Ministerul Comunicatiilor a lansat marti o cerere de propuneri de proiecte, care se adreseaza CNAS si care vizeaza finantarea a doua componente majore ale informatizarii sistemului de sanatate din Romania: fisa electronica si prescriptia electronica. Pentru aceasta cerere de proiecte sunt alocati 171,7 milioane lei, fonduri nerambursabile, din care circa 140,14 milioane lei reprezinta fonduri FEDR, iar 31,56 milioane lei fonduri de la bugetul de stat.
Ghidul solicitantului pentru acest apel este publicat la aceasta adresa si detaliaza criteriile specifice care trebuie indeplinite de catre beneficiarii eligibili, regulile de finantare, circuitul proiectului, modalitatea de selectie a proiectelor, procesul de contractare si implementare, precum si drepturile si obligatiile beneficiarilor. Inregistrarea propunerilor de proiect se realizeaza online, la adresa: www.fonduri.mcsi.ro, in mod continuu, procesul incheindu-se pe data de 11 octombrie 2010, ora 17.00, conform informatiilor MCSI.
- Fisa electronica a pacientului, prescriptia electronica si cardul national de sanatate ar trebui sa fie functionale pana la sfarsitul lui 2011
Fisa electronica a pacientului, prescriptia electronica si cardul national de sanatate sunt alaturi de Sistemul informatic unitar integrat (SIUI), care asigura decontarea serviciilor medicale, principalele componente ale sistemului informatizat de sanatate din Romania.
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), dezvoltat de HP Romania, SIVECO si STS care a costat in ultimii zece ani circa 45 de milioane de euro, nu functioneaza corect si trebuie luate masuri imediate de corectare pentru ca sunt furnizori carora nu li se platesc serviciile prestate, atentiona in luna iunie a acestui an, Cristian Irimie, secretar de stat in Ministerul Sanatatii.
Aceasta dupa ce oficialii CNAS au avertizat ca sistemul este in pericol de a se bloca, in conditiile in care actualele servere nu mai fac fata exploziei numarului de furnizori de servicii medicale.
La sfarsitul lunii iulie premierul Boc spunea chiar ca finalizarea implementarii SIUI pana la sfarsitul lui 2010 este obiectiv politic de reforma.
Alaturi de SIUI, premierul spunea ca "pana la sfarsitul anului 2011 trebuie sa fie implementat Cardul National de Sanatate, alaturi de alte doua proiecte importante: fisa electronica a pacientului si reteta electronica".
Potrivit acestuia, "cardul national de sanatate va permite sa avem pentru fiecare cetatean un inventar complet a situatiei medicale, prin simpla accesare a cardului pe care il detine". Cat despre celelalte doua componente, reteta electronica si fisa electronica, Boc mentiona:
"orice reteta, odata emisa de catre un medic, ea intra in sistemul electronic si nu mai poate nimeni sa o modifice, sa o dubleze sau sa aduca prejudicii variantei initiale. Si, in contextul in care toate farmaciile sunt legate in sistemul electronic, nimeni nu va mai putea realiza nici un fel de abuz, concomitent cu fisa electronica a pacientului. In momentul cand pacientul iese din spital are inventarul complet al diagnosticului si al tratamentului, iar in momentul in care se transfera la un alt spital, se transfera, in maniera electronica, fisa pacientului, si nu mai este nevoie sa mearga pacientul cu dosarele medicale, care se pot pierde sau se pot modifica".
Adrian Vasilache
Vezi si: Suedia: Prima ţară fără bani lichizi?
Suedia este pe cale să se transforme într-o societate care nu mai lucrează cu bani lichizi, relatează „The New American". Plata cu cardul devine aproape normă, iar guvernanţii de la Stockholm încurajează cetăţenii să nu mai folosească bani lichizi ca să evite jafurile. Şoferii de autobuz au renunţat să mai vândă bilete pasagerilor pentru că au fost ţinta mai multor furturi.
Pasagerii mijloacelor de transport public pot utiliza cardul bancar sau telefonul mobil la urcare. Numeroşi oficiali de la Stockholm fac presiuni ca operaţiunile de plată să nu mai fie făcute cu cash argumentând că „banii în mână" sunt legaţi de infracţionalitate şi de „economia gri". Şi sindicatele susţin ideea unei Suedii fără bani lichizi.
„Dacă putem reduce volumul tranzacţiilor cu bani în numerar, noi, băncile, şi populaţia în general, vom contribui la diminuarea numărului de furturi", a declarat, pentru BBC, Marie Look, reprezentantă a sindicatului funcţionarilor din bănci.
„Nu este deloc practic să umbli cu monede şi bancnote. E mai bine să scapi de ele. Suedia ar putea fi prima ţară care renunţă la cash", comenta pe un blog Bjorn Ulvaeus, membru al celebrei trupe „ABBA". Renunţarea la bani lichizi are însă nevoie de mai mulţi ani de tranziţie.
O astfel de decizie va distruge reţelele de cerşetorie, obişnuinţa bacşişului lăsat la restaurant, dar va duce şi la concedierea unor funcţionari care lucrează la ghişeele băncilor sau la casieriile diverselor instituţii.