirma ca folosirea datelor biometrice ar trebui să facă obiectul unui standard de calitate pentru a se evita divergenţele în materie de acceptare dintre diferitele sisteme folosite de statele membre, se mai arată în raportul citat la http://www.adevarul.ro/articole/pe-nu-vede-necesitatea-colectarii-datelor-biometrice-1.html.
In acelasi timp, pe 25 februarie a.c., Raportorul grec din Grupul PSE Stavros Lambrinidis a facut din partea Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne o propunere de Recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind consolidarea securităţii şi a libertăţilor fundamentale în reţeaua Internet, cu termen de dezbatere la sfarsitul lunii martie.
In aceasta Propunere de Recomandare se solicita Comisiei Europene, printre altele, urmatoarele:"(w) să reamintească faptul că transferul de date personale către țări terțe trebuie să se efectueze în conformitate cu dispozițiile prevăzute, printre altele, de Directiva 95/46/CE și de Decizia-cadru 2008/977/JAI;
(x) să atragă atenția asupra faptului că dezvoltarea „internetului obiectelor” și utilizarea sistemelor de identificare prin frecventa radio (RFID) nu ar trebui să se facă în detrimentul protecției datelor și drepturilor cetățenilor;
(zb) să solicite Comisiei să efectueze un studiu aprofundat privind toate aspectele legate de respectarea vieții private în cazul publicității online."
"Monitorizarea indivizilor ar putea transforma pe furiş societăţile noastre într-o societate Big Brother“, a spus socialistul grec Stavros Lambrinidis săptămâna trecută, în cadrul unei audieri publice pe tema protecţiei datelor pe internet. Din cauza acestui dezechilibru de putere, limitele consimţirii vor reprezenta „cea mai mare bătălie“ în următorii ani în cadrul dezbaterii privind siguranţa datelor personale pe internet. Pentru domnul Lambrinidis, este necesar „consimţământul clar al utilizatorului“, se arata in informarea publica a Parlamentului European, disponibila alturi de Propunerea de Recomandare la http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A6-2009-0103+0+DOC+XML+V0//RO&language=RO.
Cu alte cuvinte, se constata la nivel european, ca si la noi, ca nu exista inca un studiu si o dezbatere aprofundate pe tema datelor biometrice, o problematica extrem de sensibila atat pentru securitatea persoanei cat pentru si siguranta nationala. Totodata este de subliniat ca Raportul Lambrinidis va fi dezbătut de deputaţii europeni în plen la sfârşitul lunii martie, dupa cum informeaza Parlamentul European in articolul de informare Siguranţa datelor personale pe internet
Atunci, ne intrebam si va intrebam, de ce trebuie sa se grabeasca Senatul Romaniei si apoi, imediat, dupa ziua de luni, Camera Deputatilor, pentru a adopta un proiect de lege emis pe ultima suta de metri de Cabinetul PDL Tariceanu, intr-o maniera indoielnica, si fara nicio dezbatere publica?
Pe de alta parte, iata ce spun si alti colegi parlamentari, care intre timp s-au informat asupra problematicii. Intr-o emisiune de la Antena 2, disponibila aici - http://www.antena2.tv/arhiva?eid=87&data=13.03.2009&sx=03-13-1-2009 -,
Deputatul PSD Matei Bratianu afirma: "PF Daniel nu poate decide pentru mine. Am dreptul la alegere. Eu aleg fara cip biometric. Voi cere oficial Guvernului Boc blocarea Pasapoartelor Biometrice pana la realizarea unui dezbateri nationale. Nu vreau sa fiu urmarit. Am refuzat si sa primesc salariul pe card. Sunt lucruri care tin de intimitatea mea. Nu poti sa spui ca in Romania sunt 21 de milioane de infractori ca sa fim cu totii amprentati."
Iar Senatorul PSD Dan Sova, avocat, intareste spusele colegului sau: "Am fost impresionati de numarul urias de e-mail-uri pe care le-am primit de la oameni ingrijorati inainte de vot! M-a deranjat la dezbaterile de la Comisia Juridica absenta fisei financiare a proiectului. Care sunt cheltuielile de la bugetul de stat? Am aflat ca peste jumatate de miliard de euro! Ca senator al Romaniei nu pot sa inteleg de ce ne grabim sa introducem aceste pasapoarte, mai ales cand populatia - e foarte clar - nu le vrea. Eu personal nu cred ca aceast proiect va primi luni 69 de voturi, cat este necesar pentru o lege organica".
Iata deci si o ingrijorare legitima privind Afacerea Pasapoartelor. Chiar, unde se duc banii? Stim ca, dupa informatiile noastre, un lider de partid ar fi afirmat: "Mai, raspundeti cu capul la vot: astia sunt banii nostri de prezidentiale!" . Dar, ne intrebam noi, peste cine vrea liderul respectiv sa fie presedinte? Peste un popor pe care nu-l respecta? Speram sa nu fie asa...
De cealata parte a Coalitiei de Guvernamant, deputatul PDL Florin Postolachi, care este presedintele Asociatiei 15 Noiembrie 1987, a muncitorilor anticomunisti care s-au ridicat la Brasov impotriva dictaturii, afirma azi: "Asociatia Civic Media, condusă de Victor Roncea, a iniţiat un protest şi a solicitat preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi Comisiei pentru Drepturile Omului a Camerei Deputaţilor, al cărei secretar sunt, să organizeze o dezbatere a parlamentarilor români cu ONG-urilor din România şi cu Biserica Ortodoxă Română pe tema unei petiţii semnate de 100.000 de oameni care sunt împotriva introducerii paşapoartelor biometrice. Nu ştiu cine şi-ar dori să fie urmărit, eu am, din 1987, temerea asta vizavi de urmărire şi de ascultare. Din punctul meu de vedere, acest paşaport este o insultă. Nu înţeleg de ce noi, românii, trebuie să fim primii la astfel de trăznăi. Văd că am luat de bună această ordonanţă a Guvernului Tăriceanu. Cred că niciunul dintre membrii Asociaţiei „15 Noiembrie 1987” nu şi-ar dori să aibă amprentele şi faţa pe un paşaport, pe al cărui cip trebui trecute şi datele personale. Nu voi fi niciodată de acord cu acest gen de urmărire".
Intre timp, cele 100.000 de semnaturi de la data acestei declaratii, sfarsitul lunii trecute, s-au dublat. Astazi, 200.000 de romani cer prin semnatura si toate datele lor personale, pe care le-au trimis olograf Parintelui Justin Parvu de la Manastirea Petru Voda, initiatorul Apelului, si pe care le putem pune la dispozitia dvs, sa se opreasca acest tavalug anti-Constitutional. In curand vor fi 300.000, apoi 500.000 de romani care vor putea cere un Referendum national si o cuvenita dezbatere publica, stiintifica si religioasa in acelasi timp.Un alt senator PDL, cunoscutul avocat Iulian Urban, vicepresedintele comisiei juridice din Senat, este la fel de intransigent si solicita respectarea drepturilor majoritarilor ortodocsi ai acestui popor. Iulian Urban afirma privitor la protestele societatii civile responsabile facute vizibile zilele acestea: “A fost o reactie a societatii civile extraordinara. Nu am mai vazut asa ceva niciodata. O mobilizare de exceptie, in contextul in care in cursul zilei Parlamentul European a adoptat cu 600 de voturi pentru, 46 impotriva si 30 de abtineri, un Raport in care se spune ca siguranta datelor biometrice nu este absoluta”. Iata ce au scris cetatenii invocati de Urban: http://victor-roncea.blogspot.com/2009/03/vox-populi-vox-dei-senator-roman-nu-ma.html. Totodata, nu in ultimul rand, batranul Duhovnic Justin Parvu, cu 17 ani de temnita grea, se roaga pentru tine si viitorul acestui neam si afirma cu putere: "Noi nu avem nevoie de sisteme de control - de acte de identitate electronice, de cărţi de identitate, de carnete de conducere electronice, ş.a.m.d. Controlul nostru este Adevărul şi Dreptatea cu care ne-am născut din liberul arbitru cu care ne-a creat bunul Dumnezeu. Cine vrea poate să-şi construiască viaţa cum doreşte: să-şi pună fluturi în vârful nasului, bicicletă la ureche sau să strige pe străzile Bucureştiului: “Vrem incest! Vrem uciderea pruncilor! Vrem homosexualitate! Vrem să avem cipuri!”. Noi credem că fiecare poate să-şi păstreze conştiinţa fără să atace caracterul neamului românesc." Apelul integral la http://victor-roncea.blogspot.com/2009/03/apelul-parintelui-justin-parvu-catre.html.
Iata de ce, draga Senator Roman (sau ungur) ar trebui sa te mai gandesti inainte de a accepta, poate, sa votezi ca o masina intoarsa cu cheia sau impinsa de la spate de interesele partidului. De asta te-am ales uninominal: ca sa votezi cu mintea ta, cu inima si sufletul tau!Daca si Europa isi pune intrebari, de ce sa fim noi cobaii unor experimente biometrice, o stiinta care, pe viitor, se va apropia periculos de mult de eugenie? Nu suntem nazisti si tocmai am scapat de comunism.
Gandeste-te la viitorul acestei tari inainte de a vota! Poporul, parintii, copiii si fratii tai iti vor fi vesnic recunoscatori.
Senator Roman, nu ma trada!
