Un pamflet savuros al lui Victor Roncea la adresa avocatilor sau procurorilor ideologici, a politistilor buni si rai ai legionarismului online. Comentariu la un articol al Emiliei Corbu

Stimata Doamna Emilia Corbu,

Am urmarit cu interes, ca si dvs, sceneta creata de cele doua grupuscule de "politisti rai" si "politisti buni" ai "legionarismului" online. Din pacate, trebuie sa va contrazic, cu parere de rau (pentru Mircea Platon e parerea de rau). Nu dl Fedoplaton este avocatul; dansul este chiar procurorul, "acuzatorul public" al "tribunalului poporului". De cealalta parte a dramoletei construite in jocul periculos, si bine elaborat, contra Parintelui Justin si a Manastirii Petru Voda (unde apararea Parintelui e constituita doar de puterea Domnului si simpli credinciosi pentru ca ucenicii lui si-au pierdut batele prin balti), "avocatul ideologic" de care vorbiti este mai curand dl Codrescurziu. Acelasi personaj amorf care incrimina Miscarea Legionara cu vehementa proletara cu doar putin timp in urma si care slujeste, chipurile, sfintii inchisorilor in adulatie fata de adeptul marelui rit scotian al micului puric, posibil viitor prim ministru al viitorului Guvern de la Bucupesta.

Intorsi la oile noastre tuciurii, mai de alba-neagra, ca in orice judecata a "poporului ganditor", evoluat acum, de la cel "muncitor", nu conteaza insa nici cine acuza nici cine apara, ci cine pune in scena farsa "judiciara". Notati momentul aparitiei acesteia in mediul "informativ" alternativ: in plin post al Sfintelor Pasti si imediat dupa ce toata presa fosta romaneasca deja a pus la zid centrul vibrant de ortodoxie si romanism de la Petru Voda, la ordinele lui Sorosmaneanu.

In cazul de fata avem un grupuscul "disident" curentului "para-legionar" si, in acelasi timp, critic la adresa celor de la care se revendica in "Rost"-ul lui pe acest pamant dl Codrescurziu: "dealerii" de suflete Pataplesu, Baconskiiceanu si compania de stramba-dreapta "crestin-democrata". Dl Fedoplaton, dupa ce a stat pe banca de rezerve a acestora, acum se face ca le sparge geamurile cu mingea, de la distanta, cu sprijinul goarnei "revolutionare" de la Iesi,mica cassianoviciana caghebistoiana.

Deloc ciudat insa, daca mergem pe fir in sus sa vedem cine-i trage de sfori, conform regulei de aur "follow the money", o sa constatam ca cele doua grupuscule se adapa, de fapt, bine-mersi, de la acelasi "think-tank" unde supra-crestinul Fedoplaton isi publica studiile "pentru o politica la scara umana", alaturi de "reperele de dreapta" ale dlui Codrescurziu si de toata floarea de mugecai a anti-crestinismului din Romania, de la Tismaneanu la Remus Cernea - "idiotul util" activ pentru eliminarea icoanelor din Scoli - si de unde nu lipseste editorul sau, Cassian Maria Spiridon. Este vorba de templul "luminat", "crestin-democrat" si neo-Komservator al "marele maestru" Aluigiga Stoica, acronimizat stupid cu initialele CADI. Adicalea Centrul de Ademenire Direct in Iad. As putea sa le urez "drum bun!". Dar nu o fac pentru ca as minti, cu siguranta. Nu le va fi bun deloc.

PS: Astept infrigurat clipa in care o sa apara in scena si "martorul" Bastovoion...

Un post linistit!

Sa fac si eu ca ei, "academic" nu gluma, cu "note" si "surse" peste "surse" (o colcaiala de surse, nu altceva):

http://www.cadi.ro/index.php/vizualizare/articol/publicatii/152

http://www.cadi.ro/index.php/vizualizare/articol/publicatii/150

http://www.cadi.ro/index.php/vizualizare/articol/publicatii/154

http://www.cadi.ro/index.php/echipa
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rost

Sursa: Viata fantastica

Au fost găsite mormintele episcopilor lui Ştefan Cel Mare din Ardeal. Una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani a fost realizată în biserica atribuită lui Ştefan cel Mare din comuna clujeană Feleacu.

Arheologii clujeni au descoperit patru morminte ce par a fi ale ierarhilor care au păstorit, în Evul Mediu, episcopia ortodoxă întemeiată în satul Feleacu de către voievodul Moldovei Ştefan cel Mare. Este vorba de una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani. Mormintele se află chiar în interiorul bisericii medievale în stil gotic din comună.

