Un caz pe care nu-l pot uita. Într-o zi, un general ca un butoi, gata să plesnească uniforma pe el, vede un bătrân. - Moşule, de când faci puşcărie?
- De 20 de ani, domnule general!
- Bine, moşule. Să ne spui dumneata ce ai învăţat în aceşti 20 de ani de puşcărie?
Din întâmplare, cel vizat era moş Bâră din Făgăraş. Eram cu toţii adunaţi într-o seară în curte. Generalul, nevoie mare, zise:
- Astăzi vă prezentăm un om care a făcut 20 de ani de temniţă. Să ne spună el ce a învăţat în
Şi moş Bâră, aşa cum era el modest, zise:
- Ei, domnule general, am învăţat un lucru mare.
- Spune, moşule, să auzim cu toţii!
- Apăi, domnilor, am învăţat să aleg bucata de pită a mai mică.
Am înţeles sensul vorbelor lui. Am aşteptat. Iar generalul, nu ştiu cât înţelesese el sensul, dar zise:
- Bine... Marş de aici!
Sensul celor spuse pentru noi era clar. Acolo unde foametea te făcea neom, te făcea lacom, unde lăcomia căpătase forme monstruoase, de noaptea îţi aducea platouri aburinde de fripturi, şi munţi de pilaf, tu îţi stăpâneai toate ispitele şi te bucurai de o bucată de pâine şi de un turtoi pe care îl primeai. Rămâneai modest. Ce lecţie de bun simţ!