Un simplu cetatean, cu numele de
________________________
16.03.2009
1. Aproape toate adresele:
udmr@senat.ro, senator_fekete@yahoo.com, cseke.attila@senat.ro, albert.almos@senat.ro, verestoy@senat.ro, gyfrunda@senat.ro, gyorgy.frunda@yahoo.com, gyerko.laszlo@senat.ro, bokor.tibor@senat.ro, gunthner.tibor@senat.ro, puiu.hasotti@senat.ro, emilian.francu@senat.ro, liviu.pasca@senat.ro, cezar.magureanu@senat.ro, sever.cibu@senat.ro, cornel.popa@senat.ro, cristian.david@senat.ro, cristi.david@senat.ro, cristian.topescu@senat.ro, dan.rusanu@senat.ro, gabriel.berca@senat.ro, crin.antonescu@senat.ro, ioan.ghise@senat.ro, liviu.campanu@senat.ro, cristi.bigiu@senat.ro, marius.nicoara@senat.ro, minerva.boitan@senat.ro, mircea.diaconu@senat.ro, nicolae.robu@senat.ro, ovidius.marcutianu@senat.ro, paul.ichim@senat.ro, raymond.luca@senat.ro, tmelescanu@senat.ro, tiberiu.prodan@senat.ro, varujan.vosganian@senat.ro, vasile.mustatea@senat.ro, vasile.nedelcu@senat.ro, igasconstantin@yahoo.com, gheorghe.birlea@senat.ro, gmbarleasen@gmail.com, thmocanu@yahoo.com, toader.mocanu@senat.ro, marian_rasaliu@yahoo.com, marian.rasaliu@senat.ro, alexandru.peres@senat.ro, mocanu.alexandru@gmail.com, alexandru.mocanu@senat.ro, anca.boagiu@senat.ro, constantin.dumitru@senat.ro, cristian.dumitrescu@senat.ro, doreljurcan@yahoo.com, dorel.jurcan@senat.ro, parandorin@yahoo.com, dorin.parin@senat.ro, dumitru.oprea@senat.ro, serban.radulescu@senat.ro, gabriel.mutu@senat.ro, georgica.severin@senat.ro, gheorghe.david@senat.ro, ioan.sbirciu@senat.ro, ion.ariton@gmail.com, ion.ariton@senat.ro, ion.bara@senat.ro, ion.ruset@senat.ro, iosifsecasan@yahoo.com, iosif.secasan@senat.ro, iulian.badescu@yahoo.com, iulian.badescu@senat.ro, iulian.urban@gmail.com, iulian.urban@senat.ro, personal@mariusnecula.ro, marius.necula@senat.ro, mihaela_popa7@yahoo.com, mihaela.popa@senat.ro, oltmotor@yahoo.com, mihai.nita@senat.ro, mihai.stanisoara@senat.ro, mihai.hardau@senat.ro, miecea.cinteza@senat.ro, nicolae.dobra@senat.ro, orestonofrei@yahoo.com, orest.onofrei@senat.ro, ovidiu62marian@yahoo.com, ovidiu.marian@senat.ro, petru.basa@senat.ro, petru.filip@senat.ro, radu.berceanu@senat.ro, fodoreanusorin@yahoo.com, sorin.fodoreanu@senat.ro, dr_panturu@yahoo.com, tudor.udristoiu@senat.ro, vasile.blaga@senat.ro, vasile.nistor@senat.ro, vasile.pintilie@senat.ro, viorel.constantinescu@senat.ro, florin_stanculeanu@yahoo.com, biroul_senatorial_medias@yahoo.com, viorel.arcas@senat.ro, balan_p@yahoo.com, trifon.belacurencu@gmail.com, trifon.belacurencu@senat.ro, msbota@yahoo.com, ic_r2003@yahoo.com, ioan.chelaru@senat.ro, laurentiu_chirvasuta@yahoo.com, laurentiu.chirvasuta@senat.ro, sorin.chivu@mecca.ro, laurentiu_coca@yahoo.com, fconstantinescu@ack.ro, florin.constantinescu@senat.ro, alexandru.cordos@tiriacauto.ro, alexandru.cordos@senat.ro, titus.corlatean@psd.ro, titus.corlatean@senat.ro, asenator@zappmobile.ro, avram.craciun@senat.ro, daeapetre2006@yahoo.com, cris_dia@yahoo.com, cristian.diaconescu@senat.ro, ministru@mae.ro, environ179@yahoo.com, mihaita.gaina@senat.ro, mirceageoana@psd.ro, mircea.geoana@senat.ro, geoana@senat.ro, tonigrebla@yahoo.com, grosu.corneliu@yahoo.com, corneliu.grosu@senat.ro, psd@buzau.ro, vasile.ion@senat.ro, ilfov@psd.ro, anghel.iordanescu@senat.ro, sorinconstantinlazar@yahoo.com, botosani@psd.ro, gheorghe.marcu@senat.ro, mardarecatalin@yahoo.com, valsm60@yahoo.com, marian.valer@senat.ro, alexandru_mazare@yahoo.com, alexandru.mazare@senat.ro, suceava@psd.ro, gavril.marza@senat.ro, elenamitreaaa@yahoo.com, elena.mitrea@senat.ro, mironmitrea@mac.com, constanta@psd.ro, nicolae.moga@senat.ro, snicolaescu@gmail.com, cosminnicula@psd.ro, cosmin.nicula@senat.ro, popgheorghe15@yahoo.com, gheorghe.pop@senat.ro, pruneadan@yahoo.com, braila@psd.ro, ion.rotaru@senat.ro, saghian_gheorghe@yahoo.com, iliesarbu@yahoo.com, ilie.sarbu@senat.ro, daniels2002ro@yahoo.com, daniel.savu@senat.ro, doina_silistru@yahoo.com, doina.silistru@senat.ro, dan.sova@sova-avocati.ro, arges@psd.ro, constantin.tamaga@senat.ro, tomadom07@senat.ro, avocati@clicknet.ro, serban.valeca@kranz.ro, liaolgutavasilescu@yahoo.com, cabinet@grivco.ro, catalin.voicu@senat.ro
2. Adresele si senatorii pe Colegii
Municipiul BUCURESTISergiu Nicolaescu- PSD+PC: snicolaescu@gmail.com, sergiu.nicolaescu@senat.ro
Crin Antonescu-PNL: crin.antonescu@senat.ro
Cristian Diaconescu- PSD+PC: cris_dia@yahoo.com, cristian.diaconescu@senat.ro
Anca Boagiu-PDL: anca.boagiu@senat.ro
Vasile Blaga-PDL: vasile.blaga@senat.ro
Cristian Radulescu-PDL: cristian.dumitrescu@senat.ro
Cristian Topescu-PNL: cristian.topescu@senat.ro
Dan Voiculescu- PSD+PC: cabinet@grivco.ro, dan.voiculescu@senat.ro
Catalin Voicu- PSD+PC: catalin.voicu@senat.ro
Ecaterina Andronescu- PSD+PC: e_andronescu@chim.pub.ro, florin_stanculeanu@yahoo.com, ecaterina.andronescu@senat.ro
Radu F. Alexandru-PDL: radu.alexandru@senat.ro
Gabriel Mutu-PDL: gabriel.mutu@senat.ro
Judetul ALBAAlexandru Peres-PDL : alexandru.peres@senat.ro
Nicolae Dobra-PDL : nicolae.dobra@senat.ro
Judetul ARADOvidiu Marian- PDL: ovidiu62marian@yahoo.com, ovidiu.marian@senat.ro
Costantin Igas- PDL: igasconstantin@yahoo.com, constantin.igas@senat.ro
Avram Craciun- PSD+PC: asenator@zappmobile.ro, avram.craciun@senat.ro
Judetul ARGESMircea Diaconu- PNL: mircea.diaconu@senat.roConstantin Serban Valeca-PSD+ PC : serban.valeca@kranz.ro, serban.valeca@senat.roConstantin Tamaga-PSD+PC: arges@psd.ro, constantin.tamaga@senat.roMircea Cinteza- PDL: mircea.cinteza@senat.roJudetul BACAUGabriel Berca- PNL: gabriel.berca@senat.roVasile Nistor- PDL: vasile.nistor@senat.roCatalin Radu Mardare- PSD+PC: mardarecatalin@yahoo.com, catalin.mardare@senat.roElena Mitrea- PSD+PC: elenamitreaaa@yahoo.com, elena.mitrea@senat.roJudetul BIHORZoltan Attila Cseke- UDMR: cseke.attila@senat.ro, udmr@senat.roCornel Popa- PNL: cornel.popa@senat.roPetru Filip- PDL: petru.filip@senat.ro,Ioan Mang- PSD+PC: imang@dec-it.eu, ioan.mang@senat.roJudeţul BISTRITA-NASAUDDanut Prunea-PSD+PC: pruneadan@yahoo.com, danut.prunea@senat.roIoan Sbarciu-PDL: ioan.sbarciu@senat.roJudetul BOTOSANIMarcu Gheorghe-PSD+PC: botosani@psd.ro, gheorghe.marcu@senat.roLiviu Campeanu-PNL: liviu.campanu@senat.roDan Augustin Humelnicul-PDL: dan.humelnicul@senat.roJudetul BRASOVIulian Marian Rasaliu-PDL marian_rasaliu@yahoo.com, marian.rasaliu@senat.roFlorian Dumitru Staicu-PDL: dumitru.staicu@senat.roTitus Corlatean- PSD+PC: titus.corlatean@psd.ro, titus.corlatean@senat.roIoan Ghise-PNL: ioan.ghise@senat.roJudetul BRAILAIon Rotaru- PSD+PC: braila@psd.ro, ion.rotaru@senat.roSever Constantin Cibu-PNL: sever.cibu@senat.ro, contsantin.cibu@senat.roJudetul BUZAUViorel Constantinescu-PDL: viorel.constantinescu@senat.roMarian Bigiu-PNL: cristi.bigiu@senat.roIon Vasile- PSD+PC: psd@buzau.ro, vasile.ion@senat.roJudetul CALARASIVasile Nedelcu-PNL: vasile.nedelcu@senat.roConstantin Dumitru-PDL: constantin.dumitru@senat.roJudetul CARAS-SEVERINGheorghe-Pavel Balan- PSD+PC: balan_p@yahoo.com, pavel.balan@senat.roIosif Secasan- PDL: iosifsecasan@yahoo.com, iosif.secasan@senat.roJudetul CLUJMihail Hardau-PDL: mihai.hardau@senat.roSerban Radulescu-PDL: serban.radulescu@senat.roMarius Nicoara-PNL: marius.nicoara@senat.roAlexandru Cordos-PSD+PC: alexandru.cordos@tiriacauto.ro, alexandru.cordos@senat.roJudetul CONSTANTAAlexandru Mazare- PSD+PC: alexandru_mazare@yahoo.com, alexandru.mazare@senat.roNicolae Moga- PSD+PC: constanta@psd.ro, nicolae.moga@senat.roMircea Banias-PDL: mircea.banias@senat.roPuiu Hasotti-PNL: puiu.hasotti@senat.roJudetul COVASNAAlbert Almos-UDMR: albert.almos@senat.roTiberiu Bokor-UDMR: bokor.tibor@senat.roJudetul DAMBOVITAAndrei Florin Mircea-PDL: andrei.mircea@senat.roAdrian Tutuianu- PSD+PC: avocati@clicknet.ro, adrian.tutuianu@senat.roValentin Calcan-PDL: valentin.calcan@senat.roJudetul DOLJMircea Geoana- PSD+PC: mirceageoana@psd.ro, mircea.geoana@senat.roLia Olguta Vasilescu- PSD+PC: liaolgutavasilescu@yahoo.comRadu Berceanu-PDL: radu.berceanu@senat.roTudor Udristoiu-PDL: tudor.udristoiu@senat.roMario Ovidiu Oprea-PNL: mario.oprea@senat.roJudetul GALATILaurentiu Chirvasuta- PSD+PC laurentiu_chirvasuta@yahoo.com, laurentiu.chirvasuta@senat.roGheorghe Saghian- PSD+PC: saghian_gheorghe@yahoo.com, gheorghe.saghian@senat.roPaul Ichim-PNL: paul.ichim@senat.roMarius Necula-PDL: personal@mariusnecula.ro, marius.necula@senat.roJudetul GIURGIUCezar Magureanu-PNL: cezar.magureanu@senat.roVasile Mustatea-PNL: vasile.mustatea@senat.roJudetul GORJIon Ruset-PDL ion.ruset@senat.roToni Grebla- PSD+PC: tonigrebla@yahoo.com, toni.grebla@senat.roJudetul HARGHITALaszlo Gyerko-UDMR: gyerko.laszlo@senat.roAttila Verestoy-UDMR: verestoy@senat.roJudetul HUNEDOARACosmin Nicula- PSD+PC: cosminnicula@psd.ro, cosmin.nicula@senat.roDorin Paran-PDL: parandorin@yahoo.com, dorin.parin@senat.roDan Radu Rusanu-PNL: dan.rusanu@senat.roJudetul IALOMITATudor Panturu-PDL: dr_panturu@yahoo.com, tudor.panturu@senat.roMihaita Gaina- PSD+PC: environ179@yahoo.com, mihaita.gaina@senat.roJudetul IASIFlorin Constantinescu- PSD+PC: fconstantinescu@ack.ro, florin.constantinescu@senat.roDumitru Oprea-PDL: dumitru.oprea@senat.roVarujan Vosganian-PNL: varujan.vosganian@senat.roMihaela Popa-PDL: mihaela_popa7@yahoo.com, mihaela.popa@senat.roSorin Lazar- PSD+PC: sorinconstantinlazar@yahoo.com, sorin.lazar@senat.roJudetul ILFOVAnghel Iordanescu- PSD+PC: ilfov@psd.ro, anghel.iordanescu@senat.roIulian Urban-PDL: iulian.urban@gmail.com, iulian.urban@senat.roJudetul MARAMURESMarius Sorin Bota- PSD+PC: marius.bota@senat.ro, msbota@yahoo.comGheorghe Mihai Barlea-PDL: gheorghe.birlea@senat.ro , gmbarleasen@gmail.comLiviu Titus Pasca-PNL: liviu.pasca@senat.roJudetul MEHEDINTIMihai Stanisoara-PDL: mihai.stanisoara@senat.ro , ministru@mapn.roPetre Daea- PSD+PC: daeapetre2006@yahoo.com, petre.daea@senat.roJudetul MURESMarko Bela-UDMR: udmr@senat.roGyorgy Frunda-UDMR: gyfrunda@senat.ro, gyorgy.frunda@yahoo.comCorneliu Grosu- PSD+PC: grosu.corneliu@yahoo.com, corneliu.grosu@senat.roPetru Basa- PDL: petru.basa@senat.roJudetul NEAMTMocanu Toader-PDL: thmocanu@yahoo.com, toader.mocanu@senat.roChelaru Ioan- PSD+PC: ic_r2003@yahoo.com, ioan.chelaru@senat.roMarcutianu Ovidius-PNL: ovidius.marcutianu@senat.roJudetul OLTIon Toma- PSD+PC: tomadom07@senat.ro, ion.toma@senat.roDan Coman Sova- PSD+PC: dan.sova@sova-avocati.ro, dan.sova@senat.roMihai Nita-PDL: oltmotor@yahoo.com, mihai.nita@senat.ro
Judetul PRAHOVAGeorgica Severin-PDL: georgica.severin@senat.roIulian Badescu-PDL: iulian.badescu@yahoo.com, iulian.badescu@senat.roTeodor Melescanu-PNL: tmelescanu@senat.roSorin Chivu- PSD+PC: sorin.chivu@mecca.ro, sorin.chivu@senat.roDaniel Savu- PSD+PC: daniels2002ro@yahoo.com. daniel.savu@senat.ro
Judetul SATU MAREValer Marian- PSD+PC: valsm60@yahoo.com, valer.marian@senat.roTiberiu Gunthner-UDMR: gunthner.tibor@senat.ro