Săpăturile din Feleacu sunt rezultatul unui proiect în care sunt parteneri Academia Română, Universitatea Babeş-Bolyai, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj şi Asociaţia Hyeronimus din Braşov. Ele au putut fi efectuate în contextul restaurării bisericii. În interiorul lăcaşului de cult, în anii 1920 şi apoi în 1980 au fost turnate două straturi de beton care s-au dilatat şi care ar fi putut să pună în pericol integritatea lăcaşului de cult. Aşa că, aceste straturi au fost îndepărtate, iar specialiştii au început, cu sprijinul părintelui Antonie, care păstoreşte comunitatea din Feleacu, să sape în interiorul bisericii.

„Am descoperit, în total, 19 morminte. Unele dintre ele provin dintr-un cimitir anterior ridicării bisericii. Patru dintre ierarhi au fost înmormântaţi după tipicul specific monahilor, adică cu capul pe o cărămidă. Mai mult, aceste morminte au fost acoperite cu un strat de cărămidă", a spus istoricul Alexandru Şimon, care participă la săpături. Prin faptul că, în tradiţia ortodoxă, ierarhii sunt obligatoriu călugări, apoi prin faptul că în palmele celor îngropaţi în cele patru morminte au fost puse monede de argint, care sunt datate exact din perioada în care au păstorit arhiepiscopii din Feleacu, şi prin faptul că numărul mormintelor coincide cu cel al arhiepiscopilor din Feleacu, istoricii sunt îndreptăţiţi să creadă faptul că este vorba chiar de ierarhii medievali. Mai mult, în timp ce creştinii obişnuiţi sunt îngropaţi cu faţa către răsărit, ierarhi sunt îngropaţi cu faţa către apus, pentru ca, la Judecata de Apoi, să fie cu faţa către popor atunci când va veni momentul învierii. „Oricum, vom face şi o serie de teste ADN pentru a stabili exact dacă este vorba de ierahii din Feleacu", a mai spus istoricul Alexandru Şimon. Mormintele din interiorul bisericii sunt aşezate pe trei straturi, cu o grosime de 160 de centimetri. La vară, vor fi efectuate săpături şi în exteriorul bisericii.

O comunitate cu rosturi militare

Un lucru interesant este faptul că primele morminte sunt datate din secolul XIII. Acest lucru înseamnă că aşezarea Feleacu data cu cel puţin o sută de ani înainte ca, prin ordin regal, în 1367, locuitorii să fie strămutaţi de pe actualul amplasament al statului în vale, pentru paza drumului. Este vorba de o cale care trecea pe amplasamentul vechiului drum roman, situat în prezent prin grădinile localnicilor. Localnicii au revenit în Feleacu în secolul al XVIII-lea (…). Istoricii cred că, prin amplasamentul bisericii şi prin configuraţia reliefului, în zonă se afla şi o fortificaţie, iar felecanii aveau rosturi militare.

Documentele din epocă atestă faptul că, în anul 1486, era atestat un arhiepiscop ortodox Gheorghe, la Mănăstirea Râmeţi. Apoi, în anul 1488, scaunul de arhiereu a fost transferat în Feleacu. Documentele atestă prezenţa unui arhiepiscop, Daniil. Ultimul ierarh din Feleacu a fost atestat în anul 1536. După această dată, ca efect al trecerii Bisericii Ortodoxe din Transilvania de sub influenţa Moldovei sub cea a Bisericii Ortodoxe din Valahia, scaunul de arhiereu a fost mutat spre sudul Transilvaniei, în zona Geoagiu. În Feleacu au rămas două mănăstiri, una de călugări, pe amplasamentul actualei biserici, iar alta de călugăriţe, undeva spre vârful dealului. După circa un secol, mănăstirea de călugăriţe a fost desfiinţată, iar cea de călugări a fost mutată în locul ei. Mănăstirea a funcţionat până la începutul secolului al XVIII-lea, când a fost desfiinţată de autorităţile austriece.


Biserică-unicat

Biserica din Feleacu are o particularitate care îi conferă statutul de unicat. Deşi este ortodoxă, ea a fost ridicată în stil gotic. Practic, ea este una dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult româneşti din piatră. Ea a fost ridicată pe domeniul regal în condiţiile alianţei dintre Ştefan cel Mare şi regele Matia Corvin. Biserica este situată la distanţă egală de cele două domenii dăruite de Matia Corvin domnitorului Ştefan cel Mare în Transilvania, respectiv Ciceul şi Cetatea de Baltă. Mai mult, se pare că biserica a fost ridicată pe o fundaţie mai veche, care ar putea fi evidenţiată de săpăturile de la vară.

Autori: CLAUDIU PADUREAN, FLORINA DOBOS, LARISA NEAGOE