31.1.11

Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a mutat la Domnul. Acum ii canta ingerii. Predica a Vladicii: De ce murim?


Mitropolitul Clujului, IPS Bartolomeu, care se afla internat într-o rezervă specială a Secţiei de Terapie Intensivă din cadrul Clinicii de Chirurgie nr. I din Cluj-Napoca, a decedat luni. Decesul a fost anunţat oficial de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului.

“Cu regret şi durere în suflet, dar cu nădejdea în mila şi mângâierea care vin de la Dumnezeu, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului anunţă că în ziua de 31 ianuarie 2011, la orele 19.25, Părintele nostru, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu ANANIA, şi-a început călătoria spre Împărăţia Cerurilor”, se spune într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, de către Consiliu Eparhial.
Decesul a survenit la Secţia de Terapie Intensivă a Clinicii Chirurgie I din Cluj-Napoca, precizează sursa citată.

“Înconjurat de medici, prieteni, ucenici şi colaboratori apropiaţi, trupul Înaltpreasfinţitului Bartolomeu a cedat multiplelor afecţiuni care i-au marcat ultima perioadă de viaţă. Trupul celui care a fost timp de 18 ani Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului va fi depus în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, unde toţi cei care doresc îi vor putea aduce un ultim omagiu”, se mai arată în comunicat.

Ziua înmormântării, în cripta ierarhilor din altarul Catedralei Mitropolitane, va fi anunţată ulterior.
“În toate aceste zile de doliu, ierarhii, clerul şi credincioşii Bisericii noastre vor înălţa rugăciuni pentru iertarea păcatelor şi dumnezeiasca fericire a sufletului nobil al Părintelui nostru Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu şi pentru veşnica sa odihnă în Împărăţia lui Dumnezeu, alături de aleşii săi. “Dumnezeu să îl odihnească în pace şi pe toţi cei îndureraţi să îi aline cu mângâierea Duhului Sfânt!”, arată comunicatul.


Ziaristi Online: Premierul Vlad Filat a recunoscut ca a servit in trupele KGB pe frontiera URSS. FOTO/VIDEO

 

Vlad Cubreacov informeaza: “Prezent joi, 27 ianuarie, alături de un vechi cadru KGB, generalul de securitate Gheorghe Mihai (in prezent director al SIS), la ceremonia de marcare a 19 ani de la crearea Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (SPPS), premierul Filat a primit în dar o beretă neagră şi alte însemne „ale curajului şi bărbăţiei” din partea directorului SPPS, Igor Bodorin. Cu această ocazie, Filat a recunoscut public, în premieră, că a slujit în trupele KGB şi că păstrează acasă, la loc de cinste, uniforma de grănicer sovietic. Referindu-se la bereta neagră primită, Filat a declarat: „O s-o pun la locul care îl am, unde am mai multe elemente, inclusiv şi ceea ce ţine de serviciul pe care l-am avut eu în tinereţe, serviciul militar, desigur, mă refer, atunci tot am avut uniformă – aşa, mai specială – am făcut armata la frontieră”. Vladimir Filat a slujit, între 1987 şi 1989, în trupele speciale ale KGB, responsabile cu paza frontierei sovietice de stat.”
Emil CONSTANTINIU, FLUX, Ediţia de Vineri, Nr.20113, din 28 ianuarie 2011 reprodus de Vlad Cubreacov

Informatia confirma ancheta Vladimir (Vlad) Filat, premierul Moldovei, recrut fruntas in trupele KGB. FOTO