Judetul SALAJAndras Levente Fekete-Szabo-UDMR: senator_fekete@yahoo.com, udmr@senat.roGheorghe Pop- PSD+PC: popgheorghe15@yahoo.com, gheorghe.pop@senat.roJudetul SIBIUIon Ariton-PDL: ion.ariton@gmail.com, ion.ariton@senat.roViorel Arcas- PSD+PC: biroul_senatorial_medias@yahoo.com, viorel.arcas@senat.roMinerva Boitan-PNL: minerva.boitan@senat.roJudetul SUCEAVAOrest Onofrei-PDL: orestonofrei@yahoo.com, orest.onofrei@senat.roSorin Fodoreanu-PDL: fodoreanusorin@yahoo.com, sorin.fodoreanu@senat.roGavril Mirza PSD+PC: suceava@psd.ro, gavril.marza@senat.roTiberiu Prodan-PNL: tiberiu.prodan@senat.roJudetul TELEORMANSerban Mihailescu- PSD+PC: serban.mihailescu@senat.roRomeo Nicoara-PNL: romeo.nicoara@senat.roAlexandru Mocanu-PDL: mocanu.alexandru@gmail.com, alexandru.mocanu@senat.roJudetul TIMISDorel Borza-PDL: dorel.borza@senat.roGheorghe David-PDL: gheorghe.david@senat.roIlie Sarbu- PSD+PC: iliesarbu@yahoo.com, ilie.sarbu@senat.roNicolae Roibu-PNL: nicolae.robu@senat.roJudetul TULCEAIon Bara-PDL: ion.bara@senat.roTrifon Belacurencu- PSD+PC: trifon.belacurencu@gmail.com, trifon.belacurencu@senat.ro
Judetul VASLUIDoina Silistru- PSD+PC: doina_silistru@yahoo.com, donia.silistru@senat.roVasile Pintilie-PDL: vasile.pintilie@senat.roCristian David-PNL: cristian.david@senat.roJudetul VALCEAFlorian Laurentiu Coca- PSD+PC: laurentiu_coca@yahoo.com, laurentiu.coca@senat.roValentin Emilian Francu-PNL emilian.francu@senat.ro, valentin.francu@senat.roDorel Jurcan-PDL: doreljurcan@yahoo.com, dorel.jurcan@senat.ro
Judetul VRANCEASorina Placinta-PDL: sorina.placinta@senat.roMiron Mitrea- PSD+PC: mironmitrea@mac.com, miron.mitrea@senat.roDIASPORAViorel Riceard Badea-PDL: viorel.badea@senat.roRaymond Luca-PNL: raymond.luca@senat.ro
Stimate Senator Roman,
Stiu ca ai azi un program incarcat si, printre atatea sute de mesaje si lucruri de facut, nu ai neaparat timp sa citesti acest mesaj. Dar te rugam, pentru ce te-am votat, sau pentru ca in curand vin alegerile parlamentare si, poate, conteaza si votul meu, pentru partidul tau, sa tii cont atat umila mea parere cat si, mai ales, de cea a Parlamentului European. Iata, forul suprem european - ca si unii colegi parlamentari din PSD si PDL, citati mai jos - a inceput sa se indoiasca de necesitatea Pasapoartelor si actelor de identitate electronice ca si a bazelor de date biometrice:
Saptamana trecuta, Parlamentul European a adoptat un Raport care analizează propunerile Comisiei Europene referitoare la noi măsuri pentru sporirea securităţii şi facilitarea călătoriilor cetăţenilor care provin din ţările terţe. Raportul a fost adoptat cu 600 voturi pentru, 46 împotrivă şi 30 de abţineri, dupa cum informează un comunicat al biroului român de presă de la PE, iar in ceea ce priveşte "Protecţia datelor şi probleme legate de datele biometrice", Raportul arată că "siguranţa datelor biometrice nu este absolută şi acestea nu sunt în toate cazurile corecte".
Deputaţii europeni solicită, în acest raport referitor la spaţiul Schengen şi la gestionarea frontierelor, crearea unui protocol-standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice, informează NewsIn. De asemenea, ei pun la îndoială practica "colectării masive de date" personale de identitate.
Prin urmare, dupa cum publica si ziarul Adevarul din 10 martie a.c., deputaţii europeni consideră că ar trebui să existe întotdeauna proceduri alternative, iar profilurile de risc ar trebui elaborate mai bine. Europarlamentarii mai solicită prin raportul menţionat crearea unui protocol-standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice si afirma ca folosirea datelor biometrice ar trebui să facă obiectul unui standard de calitate pentru a se evita divergenţele în materie de acceptare dintre diferitele sisteme folosite de statele membre, se mai arată în raportul citat la http://www.adevarul.ro/articole/pe-nu-vede-necesitatea-colectarii-datelor-biometrice-1.html.
In acelasi timp, pe 25 februarie a.c., Raportorul grec din Grupul PSE Stavros Lambrinidis a facut din partea Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne o propunere de Recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind consolidarea securităţii şi a libertăţilor fundamentale în reţeaua Internet, cu termen de dezbatere la sfarsitul lunii martie.
In aceasta Propunere de Recomandare se solicita Comisiei Europene, printre altele, urmatoarele:"(w) să reamintească faptul că transferul de date personale către țări terțe trebuie să se efectueze în conformitate cu dispozițiile prevăzute, printre altele, de Directiva 95/46/CE și de Decizia-cadru 2008/977/JAI;
(x) să atragă atenția asupra faptului că dezvoltarea „internetului obiectelor” și utilizarea sistemelor de identificare prin frecventa radio (RFID) nu ar trebui să se facă în detrimentul protecției datelor și drepturilor cetățenilor;
(zb) să solicite Comisiei să efectueze un studiu aprofundat privind toate aspectele legate de respectarea vieții private în cazul publicității online."
"Monitorizarea indivizilor ar putea transforma pe furiş societăţile noastre într-o societate Big Brother“, a spus socialistul grec Stavros Lambrinidis săptămâna trecută, în cadrul unei audieri publice pe tema protecţiei datelor pe internet. Din cauza acestui dezechilibru de putere, limitele consimţirii vor reprezenta „cea mai mare bătălie“ în următorii ani în cadrul dezbaterii privind siguranţa datelor personale pe internet. Pentru domnul Lambrinidis, este necesar „consimţământul clar al utilizatorului“, se arata in informarea publica a Parlamentului European, disponibila alturi de Propunerea de Recomandare la http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A6-2009-0103+0+DOC+XML+V0//RO&language=RO.
Cu alte cuvinte, se constata la nivel european, ca si la noi, ca nu exista inca un studiu si o dezbatere aprofundate pe tema datelor biometrice, o problematica extrem de sensibila atat pentru securitatea persoanei cat pentru si siguranta nationala. Totodata este de subliniat ca Raportul Lambrinidis va fi dezbătut de deputaţii europeni în plen la sfârşitul lunii martie, dupa cum informeaza Parlamentul European in articolul de informare Siguranţa datelor personale pe internet
Atunci, ne intrebam si va intrebam, de ce trebuie sa se grabeasca Senatul Romaniei si apoi, imediat, dupa ziua de luni, Camera Deputatilor, pentru a adopta un proiect de lege emis pe ultima suta de metri de Cabinetul PDL Tariceanu, intr-o maniera indoielnica, si fara nicio dezbatere publica?
Pe de alta parte, iata ce spun si alti colegi parlamentari, care intre timp s-au informat asupra problematicii. Intr-o emisiune de la Antena 2, disponibila aici - http://www.antena2.tv/arhiva?eid=87&data=13.03.2009&sx=03-13-1-2009 -,
Deputatul PSD Matei Bratianu afirma: "PF Daniel nu poate decide pentru mine. Am dreptul la alegere. Eu aleg fara cip biometric. Voi cere oficial Guvernului Boc blocarea Pasapoartelor Biometrice pana la realizarea unui dezbateri nationale. Nu vreau sa fiu urmarit. Am refuzat si sa primesc salariul pe card. Sunt lucruri care tin de intimitatea mea. Nu poti sa spui ca in Romania sunt 21 de milioane de infractori ca sa fim cu totii amprentati."
Iar Senatorul PSD Dan Sova, avocat, intareste spusele colegului sau: "Am fost impresionati de numarul urias de e-mail-uri pe care le-am primit de la oameni ingrijorati inainte de vot! M-a deranjat la dezbaterile de la Comisia Juridica absenta fisei financiare a proiectului. Care sunt cheltuielile de la bugetul de stat? Am aflat ca peste jumatate de miliard de euro! Ca senator al Romaniei nu pot sa inteleg de ce ne grabim sa introducem aceste pasapoarte, mai ales cand populatia - e foarte clar - nu le vrea. Eu personal nu cred ca aceast proiect va primi luni 69 de voturi, cat este necesar pentru o lege organica".
Iata deci si o ingrijorare legitima privind Afacerea Pasapoartelor. Chiar, unde se duc banii? Stim ca, dupa informatiile noastre, un lider de partid ar fi afirmat: "Mai, raspundeti cu capul la vot: astia sunt banii nostri de prezidentiale!" . Dar, ne intrebam noi, peste cine vrea liderul respectiv sa fie presedinte? Peste un popor pe care nu-l respecta? Speram sa nu fie asa...
De cealata parte a Coalitiei de Guvernamant, deputatul PDL Florin Postolachi, care este presedintele Asociatiei 15 Noiembrie 1987, a muncitorilor anticomunisti care s-au ridicat la Brasov impotriva dictaturii, afirma azi: "Asociatia Civic Media, condusă de Victor Roncea, a iniţiat un protest şi a solicitat preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi Comisiei pentru Drepturile Omului a Camerei Deputaţilor, al cărei secretar sunt, să organizeze o dezbatere a parlamentarilor români cu ONG-urilor din România şi cu Biserica Ortodoxă Română pe tema unei petiţii semnate de 100.000 de oameni care sunt împotriva introducerii paşapoartelor biometrice. Nu ştiu cine şi-ar dori să fie urmărit, eu am, din 1987, temerea asta vizavi de urmărire şi de ascultare. Din punctul meu de vedere, acest paşaport este o insultă. Nu înţeleg de ce noi, românii, trebuie să fim primii la astfel de trăznăi. Văd că am luat de bună această ordonanţă a Guvernului Tăriceanu. Cred că niciunul dintre membrii Asociaţiei „15 Noiembrie 1987” nu şi-ar dori să aibă amprentele şi faţa pe un paşaport, pe al cărui cip trebui trecute şi datele personale. Nu voi fi niciodată de acord cu acest gen de urmărire".
Intre timp, cele 100.000 de semnaturi de la data acestei declaratii, sfarsitul lunii trecute, s-au dublat. Astazi, 200.000 de romani cer prin semnatura si toate datele lor personale, pe care le-au trimis olograf Parintelui Justin Parvu de la Manastirea Petru Voda, initiatorul Apelului, si pe care le putem pune la dispozitia dvs, sa se opreasca acest tavalug anti-Constitutional. In curand vor fi 300.000, apoi 500.000 de romani care vor putea cere un Referendum national si o cuvenita dezbatere publica, stiintifica si religioasa in acelasi timp.Un alt senator PDL, cunoscutul avocat Iulian Urban, vicepresedintele comisiei juridice din Senat, este la fel de intransigent si solicita respectarea drepturilor majoritarilor ortodocsi ai acestui popor. Iulian Urban afirma privitor la protestele societatii civile responsabile facute vizibile zilele acestea: “A fost o reactie a societatii civile extraordinara. Nu am mai vazut asa ceva niciodata. O mobilizare de exceptie, in contextul in care in cursul zilei Parlamentul European a adoptat cu 600 de voturi pentru, 46 impotriva si 30 de abtineri, un Raport in care se spune ca siguranta datelor biometrice nu este absoluta”. Iata ce au scris cetatenii invocati de Urban: http://victor-roncea.blogspot.com/2009/03/vox-populi-vox-dei-senator-roman-nu-ma.html. Totodata, nu in ultimul rand, batranul Duhovnic Justin Parvu, cu 17 ani de temnita grea, se roaga pentru tine si viitorul acestui neam si afirma cu putere: "Noi nu avem nevoie de sisteme de control - de acte de identitate electronice, de cărţi de identitate, de carnete de conducere electronice, ş.a.m.d. Controlul nostru este Adevărul şi Dreptatea cu care ne-am născut din liberul arbitru cu care ne-a creat bunul Dumnezeu. Cine vrea poate să-şi construiască viaţa cum doreşte: să-şi pună fluturi în vârful nasului, bicicletă la ureche sau să strige pe străzile Bucureştiului: “Vrem incest! Vrem uciderea pruncilor! Vrem homosexualitate! Vrem să avem cipuri!”. Noi credem că fiecare poate să-şi păstreze conştiinţa fără să atace caracterul neamului românesc." Apelul integral la http://victor-roncea.blogspot.com/2009/03/apelul-parintelui-justin-parvu-catre.html.
Iata de ce, draga Senator Roman (sau ungur) ar trebui sa te mai gandesti inainte de a accepta, poate, sa votezi ca o masina intoarsa cu cheia sau impinsa de la spate de interesele partidului. De asta te-am ales uninominal: ca sa votezi cu mintea ta, cu inima si sufletul tau!Daca si Europa isi pune intrebari, de ce sa fim noi cobaii unor experimente biometrice, o stiinta care, pe viitor, se va apropia periculos de mult de eugenie? Nu suntem nazisti si tocmai am scapat de comunism.
Gandeste-te la viitorul acestei tari inainte de a vota! Poporul, parintii, copiii si fratii tai iti vor fi vesnic recunoscatori.
Senator Roman, nu ma trada!
Un simplu cetatean, cu numele de
________________________
16.03.2009
1. Aproape toate adresele:
udmr@senat.ro, senator_fekete@yahoo.com, cseke.attila@senat.ro, albert.almos@senat.ro, verestoy@senat.ro, gyfrunda@senat.ro, gyorgy.frunda@yahoo.com, gyerko.laszlo@senat.ro, bokor.tibor@senat.ro, gunthner.tibor@senat.ro, puiu.hasotti@senat.ro, emilian.francu@senat.ro, liviu.pasca@senat.ro, cezar.magureanu@senat.ro, sever.cibu@senat.ro, cornel.popa@senat.ro, cristian.david@senat.ro, cristi.david@senat.ro, cristian.topescu@senat.ro, dan.rusanu@senat.ro, gabriel.berca@senat.ro, crin.antonescu@senat.ro, ioan.ghise@senat.ro, liviu.campanu@senat.ro, cristi.bigiu@senat.ro, marius.nicoara@senat.ro, minerva.boitan@senat.ro, mircea.diaconu@senat.ro, nicolae.robu@senat.ro, ovidius.marcutianu@senat.ro, paul.ichim@senat.ro, raymond.luca@senat.ro, tmelescanu@senat.ro, tiberiu.prodan@senat.ro, varujan.vosganian@senat.ro, vasile.mustatea@senat.ro, vasile.nedelcu@senat.ro, igasconstantin@yahoo.com, gheorghe.birlea@senat.ro, gmbarleasen@gmail.com, thmocanu@yahoo.com, toader.mocanu@senat.ro, marian_rasaliu@yahoo.com, marian.rasaliu@senat.ro, alexandru.peres@senat.ro, mocanu.alexandru@gmail.com, alexandru.mocanu@senat.ro, anca.boagiu@senat.ro, constantin.dumitru@senat.ro, cristian.dumitrescu@senat.ro, doreljurcan@yahoo.com, dorel.jurcan@senat.ro, parandorin@yahoo.com, dorin.parin@senat.ro, dumitru.oprea@senat.ro, serban.radulescu@senat.ro, gabriel.mutu@senat.ro, georgica.severin@senat.ro, gheorghe.david@senat.ro, ioan.sbirciu@senat.ro, ion.ariton@gmail.com, ion.ariton@senat.ro, ion.bara@senat.ro, ion.ruset@senat.ro, iosifsecasan@yahoo.com, iosif.secasan@senat.ro, iulian.badescu@yahoo.com, iulian.badescu@senat.ro, iulian.urban@gmail.com, iulian.urban@senat.ro, personal@mariusnecula.ro, marius.necula@senat.ro, mihaela_popa7@yahoo.com, mihaela.popa@senat.ro, oltmotor@yahoo.com, mihai.nita@senat.ro, mihai.stanisoara@senat.ro, mihai.hardau@senat.ro, miecea.cinteza@senat.ro, nicolae.dobra@senat.ro, orestonofrei@yahoo.com, orest.onofrei@senat.ro, ovidiu62marian@yahoo.com, ovidiu.marian@senat.ro, petru.basa@senat.ro, petru.filip@senat.ro, radu.berceanu@senat.ro, fodoreanusorin@yahoo.com, sorin.fodoreanu@senat.ro, dr_panturu@yahoo.com, tudor.udristoiu@senat.ro, vasile.blaga@senat.ro, vasile.nistor@senat.ro, vasile.pintilie@senat.ro, viorel.constantinescu@senat.ro, florin_stanculeanu@yahoo.com, biroul_senatorial_medias@yahoo.com, viorel.arcas@senat.ro, balan_p@yahoo.com, trifon.belacurencu@gmail.com, trifon.belacurencu@senat.ro, msbota@yahoo.com, ic_r2003@yahoo.com, ioan.chelaru@senat.ro, laurentiu_chirvasuta@yahoo.com, laurentiu.chirvasuta@senat.ro, sorin.chivu@mecca.ro, laurentiu_coca@yahoo.com, fconstantinescu@ack.ro, florin.constantinescu@senat.ro, alexandru.cordos@tiriacauto.ro, alexandru.cordos@senat.ro, titus.corlatean@psd.ro, titus.corlatean@senat.ro, asenator@zappmobile.ro, avram.craciun@senat.ro, daeapetre2006@yahoo.com, cris_dia@yahoo.com, cristian.diaconescu@senat.ro, ministru@mae.ro, environ179@yahoo.com, mihaita.gaina@senat.ro, mirceageoana@psd.ro, mircea.geoana@senat.ro, geoana@senat.ro, tonigrebla@yahoo.com, grosu.corneliu@yahoo.com, corneliu.grosu@senat.ro, psd@buzau.ro, vasile.ion@senat.ro, ilfov@psd.ro, anghel.iordanescu@senat.ro, sorinconstantinlazar@yahoo.com, botosani@psd.ro, gheorghe.marcu@senat.ro, mardarecatalin@yahoo.com, valsm60@yahoo.com, marian.valer@senat.ro, alexandru_mazare@yahoo.com, alexandru.mazare@senat.ro, suceava@psd.ro, gavril.marza@senat.ro, elenamitreaaa@yahoo.com, elena.mitrea@senat.ro, mironmitrea@mac.com, constanta@psd.ro, nicolae.moga@senat.ro, snicolaescu@gmail.com, cosminnicula@psd.ro, cosmin.nicula@senat.ro, popgheorghe15@yahoo.com, gheorghe.pop@senat.ro, pruneadan@yahoo.com, braila@psd.ro, ion.rotaru@senat.ro, saghian_gheorghe@yahoo.com, iliesarbu@yahoo.com, ilie.sarbu@senat.ro, daniels2002ro@yahoo.com, daniel.savu@senat.ro, doina_silistru@yahoo.com, doina.silistru@senat.ro, dan.sova@sova-avocati.ro, arges@psd.ro, constantin.tamaga@senat.ro, tomadom07@senat.ro, avocati@clicknet.ro, serban.valeca@kranz.ro, liaolgutavasilescu@yahoo.com, cabinet@grivco.ro, catalin.voicu@senat.ro
2. Adresele si senatorii pe Colegii
Municipiul BUCURESTISergiu Nicolaescu- PSD+PC: snicolaescu@gmail.com, sergiu.nicolaescu@senat.ro
Crin Antonescu-PNL: crin.antonescu@senat.ro
Cristian Diaconescu- PSD+PC: cris_dia@yahoo.com, cristian.diaconescu@senat.ro
Anca Boagiu-PDL: anca.boagiu@senat.ro
Vasile Blaga-PDL: vasile.blaga@senat.ro
Cristian Radulescu-PDL: cristian.dumitrescu@senat.ro
Cristian Topescu-PNL: cristian.topescu@senat.ro
Dan Voiculescu- PSD+PC: cabinet@grivco.ro, dan.voiculescu@senat.ro
Catalin Voicu- PSD+PC: catalin.voicu@senat.ro
Ecaterina Andronescu- PSD+PC: e_andronescu@chim.pub.ro, florin_stanculeanu@yahoo.com, ecaterina.andronescu@senat.ro
Radu F. Alexandru-PDL: radu.alexandru@senat.ro
Gabriel Mutu-PDL: gabriel.mutu@senat.ro
Judetul ALBAAlexandru Peres-PDL : alexandru.peres@senat.ro
Nicolae Dobra-PDL : nicolae.dobra@senat.ro
Judetul ARADOvidiu Marian- PDL: ovidiu62marian@yahoo.com, ovidiu.marian@senat.ro
Costantin Igas- PDL: igasconstantin@yahoo.com, constantin.igas@senat.ro
Avram Craciun- PSD+PC: asenator@zappmobile.ro, avram.craciun@senat.ro
Judetul ARGESMircea Diaconu- PNL: mircea.diaconu@senat.roConstantin Serban Valeca-PSD+ PC : serban.valeca@kranz.ro, serban.valeca@senat.roConstantin Tamaga-PSD+PC: arges@psd.ro, constantin.tamaga@senat.roMircea Cinteza- PDL: mircea.cinteza@senat.roJudetul BACAUGabriel Berca- PNL: gabriel.berca@senat.roVasile Nistor- PDL: vasile.nistor@senat.roCatalin Radu Mardare- PSD+PC: mardarecatalin@yahoo.com, catalin.mardare@senat.roElena Mitrea- PSD+PC: elenamitreaaa@yahoo.com, elena.mitrea@senat.roJudetul BIHORZoltan Attila Cseke- UDMR: cseke.attila@senat.ro, udmr@senat.roCornel Popa- PNL: cornel.popa@senat.roPetru Filip- PDL: petru.filip@senat.ro,Ioan Mang- PSD+PC: imang@dec-it.eu, ioan.mang@senat.roJudeţul BISTRITA-NASAUDDanut Prunea-PSD+PC: pruneadan@yahoo.com, danut.prunea@senat.roIoan Sbarciu-PDL: ioan.sbarciu@senat.roJudetul BOTOSANIMarcu Gheorghe-PSD+PC: botosani@psd.ro, gheorghe.marcu@senat.roLiviu Campeanu-PNL: liviu.campanu@senat.roDan Augustin Humelnicul-PDL: dan.humelnicul@senat.roJudetul BRASOVIulian Marian Rasaliu-PDL marian_rasaliu@yahoo.com, marian.rasaliu@senat.roFlorian Dumitru Staicu-PDL: dumitru.staicu@senat.roTitus Corlatean- PSD+PC: titus.corlatean@psd.ro, titus.corlatean@senat.roIoan Ghise-PNL: ioan.ghise@senat.roJudetul BRAILAIon Rotaru- PSD+PC: braila@psd.ro, ion.rotaru@senat.roSever Constantin Cibu-PNL: sever.cibu@senat.ro, contsantin.cibu@senat.roJudetul BUZAUViorel Constantinescu-PDL: viorel.constantinescu@senat.roMarian Bigiu-PNL: cristi.bigiu@senat.roIon Vasile- PSD+PC: psd@buzau.ro, vasile.ion@senat.roJudetul CALARASIVasile Nedelcu-PNL: vasile.nedelcu@senat.roConstantin Dumitru-PDL: constantin.dumitru@senat.roJudetul CARAS-SEVERINGheorghe-Pavel Balan- PSD+PC: balan_p@yahoo.com, pavel.balan@senat.roIosif Secasan- PDL: iosifsecasan@yahoo.com, iosif.secasan@senat.roJudetul CLUJMihail Hardau-PDL: mihai.hardau@senat.roSerban Radulescu-PDL: serban.radulescu@senat.roMarius Nicoara-PNL: marius.nicoara@senat.roAlexandru Cordos-PSD+PC: alexandru.cordos@tiriacauto.ro, alexandru.cordos@senat.roJudetul CONSTANTAAlexandru Mazare- PSD+PC: alexandru_mazare@yahoo.com, alexandru.mazare@senat.roNicolae Moga- PSD+PC: constanta@psd.ro, nicolae.moga@senat.roMircea Banias-PDL: mircea.banias@senat.roPuiu Hasotti-PNL: puiu.hasotti@senat.roJudetul COVASNAAlbert Almos-UDMR: albert.almos@senat.roTiberiu Bokor-UDMR: bokor.tibor@senat.roJudetul DAMBOVITAAndrei Florin Mircea-PDL: andrei.mircea@senat.roAdrian Tutuianu- PSD+PC: avocati@clicknet.ro, adrian.tutuianu@senat.roValentin Calcan-PDL: valentin.calcan@senat.roJudetul DOLJMircea Geoana- PSD+PC: mirceageoana@psd.ro, mircea.geoana@senat.roLia Olguta Vasilescu- PSD+PC: liaolgutavasilescu@yahoo.comRadu Berceanu-PDL: radu.berceanu@senat.roTudor Udristoiu-PDL: tudor.udristoiu@senat.roMario Ovidiu Oprea-PNL: mario.oprea@senat.roJudetul GALATILaurentiu Chirvasuta- PSD+PC laurentiu_chirvasuta@yahoo.com, laurentiu.chirvasuta@senat.roGheorghe Saghian- PSD+PC: saghian_gheorghe@yahoo.com, gheorghe.saghian@senat.roPaul Ichim-PNL: paul.ichim@senat.roMarius Necula-PDL: personal@mariusnecula.ro, marius.necula@senat.roJudetul GIURGIUCezar Magureanu-PNL: cezar.magureanu@senat.roVasile Mustatea-PNL: vasile.mustatea@senat.roJudetul GORJIon Ruset-PDL ion.ruset@senat.roToni Grebla- PSD+PC: tonigrebla@yahoo.com, toni.grebla@senat.roJudetul HARGHITALaszlo Gyerko-UDMR: gyerko.laszlo@senat.roAttila Verestoy-UDMR: verestoy@senat.roJudetul HUNEDOARACosmin Nicula- PSD+PC: cosminnicula@psd.ro, cosmin.nicula@senat.roDorin Paran-PDL: parandorin@yahoo.com, dorin.parin@senat.roDan Radu Rusanu-PNL: dan.rusanu@senat.roJudetul IALOMITATudor Panturu-PDL: dr_panturu@yahoo.com, tudor.panturu@senat.roMihaita Gaina- PSD+PC: environ179@yahoo.com, mihaita.gaina@senat.roJudetul IASIFlorin Constantinescu- PSD+PC: fconstantinescu@ack.ro, florin.constantinescu@senat.roDumitru Oprea-PDL: dumitru.oprea@senat.roVarujan Vosganian-PNL: varujan.vosganian@senat.roMihaela Popa-PDL: mihaela_popa7@yahoo.com, mihaela.popa@senat.roSorin Lazar- PSD+PC: sorinconstantinlazar@yahoo.com, sorin.lazar@senat.roJudetul ILFOVAnghel Iordanescu- PSD+PC: ilfov@psd.ro, anghel.iordanescu@senat.roIulian Urban-PDL: iulian.urban@gmail.com, iulian.urban@senat.roJudetul MARAMURESMarius Sorin Bota- PSD+PC: marius.bota@senat.ro, msbota@yahoo.comGheorghe Mihai Barlea-PDL: gheorghe.birlea@senat.ro , gmbarleasen@gmail.comLiviu Titus Pasca-PNL: liviu.pasca@senat.roJudetul MEHEDINTIMihai Stanisoara-PDL: mihai.stanisoara@senat.ro , ministru@mapn.roPetre Daea- PSD+PC: daeapetre2006@yahoo.com, petre.daea@senat.roJudetul MURESMarko Bela-UDMR: udmr@senat.roGyorgy Frunda-UDMR: gyfrunda@senat.ro, gyorgy.frunda@yahoo.comCorneliu Grosu- PSD+PC: grosu.corneliu@yahoo.com, corneliu.grosu@senat.roPetru Basa- PDL: petru.basa@senat.roJudetul NEAMTMocanu Toader-PDL: thmocanu@yahoo.com, toader.mocanu@senat.roChelaru Ioan- PSD+PC: ic_r2003@yahoo.com, ioan.chelaru@senat.roMarcutianu Ovidius-PNL: ovidius.marcutianu@senat.roJudetul OLTIon Toma- PSD+PC: tomadom07@senat.ro, ion.toma@senat.roDan Coman Sova- PSD+PC: dan.sova@sova-avocati.ro, dan.sova@senat.roMihai Nita-PDL: oltmotor@yahoo.com, mihai.nita@senat.ro