Rusia, preocupată de unirea R. Moldova cu România

Comentând, la "Eho Moskvî", rezultatele alegerilor recente din Republica Moldova, un jurnalist rus spunea că problema unirii cu România este la fel de populară la Chişinău ca eventuala unire a Rusiei cu... Noua Zeelandă. El a tras această concluzie din rezultatele electorale ale Partidului Naţional Liberal, care a mers în alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 cu lozinca unirii, scrie Jurnal de Chişinău, citat de Agerpres.
În general, în Rusia nu se glumeşte la această temă. Dimpotrivă, acolo se observă o preocupare obsesivă mult peste simplul interes al unui stat vecin faţă de posibilitatea reunificării Republicii Moldova cu România. E ciudat că, pe de o parte, ruşii subapreciază numărul de unionişti, se încearcă prezentarea unionismului ca pe o tendinţă marginală în societatea moldovenească, iar pe de altă parte, ei urmăresc cu atenţie maniacală orice pas, orice mişcare în relaţiile dintre cele două state, scrie publicistul Nicolae Negru.
S-ar putea spune chiar că la gravele probleme cu care se confruntă azi Rusia, unele ameninţându-i existenţa, pare să se fi adăugat în ultima vreme încă una: "pericolul" reunificării Republicii Moldova cu România. Orice semn de apropiere, orice relaţie se leagă între Chişinău şi Bucureşti, între românii de pe ambele maluri ale Prutului, sunt privite din acest unghi de vedere, provocând crize de gelozie.
De aici şi preocuparea pentru tratatul de bază şi tratatul de frontieră dintre Republica Moldova şi România, pentru neutralitatea Republicii Moldova, pentru menţinerea R. Moldova în spaţiul canonic al Patriarhiei Ruse etc. În această situaţie, nu e de mirare că în ziua de 7 aprilie 2009 ambasadorul Rusiei la Bruxelles a arătat cu degetul spre România, chiar înaintea lui Voronin. Bucureştiul era de blamat, din punctul de vedere al ruşilor, pentru ieşirea a mii de tineri să protesteze în acea zi. Obsedată de această idee, Moscova încearcă în ultima vreme să descurajeze intenţiile Chişinăului de integrare europeană. Recent, ambasadorul rus la Chişinău, Valeri Kuzmin, le recomanda politicienilor de la Chişinău să nu-i prostească pe moldoveni cu posibilitatea intrării în UE.
Şi venirea la Chişinău a unor mass-media de peste Prut este văzută de la Moscova nu drept ceea ce este - investiţii ale unor oameni de afaceri, ci o diversiune mediatică în scopul reunificării. Bucureştiul le-a trimis, crede Moscova, să influenţeze audienţa din punct de vedere politic. Sponsorii români controlează conţinutul ştirilor TV şi ale publicaţiilor pentru a promova "reunificarea cu ţara" - idee lansată zilele trecute de portalul Russia Today într-un reportaj intitulat "Moldovan TV broadcasts more than just entertainment" (TV moldoveană, mai mult decât doar divertisment"), speriind audienţa că mass-media române ameninţă suveranitatea Republicii Moldova. Deputatul comunist Iurie Muntean este citat pentru a semnala acest pericol.
Russia Today nu aduce vreun argument care ar demonstra că ştirile noilor televiziuni - e vorba probabil de Jurnal TV şi Publika - sunt controlate de Bucureşti şi că propagă ideea reunificării. Singura "dovadă" este declaraţia lui Vitali Andrievski, proprietarul unui site care spune că ar fi fost contactat de "nişte persoane din România" care i-au propus asistenţă financiară în schimbul "sprijinirii ideii de reunificare dintre Republica Moldova şi România". Evident, Andrievski trece sub tăcere faptul că preferă să fie finanţat de Moscova, menţionează autorul.
"Am fi însă şi noi nesinceri dacă am spune că venirea unor mass-media de peste Prut este lipsită de orice semnificaţie politică. Nu este şi nu trebuie să fie în condiţiile dominaţiei informaţionale ruseşti din Republica Moldova, aşa încât majoritatea moldovenilor tratează evenimentele internaţionale prin prisma Kremlinului care ţine sub control toate televiziunile cu acoperire naţională din Rusia", potrivit aceluiaşi articol.
Asta, de fapt, deranjează Moscova, faptul că monopolul ei mediatic este subminat de oamenii de afaceri din România.
Cât priveşte reunificarea, nu vom încerca să-i convingem pe ruşi de contrariul, că nu ar exista acest "pericol". Există, chiar din momentul când s-a prăbuşit URSS. E şi firesc să existe mişcarea de reunificare şi, fiindcă este firească unirea, se face şi fără propagandă. Orice zi de libertate este un pas spre unire. Chiar dacă unii nu văd semnele ei, se va produce. După o iarnă lungă, secetoasă, este greu să-ţi imaginezi vegetaţia abundentă a verii, concluzionează Jurnal de Chişinău.
Related Posts with Thumbnails