Judetul PRAHOVAGeorgica Severin-PDL: georgica.severin@senat.roIulian Badescu-PDL: iulian.badescu@yahoo.com, iulian.badescu@senat.roTeodor Melescanu-PNL: tmelescanu@senat.roSorin Chivu- PSD+PC: sorin.chivu@mecca.ro, sorin.chivu@senat.roDaniel Savu- PSD+PC: daniels2002ro@yahoo.com. daniel.savu@senat.ro
Judetul SATU MAREValer Marian- PSD+PC: valsm60@yahoo.com, valer.marian@senat.roTiberiu Gunthner-UDMR: gunthner.tibor@senat.ro
Judetul SALAJAndras Levente Fekete-Szabo-UDMR: senator_fekete@yahoo.com, udmr@senat.roGheorghe Pop- PSD+PC: popgheorghe15@yahoo.com, gheorghe.pop@senat.roJudetul SIBIUIon Ariton-PDL: ion.ariton@gmail.com, ion.ariton@senat.roViorel Arcas- PSD+PC: biroul_senatorial_medias@yahoo.com, viorel.arcas@senat.roMinerva Boitan-PNL: minerva.boitan@senat.roJudetul SUCEAVAOrest Onofrei-PDL: orestonofrei@yahoo.com, orest.onofrei@senat.roSorin Fodoreanu-PDL: fodoreanusorin@yahoo.com, sorin.fodoreanu@senat.roGavril Mirza PSD+PC: suceava@psd.ro, gavril.marza@senat.roTiberiu Prodan-PNL: tiberiu.prodan@senat.roJudetul TELEORMANSerban Mihailescu- PSD+PC: serban.mihailescu@senat.roRomeo Nicoara-PNL: romeo.nicoara@senat.roAlexandru Mocanu-PDL: mocanu.alexandru@gmail.com, alexandru.mocanu@senat.roJudetul TIMISDorel Borza-PDL: dorel.borza@senat.roGheorghe David-PDL: gheorghe.david@senat.roIlie Sarbu- PSD+PC: iliesarbu@yahoo.com, ilie.sarbu@senat.roNicolae Roibu-PNL: nicolae.robu@senat.roJudetul TULCEAIon Bara-PDL: ion.bara@senat.roTrifon Belacurencu- PSD+PC: trifon.belacurencu@gmail.com, trifon.belacurencu@senat.ro
Judetul VASLUIDoina Silistru- PSD+PC: doina_silistru@yahoo.com, donia.silistru@senat.roVasile Pintilie-PDL: vasile.pintilie@senat.roCristian David-PNL: cristian.david@senat.roJudetul VALCEAFlorian Laurentiu Coca- PSD+PC: laurentiu_coca@yahoo.com, laurentiu.coca@senat.roValentin Emilian Francu-PNL emilian.francu@senat.ro, valentin.francu@senat.roDorel Jurcan-PDL: doreljurcan@yahoo.com, dorel.jurcan@senat.ro
Judetul VRANCEASorina Placinta-PDL: sorina.placinta@senat.roMiron Mitrea- PSD+PC: mironmitrea@mac.com, miron.mitrea@senat.roDIASPORAViorel Riceard Badea-PDL: viorel.badea@senat.roRaymond Luca-PNL: raymond.luca@senat.ro
Scrisoare deschisa catre Presedintele Romaniei si Primarul Municipiului Targu Mures: Eliminati criminalul maghiar Lajos Kossuth de pe harta orasului!
"Ni s-a spus ca niciodata nu se va reamplasa din nou Statuia Libertatii in Arad. Si ea exista astazi. Mai ieri, am auzit un politican roman spunand ca niciodata nu va fi autonomie teritoriala. La care putem raspunde, de asemenea, doar cu: sa asteptam pana la capat. Daca vom fi uniti, cuvantul romanesc niciodata va insemna in maghiara in curand"Marko Bela, cap UDMR, Senatul Romaniei (?)
Refuzăm farsa istoriei care se repetă
Scrisoare Deschisă dlui primar dr. Dorin Florea
Istoria, constata marele filosof Hegel, tinde să se repete. Prima oară ca tragedie, apoi ca farsă...În urmă cu 160 de ani, cu prilejul Revoluţiei Ungare din 1948, în Transilvania a avut loc împotriva românilor un masacru sângeros. Peste 230 de sate locuite de români au fost incendiate, bărbaţi, femei, bătrâni şi copii, aproape 40.000 de mii de suflete, au fost împuşcaţi, spintecaţi, spânzuraţi. Principalul autor moral al acestei tragedii a fost Lajos Kossuth, prim-ministrul guvernului revoluţionar ungar.Peste nici un secol, în toamna lui 1940, în acea parte de Transilvanie care fusese făcută cadou Ungariei de către Germania nazistă şi Italia fascistă prin Dictatul de la Viena, tragedia s-a repetat:Peste 1100 de români fără apărare din Ip, Tresnea, Mureşenii de Câmpie, Sucutard, Nuşfalău, Marca, Cosnicu, Cămar, Zalău, Beiuş, Hida, Dragu, Ciumarna, Cerasa şi din alte localităţi au fost ucişi de armata ungară horthystă în primele două săptămâni după ocupaţie. Alte orori au avut loc câţiva ani mai târziu, în toamna lui 1944, la Moisei şi Sărmaş.În urmă cu un deceniu, pe vremea primarului de tristă amintire, Imre Fodor, exact ca în aforismul lui Hegel, istoria s-a repetat ca farsă: prin contribuţia unor consilieri locali – unii de reacredinţă şi cinici, alţii doar oportunişti sau ignoranţi -, două străzi ale municipiului Tîrgu-Mureş au fost rebotezate Kós Károly şi Dieta de la Turda. O acţiune care nu putem s-o denumim decât perversă, având în vedere că un personaj precum Kós, altfel un arhitect şi grafician remarcabil, dar ale cărui antiromânism şi antisemitism sunt notorii, a fost decorat de însuşi Horthy cu cea mai înaltă distincţie ungară, Nemzetvédelmi Kereszt (Crucea Apărării Naţionale). Aşa cum scria ziarul Ellenzék din Cluj la 16 iun. 1941, motivul era că Kós Károly: „a luptat cu credinţă - şi cu riscul vieţii - în teritoriile smulse (Ungariei Mari, n.n.) împotriva forţelor străine (...)”. Adică împotriva României!În ceea ce priveşte „Dieta de la Turda”, în anul 1568 ea stabilea că, alături de cele trei religii de stat - catolicismul, luteranismul şi calvinismul –, este recunoscută şi o a patra, unitarianismul, considerat în Europa acelui timp o erezie pentru că nega Sfânta Treime şi originea divină a lui Iisus Hristos. Astfel, Dieta de la Turda condamna religia ortodoxă să rămână pe mai departe exclusă dintre religiile «recepte», pecetluindu-se definitiv, în acest fel, statutul inferior de naţiune „tolerată la bunul plac al principelui şi nobililor” a românilor ortodocşi din Transilvania, popor şi la acea vreme majoritar în Transilvania.Ca şi cum aceste batjocuri n-ar fi fost de ajuns, o nouă farsă cinică a demarat în urmă cu patru ani: schimbarea numelui străzii Călăraşilor – eroicul corp de armată care a fost decimat în 1877 în luptele pentru independenţa României – cu cel de Lajos Kossuth, cel care a girat politic, militar şi moral, în anii 1848-49, moartea a 40.000 de români transilvăneni. Întreaga „manoperă” a fost orchestrată de consilierii municipali ai UDMR în ciuda avizului negativ al Comisiei Judeţene de Atribuiri de Denumiri din cadrul Instituţiei Prefectului. Comisia, condusă de regretatul istoric dr. Grigore Ploeşteanu, a argumentat zadarnic că denumirea în Tîrgu-Mureş a unei străzi cu numelui lui Kossuth reprezintă o provocare şi o umilire pe cât de inutilă, pe atât de primejdioasă a populaţiei româneşti. Proiectul a fost introdus şi votat în regim de urgenţă profitându-se de majoritatea pe care pe care şi-au asigurat-o consilierii UDMR cu sprijinul a doi consilieri ai PD!Hotărârea nr. 255, din octombrie 2005, a Consiliului Local municipal a fost atacată în justiţie şi suspendată ca ilegală şi abuzivă. În dispreţul legii, persoanele care ar fi trebuit să pună în aplicare decizia instanței nu au făcut acest lucru și au trimis hotărârea Consiliului Local municipal (deşi ea fusese suspendată de justiţie!) Ministerului de Interne care a... retrimis-o Serviciului Comunitar de Evidenţă a persoanelor din judeţul Mureş! Aşa se face că locuitorii străzii Călăraşilor au început să primească acte fiscale, dar şi documente de stare civilă, pe adresa... strada Lajos Kossuth, stradă care de fapt nu exista! (De fapt, ea mai există pe panoul cu harta municipiului situat în faţa Primăriei...)După un calvar procesual care a durat peste trei ani, în care s-au adus argumente juridice pertinente din legislaţia română şi europeană, împreună cu argumentele istorice irefutabile, s-a reuşit - deocamdată! - îndreptarea „greşelii” comisă de Consiliul Local al municipiului Tîrgu-Mureş din meschine motive politice, oportunism şi incompetenţă.Cine a fost, de fapt, Lajos Kossuth, dincolo de imaginea romantică cultivată de generaţii în minţile maghiarilor de rând? A fost, în primul rând, un personaj al cărui rol a fost determinant în Revoluţia din 1848 din Ungaria, atât în sens pozitiv, cât şi în cel negativ. A fost, fără îndoială, un publicist talentat, orator, agitator politic şi patriot ungur. Exclusiv ungur, chiar dacă el însuşi era slovac de origine. De aceea, idealurile mişcării revoluţionare de la 1848, au fost generoase doar pentru naţiunea în care se asimilase. Ajuns Guvernator al Ungariei, Kossuth va refuza, în mod explicit, tuturor celorlalte naţionalităţi: români, saşi, slovaci, sârbi şi croaţi, trăitoare în Imperiul Habsburgic, orice drept privind propria identitate naţională.Din mulţimea de argumente istorice, morale şi politice care există împotriva atribuirii numelui de Lajos Kossuth unei străzi în Tîrgu-Mureş, am ales doar şapte:1. Kossuth nu a recunoscut nici un drept românilor din Transilvania şi Ungaria în afara „dreptului” de a se dizolva în naţiunea ungară. În articolele de fond, pe care le scrie în ziarul Pesti Hirlap, consideră că primul obiectiv care trebuie realizat este „uniunea” Transilvaniei – până atunci autonomă - cu Ungaria, ca o „condiţie a extinderii şi dezvoltării naţiunii ungare”. Pentru el, faptul că românii constituiau populaţia majoritară a Transilvaniei constituia un element insignifiant.Kossuth preconiza să le ia românilor, dar şi sârbilor, croaţilor, slovacilor şi saşilor, ceea ce aproape un mileniu de teroare nu reuşise să le ia: identitatea naţională. „Eu niciodată, dar niciodată, sub sfânta coroană maghiară, altă naţiune sau naţionalitate decât cea maghiară nu voi recunoaşte. Ştiu că sunt oameni care vorbesc altă limbă, dar mai mult de o naţiune aici nu este.” (Magyarország története, VI/1, Budapest, 1979, p.164)2. Kossuth, în calitate de conducător al Revoluţiei ungare de la 1848, a fost categoric împotriva oricărei emancipări naţionale a românilor. După el, condiţia de a li se crea o situaţie socială şi economică acceptabilă românilor era ca aceştia să înceteze a se considera o naţiune aparte şi de a se dizolva în naţiunea maghiară. Kossuth declara într-un discurs ţinut în Dieta de la Pozsony (Bratislava): „Dorinţa românilor de a se bucura de o existenţă politică naţională deosebită este irealizabilă, deoarece ea ar duce la distrugerea unităţii statului ungar. (...) De va fi nevoie, sabia va tranşa chestiunea.” (George Bariţ, Părţi alese din istoria Transilvaniei, II, Sibiu, 1890–1891, p. 755–797).Kossuth a şi pus în practică acest veritabil şantaj politic, bazat pe superioritatea militară, tratându-i pe români cu dispreţ şi intoleranţă nelimitate. Rămâne ca un document de referinţă Proclamaţia din 10 octombrie 1848, dată la Pesta, prin care îi soma, în termeni ultimativi şi injurioşi, pe români – numindu-i „gunoaie ingrate” - să revină la „ordine şi supunere legală”, altfel vor fi „exterminaţi de unguri şi secui”. Kossuth le impunea, de fapt, românilor să accepte unirea Transilvaniei cu Ungaria şi să renunţe la recunoaşterea lor ca naţiune. Rezultatul proclamaţiei a fost generarea unei confruntări de o gravitate deosebită între români şi maghiari.3. O altă proclamaţie a lui Kossuth, cea din 22 decembrie 1848, prefigurează violenţa la care s-a recurs împotriva românilor în prima jumătate a anului 1849, când Transilvania a fost recucerită de trupele guvernului ungar. Ea vorbeşte de la sine despre orbirea politică care îl caracteriza pe conducătorul Revoluţiei ungare: „Plin de injurii la adresa lor, numindu-i «mercenari plătiţi», «hoardă mai josnică decât vita», «bandiţi valahi», Kossuth îndeamnă pur şi simplu la exterminarea românilor şi a tuturor duşmanilor.” (Liviu Maior, 1848 – 1849, Românii şi ungurii în revoluţie, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998, p. 378)4. Kossuth a autorizat instaurarea unui regim de teroare în Transilvania, prin numirea în funcţia de comisar civil pentru Transilvania a lui László Csányi. Acesta era un intim al său, care îi ura visceral pe români şi care a înfiinţat şi a asmuţit împotriva lor tribunalele militare -„tribunalele de sânge” - şi a transformat gărzile naţionale ungare în „echipe de vânătoare”, care au masacrat femei, copii şi bătrâni fără apărare. În ciuda protestelor şi a cererilor insistente ale generalului Bem, scârbit de nesfârşitele atrocităţi, Kossuth a refuzat să-l retragă pe acest călău paranoic. Rezultatul a fost înspăimântător: în doar patru luni, peste 6000 de români civili au fost asasinaţi. Doar în judeţele Mureş şi Târnave, mai mult de 40 de comune au fost mistuite de foc. „Echipele de vânători”,conduse de secuii Jenei, Szabo, Zajzon şi Kovacs, au măcelărit sute de români din comunele Hodac, Ibăneşti, Ruşii Munţi, Morăreni, Dumbrava, Monor, Iclandul Mare şi Mic, Sâncraiul de Mureş, Nazna, Sângerul de Câmpie şi Petelea. „Şirul martirilor români maltrataţi sau executaţi în anii 1848 - 49 este nesfârşit. Numai în Tg. – Mureş au fost omorâţi peste 100 de români.” (Traian Popa, Monografia oraşului Tîrgu – Mureş 1932 p. 186)5. Kossuth i-a urmărit cu o duşmănie neîmpăcată nu numai pe români, ci şi pe saşii transilvăneni, pentru că s-ar fi opus „luptei pentru libertatea maghiară”, când, de fapt, ei nu luptau decât pentru propria lor libertate. Într-o scrisoare adresată la 17 martie 1849 generalului polonez Bem, comandantul armatei ungare în Transilvania, îi scrie cu ocazia cuceririi Sibiului de către armata rusească: „(...) să-i arestaţi pe cei mai de seamă conducători ai răzmeriţei săseşti, predându-i comisarului guvernamental László Csányi, iar acesta să-i ţină ostatici şi să-i execute la cea mai mică opoziţie din partea populaţiei săseşti şi dacă ruşii nu se vor retrage neîntârziat din ţară”.Astfel, împuternicit de Kossuth, Csányi va ordona împuşcarea cărturarului Stephan Ludwig Roth, la 11mai 1949. (Otto Folberth, Der Prozess Stephan Ludwig Roth Graz-Köln, 1959).6. Kossuth, aşa cum reiese din corespondenţa sa, a solicitat Franţei şi Angliei (cărora le cerea să sprijine Revoluţia Ungară) să împiedice avântul mişcării de eliberare din Principatele Române.El îşi justifica cu cinism cererea astfel: „Schimbarea situaţiei în Principate ar produce un efect moral incalculabil asupra românilor din Ungaria”. (Milton G. Lehrer, Ardealul, pământ românesc. Problema Ardealului văzută de un american. Cluj-Napoca, 1991, p. 218.)7. Kossuth a girat, politic şi militar, etnocidul care a provocat rănile nevindecabile pe care memoria colectivă a generaţiilor de români ardeleni nu le poate uita. În perioada în care el a condus guvernul revoluţionar ungar, 236 din cele circa 2400 de sate locuite de românii din Transilvania, Banat, Bihor şi Maramureş au fost jefuite şi arse. În fiecare sat românesc au fost ucişi între 10 şi 20 de oameni, în total în jur de 30.000, adică de trei ori mai mulţi decât românii căzuţi pe câmpul de bătaie! Ceea ce atestă afirmaţiile acelor istorici care arată că, în anii 1848–49, în Ardeal a avut loc un genocid al românilor.Revoluţia din 1848 a făcut printre români cam 40.000 de victime, atestă un martor din acele vremi, mitropolitul Şaguna. (Ioan Lupaş, Mitropolitul Andrei Şaguna. Monografie istorică, ediţia a II-a. Sibiu, 1911, p. 66.) Teribila cifră este confirmată în fascicula a 2-a a lucrării „Die Romänen der oesterreichischen Monarchie” Wien, Druck from Karl Gerold et Sohn, 1850, p.231.Acestea nu sunt speculaţii, ci fapte, stabilite de istorici. Să vedem, însă, şi ce păreri au avut despre Kossuth unii dintre contemporanii săi:Nicolae Bălcescu: „Kossuth a guvernat rău şi slab, el mi-a dovedit şi mai mult că un demagog nu poate fi un om de stat. El a pierdut Ungaria”, scria conducătorul Revoluţiei Române de la 1848, după aflarea dispoziţiilor date de Kossuth pentru organizarea unei expediţii totale împotriva lui Avram Iancu. (N. Bălcescu, Opere, Corespondenţă, IV, p. 228).Contele István Széchényi, „cel mai de seamă ungur”: „N-aveţi decât să aţâţaţi toate naţionalităţile până la furie împotriva maghiarilor (...), să umpleţi până la refuz paharul represaliilor cu veninul dumneavoastră - şi o să vedeţi ce o să iasă”, îl avertiza Széchényi pe Kossuth încă din 1847 în „Fragmente de program politic”. (Magyar Révay Lexicon, XVII, p. 129).Bertalan Szemere: „Kossuth s-a purtat la început ca un autocrat şi a sfârşit ca un laş, abandonându-şi patria cu o săptămână înainte de lupta finală de la Şiria, pentru a fugi în Turcia”, scrie în amintirile sale cel care a fost ministru de interne şi apoi prim-ministru al guvernului Revoluţiei Ungare din 1948, condus de Kossuth. Szemere îşi aminteşte despre el ca de un personaj arogant, duplicitar şi poltron. Despre exilul în Italia, fostul prim-ministru al lui Kossuth afirma textual: „Stilul său autocratic şi manierele intolerante vor distruge orice influenţă reală asupra comunităţii revoluţionarilor expatriaţi”. (http://en.wikipedia.org/wiki/Lajos_Kossuth)Acesta este deci, dincolo de viziunea romantică, personajul istoric real. Nu-i aşa că merită să existe, în Tîrgu-Mureş, o stradă care să îi poarte numele şi să-i perpetueze amintirea? Mai multă reacredinţă şi cinism sunt greu de imaginat!Să ne întoarcem însă la aspectele juridice ale cazului, provocate de actul administrativ abuziv din 10 octombrie 2005 al Consiliului Local al municipiului Tîrgu-Mureş. Hotărârea a fost atacată în justiţie de Asociaţia Culturală Avram Iancu, Uniunea Vatra Românească, Filiala Mureş a Partidului România Mare şi de consilierul municipal Sita Ioan.În conformitate cu Legea 544/2004 privind contenciosul administrativ, la 4 mai 2006 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 898, prin care se suspenda punerea în aplicare a Hotărârii nr. 255 de schimbare a numelui străzii din Călăraşi în acela Kossuth. Sentinţa nu a fost pusă în executare de către primarul municipiului, deşi avea această obligaţie, ceea ce a produs derută în rândul autorităţilor locale. Astfel s-a ajuns la situaţia că locuitorilor din strada Călăraşilor nu numai că li sau trimis facturi pe adresa strada Kossuth, ci li s-au emis ilegal cărţi de identitate şi paşapoarte pe o adresă inexistentă!Apoi a început un adevărat carusel juridic. Prin Sentinţa civilă nr. 2508, din 3 noiembrie 2006, s-a admis acţiunea în contencios administrativ a Asociaţiei Culturale Avram Iancu şi s-a dispus anularea pe fond a Hotărârii nr. 255 a Consiliului Local, dar au fost respinse acţiunile celorlalţi reclamanţi. Părţile au declarat recurs, iar Curtea de Apel Tîrgu-Mureş, prin decizia nr. 417/R, din 29 martie 2007, a admis toate recursurile, a casat integral sentinţa nr. 2508 din 3 noiembrie 2006, iar cauza a fost retrimisă spre rejudecare primei instanţe, respectiv Tribunalului Mureş!S-a intrat astfel în un al doilea ciclu de procese... După numeroase hărţuieli şi tertipuri – invocări de excepţii imaginare, încercări de a scoate Primăria din cauză, chipurile ca neavând calitate procesuală - părţile reclamante au avut din nou câştig de cauză. După rejudecarea în fond a procesului privind schimbarea numelui străzii din Călăraşilor în cel de Lajos Kossuth, Tribunalul Mureş, prin Sentinţa 809 din 28 noiembrie 2008, a dispus din nou anularea hotărârii nr. 255 din 10 octombrie 2005 a Consiliului Local. Considerăm că, dincolo de repararea unor ilegalităţi, decizia Tribunalului a făcut dreptate, în primul rând, memoriei celor care cu un secol şi jumătate în urmă au pierit în împrejurări tragice.Pentru aceasta vă solicităm, domnule primar al municipiului Tîrgu-Mureş, ca la cea mai apropiată şedinţă de plen a Consiliului Local să faceţi propunerea de a nu se declara recurs împotriva Sentinţei civile nr. 809 pronunţate de instanţă în data de 28 noiembrie 2008. În caz contrar, vor continua incertitudinea şi hărţuirea în justiţie, inflamarea opiniei publice şi deturnarea atenţiei de la problemele reale ale oraşului. Având în vedere competenţa actuală a Consiliului Local şi - de ce nu? – recunoaşterea, din partea unora dintre foştii consilieri PD, a faptului că votul lor din octombrie 2005 a atentat la memoria propriilor înaintaşi, poate fi reparată o greşeală politică comisă din motive populiste, pe de o parte, şi din oportunism şi incompetenţă, pe de alta.Sunteţi, domnule dr. Dorin Florea, nu numai un bun administrator şi politician. Sunteţi şi medic: ştiţi cât de primejdioasă poate fi reinfectarea rănilor care nu s-au vindecat complet. Nu îngăduiţi unor iresponsabili, mânaţi de interese politicianiste meschine, să le zgândărească la infinit.Rănile provocate de indivizi inconştienţi în martie 1990 încă ne dor, pe români şi maghiari, deopotrivă.Această scrisoare deschisă îi este adresată şi noului prefect, dl Marius Paşcan, pentru că instituţia prefectului are în competenţă verificarea legalităţii actelor administrative emise de autorităţile publice locale. Ceea ce vechiul prefect, Ciprian Dobre, actualmente deputat PNL, nu a făcut din motive pe care nici măcar nu merită să le comentăm.Vom trimite această scrisoare şi Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, aşa cum o vom trimite tuturor ziarelor judeţene şi centrale, precum şi posturilor de radio şi televiziune naţionale.Domnule dr. Dorin Florea, aţi dovedit până acum că sunteţi un bun primar, primarul tuturor cetăţenilor mureşeni. În interesul lor, în cel al oraşului, puneţi capăt farselor istoriei care se repetă!Cu consideraţie,
Prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop,
Dorin Suciu, ziarist,
Victor Roncea, ziarist
Lista ramane deschisa
http://www.victor-roncea.blogspot.com/
Refuzăm farsa istoriei care se repetă
Scrisoare Deschisă dlui primar dr. Dorin Florea
Istoria, constata marele filosof Hegel, tinde să se repete. Prima oară ca tragedie, apoi ca farsă...În urmă cu 160 de ani, cu prilejul Revoluţiei Ungare din 1948, în Transilvania a avut loc împotriva românilor un masacru sângeros. Peste 230 de sate locuite de români au fost incendiate, bărbaţi, femei, bătrâni şi copii, aproape 40.000 de mii de suflete, au fost împuşcaţi, spintecaţi, spânzuraţi. Principalul autor moral al acestei tragedii a fost Lajos Kossuth, prim-ministrul guvernului revoluţionar ungar.Peste nici un secol, în toamna lui 1940, în acea parte de Transilvanie care fusese făcută cadou Ungariei de către Germania nazistă şi Italia fascistă prin Dictatul de la Viena, tragedia s-a repetat:Peste 1100 de români fără apărare din Ip, Tresnea, Mureşenii de Câmpie, Sucutard, Nuşfalău, Marca, Cosnicu, Cămar, Zalău, Beiuş, Hida, Dragu, Ciumarna, Cerasa şi din alte localităţi au fost ucişi de armata ungară horthystă în primele două săptămâni după ocupaţie. Alte orori au avut loc câţiva ani mai târziu, în toamna lui 1944, la Moisei şi Sărmaş.În urmă cu un deceniu, pe vremea primarului de tristă amintire, Imre Fodor, exact ca în aforismul lui Hegel, istoria s-a repetat ca farsă: prin contribuţia unor consilieri locali – unii de reacredinţă şi cinici, alţii doar oportunişti sau ignoranţi -, două străzi ale municipiului Tîrgu-Mureş au fost rebotezate Kós Károly şi Dieta de la Turda. O acţiune care nu putem s-o denumim decât perversă, având în vedere că un personaj precum Kós, altfel un arhitect şi grafician remarcabil, dar ale cărui antiromânism şi antisemitism sunt notorii, a fost decorat de însuşi Horthy cu cea mai înaltă distincţie ungară, Nemzetvédelmi Kereszt (Crucea Apărării Naţionale). Aşa cum scria ziarul Ellenzék din Cluj la 16 iun. 1941, motivul era că Kós Károly: „a luptat cu credinţă - şi cu riscul vieţii - în teritoriile smulse (Ungariei Mari, n.n.) împotriva forţelor străine (...)”. Adică împotriva României!În ceea ce priveşte „Dieta de la Turda”, în anul 1568 ea stabilea că, alături de cele trei religii de stat - catolicismul, luteranismul şi calvinismul –, este recunoscută şi o a patra, unitarianismul, considerat în Europa acelui timp o erezie pentru că nega Sfânta Treime şi originea divină a lui Iisus Hristos. Astfel, Dieta de la Turda condamna religia ortodoxă să rămână pe mai departe exclusă dintre religiile «recepte», pecetluindu-se definitiv, în acest fel, statutul inferior de naţiune „tolerată la bunul plac al principelui şi nobililor” a românilor ortodocşi din Transilvania, popor şi la acea vreme majoritar în Transilvania.Ca şi cum aceste batjocuri n-ar fi fost de ajuns, o nouă farsă cinică a demarat în urmă cu patru ani: schimbarea numelui străzii Călăraşilor – eroicul corp de armată care a fost decimat în 1877 în luptele pentru independenţa României – cu cel de Lajos Kossuth, cel care a girat politic, militar şi moral, în anii 1848-49, moartea a 40.000 de români transilvăneni. Întreaga „manoperă” a fost orchestrată de consilierii municipali ai UDMR în ciuda avizului negativ al Comisiei Judeţene de Atribuiri de Denumiri din cadrul Instituţiei Prefectului. Comisia, condusă de regretatul istoric dr. Grigore Ploeşteanu, a argumentat zadarnic că denumirea în Tîrgu-Mureş a unei străzi cu numelui lui Kossuth reprezintă o provocare şi o umilire pe cât de inutilă, pe atât de primejdioasă a populaţiei româneşti. Proiectul a fost introdus şi votat în regim de urgenţă profitându-se de majoritatea pe care pe care şi-au asigurat-o consilierii UDMR cu sprijinul a doi consilieri ai PD!Hotărârea nr. 255, din octombrie 2005, a Consiliului Local municipal a fost atacată în justiţie şi suspendată ca ilegală şi abuzivă. În dispreţul legii, persoanele care ar fi trebuit să pună în aplicare decizia instanței nu au făcut acest lucru și au trimis hotărârea Consiliului Local municipal (deşi ea fusese suspendată de justiţie!) Ministerului de Interne care a... retrimis-o Serviciului Comunitar de Evidenţă a persoanelor din judeţul Mureş! Aşa se face că locuitorii străzii Călăraşilor au început să primească acte fiscale, dar şi documente de stare civilă, pe adresa... strada Lajos Kossuth, stradă care de fapt nu exista! (De fapt, ea mai există pe panoul cu harta municipiului situat în faţa Primăriei...)După un calvar procesual care a durat peste trei ani, în care s-au adus argumente juridice pertinente din legislaţia română şi europeană, împreună cu argumentele istorice irefutabile, s-a reuşit - deocamdată! - îndreptarea „greşelii” comisă de Consiliul Local al municipiului Tîrgu-Mureş din meschine motive politice, oportunism şi incompetenţă.Cine a fost, de fapt, Lajos Kossuth, dincolo de imaginea romantică cultivată de generaţii în minţile maghiarilor de rând? A fost, în primul rând, un personaj al cărui rol a fost determinant în Revoluţia din 1848 din Ungaria, atât în sens pozitiv, cât şi în cel negativ. A fost, fără îndoială, un publicist talentat, orator, agitator politic şi patriot ungur. Exclusiv ungur, chiar dacă el însuşi era slovac de origine. De aceea, idealurile mişcării revoluţionare de la 1848, au fost generoase doar pentru naţiunea în care se asimilase. Ajuns Guvernator al Ungariei, Kossuth va refuza, în mod explicit, tuturor celorlalte naţionalităţi: români, saşi, slovaci, sârbi şi croaţi, trăitoare în Imperiul Habsburgic, orice drept privind propria identitate naţională.Din mulţimea de argumente istorice, morale şi politice care există împotriva atribuirii numelui de Lajos Kossuth unei străzi în Tîrgu-Mureş, am ales doar şapte:1. Kossuth nu a recunoscut nici un drept românilor din Transilvania şi Ungaria în afara „dreptului” de a se dizolva în naţiunea ungară. În articolele de fond, pe care le scrie în ziarul Pesti Hirlap, consideră că primul obiectiv care trebuie realizat este „uniunea” Transilvaniei – până atunci autonomă - cu Ungaria, ca o „condiţie a extinderii şi dezvoltării naţiunii ungare”. Pentru el, faptul că românii constituiau populaţia majoritară a Transilvaniei constituia un element insignifiant.Kossuth preconiza să le ia românilor, dar şi sârbilor, croaţilor, slovacilor şi saşilor, ceea ce aproape un mileniu de teroare nu reuşise să le ia: identitatea naţională. „Eu niciodată, dar niciodată, sub sfânta coroană maghiară, altă naţiune sau naţionalitate decât cea maghiară nu voi recunoaşte. Ştiu că sunt oameni care vorbesc altă limbă, dar mai mult de o naţiune aici nu este.” (Magyarország története, VI/1, Budapest, 1979, p.164)2. Kossuth, în calitate de conducător al Revoluţiei ungare de la 1848, a fost categoric împotriva oricărei emancipări naţionale a românilor. După el, condiţia de a li se crea o situaţie socială şi economică acceptabilă românilor era ca aceştia să înceteze a se considera o naţiune aparte şi de a se dizolva în naţiunea maghiară. Kossuth declara într-un discurs ţinut în Dieta de la Pozsony (Bratislava): „Dorinţa românilor de a se bucura de o existenţă politică naţională deosebită este irealizabilă, deoarece ea ar duce la distrugerea unităţii statului ungar. (...) De va fi nevoie, sabia va tranşa chestiunea.” (George Bariţ, Părţi alese din istoria Transilvaniei, II, Sibiu, 1890–1891, p. 755–797).Kossuth a şi pus în practică acest veritabil şantaj politic, bazat pe superioritatea militară, tratându-i pe români cu dispreţ şi intoleranţă nelimitate. Rămâne ca un document de referinţă Proclamaţia din 10 octombrie 1848, dată la Pesta, prin care îi soma, în termeni ultimativi şi injurioşi, pe români – numindu-i „gunoaie ingrate” - să revină la „ordine şi supunere legală”, altfel vor fi „exterminaţi de unguri şi secui”. Kossuth le impunea, de fapt, românilor să accepte unirea Transilvaniei cu Ungaria şi să renunţe la recunoaşterea lor ca naţiune. Rezultatul proclamaţiei a fost generarea unei confruntări de o gravitate deosebită între români şi maghiari.3. O altă proclamaţie a lui Kossuth, cea din 22 decembrie 1848, prefigurează violenţa la care s-a recurs împotriva românilor în prima jumătate a anului 1849, când Transilvania a fost recucerită de trupele guvernului ungar. Ea vorbeşte de la sine despre orbirea politică care îl caracteriza pe conducătorul Revoluţiei ungare: „Plin de injurii la adresa lor, numindu-i «mercenari plătiţi», «hoardă mai josnică decât vita», «bandiţi valahi», Kossuth îndeamnă pur şi simplu la exterminarea românilor şi a tuturor duşmanilor.” (Liviu Maior, 1848 – 1849, Românii şi ungurii în revoluţie, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998, p. 378)4. Kossuth a autorizat instaurarea unui regim de teroare în Transilvania, prin numirea în funcţia de comisar civil pentru Transilvania a lui László Csányi. Acesta era un intim al său, care îi ura visceral pe români şi care a înfiinţat şi a asmuţit împotriva lor tribunalele militare -„tribunalele de sânge” - şi a transformat gărzile naţionale ungare în „echipe de vânătoare”, care au masacrat femei, copii şi bătrâni fără apărare. În ciuda protestelor şi a cererilor insistente ale generalului Bem, scârbit de nesfârşitele atrocităţi, Kossuth a refuzat să-l retragă pe acest călău paranoic. Rezultatul a fost înspăimântător: în doar patru luni, peste 6000 de români civili au fost asasinaţi. Doar în judeţele Mureş şi Târnave, mai mult de 40 de comune au fost mistuite de foc. „Echipele de vânători”,conduse de secuii Jenei, Szabo, Zajzon şi Kovacs, au măcelărit sute de români din comunele Hodac, Ibăneşti, Ruşii Munţi, Morăreni, Dumbrava, Monor, Iclandul Mare şi Mic, Sâncraiul de Mureş, Nazna, Sângerul de Câmpie şi Petelea. „Şirul martirilor români maltrataţi sau executaţi în anii 1848 - 49 este nesfârşit. Numai în Tg. – Mureş au fost omorâţi peste 100 de români.” (Traian Popa, Monografia oraşului Tîrgu – Mureş 1932 p. 186)5. Kossuth i-a urmărit cu o duşmănie neîmpăcată nu numai pe români, ci şi pe saşii transilvăneni, pentru că s-ar fi opus „luptei pentru libertatea maghiară”, când, de fapt, ei nu luptau decât pentru propria lor libertate. Într-o scrisoare adresată la 17 martie 1849 generalului polonez Bem, comandantul armatei ungare în Transilvania, îi scrie cu ocazia cuceririi Sibiului de către armata rusească: „(...) să-i arestaţi pe cei mai de seamă conducători ai răzmeriţei săseşti, predându-i comisarului guvernamental László Csányi, iar acesta să-i ţină ostatici şi să-i execute la cea mai mică opoziţie din partea populaţiei săseşti şi dacă ruşii nu se vor retrage neîntârziat din ţară”.Astfel, împuternicit de Kossuth, Csányi va ordona împuşcarea cărturarului Stephan Ludwig Roth, la 11mai 1949. (Otto Folberth, Der Prozess Stephan Ludwig Roth Graz-Köln, 1959).6. Kossuth, aşa cum reiese din corespondenţa sa, a solicitat Franţei şi Angliei (cărora le cerea să sprijine Revoluţia Ungară) să împiedice avântul mişcării de eliberare din Principatele Române.El îşi justifica cu cinism cererea astfel: „Schimbarea situaţiei în Principate ar produce un efect moral incalculabil asupra românilor din Ungaria”. (Milton G. Lehrer, Ardealul, pământ românesc. Problema Ardealului văzută de un american. Cluj-Napoca, 1991, p. 218.)7. Kossuth a girat, politic şi militar, etnocidul care a provocat rănile nevindecabile pe care memoria colectivă a generaţiilor de români ardeleni nu le poate uita. În perioada în care el a condus guvernul revoluţionar ungar, 236 din cele circa 2400 de sate locuite de românii din Transilvania, Banat, Bihor şi Maramureş au fost jefuite şi arse. În fiecare sat românesc au fost ucişi între 10 şi 20 de oameni, în total în jur de 30.000, adică de trei ori mai mulţi decât românii căzuţi pe câmpul de bătaie! Ceea ce atestă afirmaţiile acelor istorici care arată că, în anii 1848–49, în Ardeal a avut loc un genocid al românilor.Revoluţia din 1848 a făcut printre români cam 40.000 de victime, atestă un martor din acele vremi, mitropolitul Şaguna. (Ioan Lupaş, Mitropolitul Andrei Şaguna. Monografie istorică, ediţia a II-a. Sibiu, 1911, p. 66.) Teribila cifră este confirmată în fascicula a 2-a a lucrării „Die Romänen der oesterreichischen Monarchie” Wien, Druck from Karl Gerold et Sohn, 1850, p.231.Acestea nu sunt speculaţii, ci fapte, stabilite de istorici. Să vedem, însă, şi ce păreri au avut despre Kossuth unii dintre contemporanii săi:Nicolae Bălcescu: „Kossuth a guvernat rău şi slab, el mi-a dovedit şi mai mult că un demagog nu poate fi un om de stat. El a pierdut Ungaria”, scria conducătorul Revoluţiei Române de la 1848, după aflarea dispoziţiilor date de Kossuth pentru organizarea unei expediţii totale împotriva lui Avram Iancu. (N. Bălcescu, Opere, Corespondenţă, IV, p. 228).Contele István Széchényi, „cel mai de seamă ungur”: „N-aveţi decât să aţâţaţi toate naţionalităţile până la furie împotriva maghiarilor (...), să umpleţi până la refuz paharul represaliilor cu veninul dumneavoastră - şi o să vedeţi ce o să iasă”, îl avertiza Széchényi pe Kossuth încă din 1847 în „Fragmente de program politic”. (Magyar Révay Lexicon, XVII, p. 129).Bertalan Szemere: „Kossuth s-a purtat la început ca un autocrat şi a sfârşit ca un laş, abandonându-şi patria cu o săptămână înainte de lupta finală de la Şiria, pentru a fugi în Turcia”, scrie în amintirile sale cel care a fost ministru de interne şi apoi prim-ministru al guvernului Revoluţiei Ungare din 1948, condus de Kossuth. Szemere îşi aminteşte despre el ca de un personaj arogant, duplicitar şi poltron. Despre exilul în Italia, fostul prim-ministru al lui Kossuth afirma textual: „Stilul său autocratic şi manierele intolerante vor distruge orice influenţă reală asupra comunităţii revoluţionarilor expatriaţi”. (http://en.wikipedia.org/wiki/Lajos_Kossuth)Acesta este deci, dincolo de viziunea romantică, personajul istoric real. Nu-i aşa că merită să existe, în Tîrgu-Mureş, o stradă care să îi poarte numele şi să-i perpetueze amintirea? Mai multă reacredinţă şi cinism sunt greu de imaginat!Să ne întoarcem însă la aspectele juridice ale cazului, provocate de actul administrativ abuziv din 10 octombrie 2005 al Consiliului Local al municipiului Tîrgu-Mureş. Hotărârea a fost atacată în justiţie de Asociaţia Culturală Avram Iancu, Uniunea Vatra Românească, Filiala Mureş a Partidului România Mare şi de consilierul municipal Sita Ioan.În conformitate cu Legea 544/2004 privind contenciosul administrativ, la 4 mai 2006 s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 898, prin care se suspenda punerea în aplicare a Hotărârii nr. 255 de schimbare a numelui străzii din Călăraşi în acela Kossuth. Sentinţa nu a fost pusă în executare de către primarul municipiului, deşi avea această obligaţie, ceea ce a produs derută în rândul autorităţilor locale. Astfel s-a ajuns la situaţia că locuitorilor din strada Călăraşilor nu numai că li sau trimis facturi pe adresa strada Kossuth, ci li s-au emis ilegal cărţi de identitate şi paşapoarte pe o adresă inexistentă!Apoi a început un adevărat carusel juridic. Prin Sentinţa civilă nr. 2508, din 3 noiembrie 2006, s-a admis acţiunea în contencios administrativ a Asociaţiei Culturale Avram Iancu şi s-a dispus anularea pe fond a Hotărârii nr. 255 a Consiliului Local, dar au fost respinse acţiunile celorlalţi reclamanţi. Părţile au declarat recurs, iar Curtea de Apel Tîrgu-Mureş, prin decizia nr. 417/R, din 29 martie 2007, a admis toate recursurile, a casat integral sentinţa nr. 2508 din 3 noiembrie 2006, iar cauza a fost retrimisă spre rejudecare primei instanţe, respectiv Tribunalului Mureş!S-a intrat astfel în un al doilea ciclu de procese... După numeroase hărţuieli şi tertipuri – invocări de excepţii imaginare, încercări de a scoate Primăria din cauză, chipurile ca neavând calitate procesuală - părţile reclamante au avut din nou câştig de cauză. După rejudecarea în fond a procesului privind schimbarea numelui străzii din Călăraşilor în cel de Lajos Kossuth, Tribunalul Mureş, prin Sentinţa 809 din 28 noiembrie 2008, a dispus din nou anularea hotărârii nr. 255 din 10 octombrie 2005 a Consiliului Local. Considerăm că, dincolo de repararea unor ilegalităţi, decizia Tribunalului a făcut dreptate, în primul rând, memoriei celor care cu un secol şi jumătate în urmă au pierit în împrejurări tragice.Pentru aceasta vă solicităm, domnule primar al municipiului Tîrgu-Mureş, ca la cea mai apropiată şedinţă de plen a Consiliului Local să faceţi propunerea de a nu se declara recurs împotriva Sentinţei civile nr. 809 pronunţate de instanţă în data de 28 noiembrie 2008. În caz contrar, vor continua incertitudinea şi hărţuirea în justiţie, inflamarea opiniei publice şi deturnarea atenţiei de la problemele reale ale oraşului. Având în vedere competenţa actuală a Consiliului Local şi - de ce nu? – recunoaşterea, din partea unora dintre foştii consilieri PD, a faptului că votul lor din octombrie 2005 a atentat la memoria propriilor înaintaşi, poate fi reparată o greşeală politică comisă din motive populiste, pe de o parte, şi din oportunism şi incompetenţă, pe de alta.Sunteţi, domnule dr. Dorin Florea, nu numai un bun administrator şi politician. Sunteţi şi medic: ştiţi cât de primejdioasă poate fi reinfectarea rănilor care nu s-au vindecat complet. Nu îngăduiţi unor iresponsabili, mânaţi de interese politicianiste meschine, să le zgândărească la infinit.Rănile provocate de indivizi inconştienţi în martie 1990 încă ne dor, pe români şi maghiari, deopotrivă.Această scrisoare deschisă îi este adresată şi noului prefect, dl Marius Paşcan, pentru că instituţia prefectului are în competenţă verificarea legalităţii actelor administrative emise de autorităţile publice locale. Ceea ce vechiul prefect, Ciprian Dobre, actualmente deputat PNL, nu a făcut din motive pe care nici măcar nu merită să le comentăm.Vom trimite această scrisoare şi Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, aşa cum o vom trimite tuturor ziarelor judeţene şi centrale, precum şi posturilor de radio şi televiziune naţionale.Domnule dr. Dorin Florea, aţi dovedit până acum că sunteţi un bun primar, primarul tuturor cetăţenilor mureşeni. În interesul lor, în cel al oraşului, puneţi capăt farselor istoriei care se repetă!Cu consideraţie,
Prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop,
Dorin Suciu, ziarist,
Victor Roncea, ziarist
Lista ramane deschisa
http://www.victor-roncea.blogspot.com/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
