Foto: (c) Gina Ștefan / AGERPRES FOTO
Darurile, în valoare totală de peste 10.000 lei, au fost oferite după liturghia din Duminica Floriilor, care a fost oficiată în paraclisul din Doboi, după care cei prezenți au mers în procesiune către biserica cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și au depus o coroană de flori la monumentul ridicat în memoria notarului din sat și a soției lui, uciși cu bestialitate în 1944, în timpul Dictatului de la Viena. Preotul din sat i-a îndemnat pe cei prezenți, printre care s-au numărat mulți tineri din Brașov, Cluj sau București, să aibă grijă "de limba noastră românească și de credința ortodoxă".
Inițiativa s-a dorit a fi o reînviere a tradiției din perioada interbelică, atunci când școli și sate din această zonă erau adoptate de școli și parohii sau asociații din țară, iar sentimentul de solidaritate națională era foarte pronunțat.
"În primul rând este un gest de solidaritate față de românii din Harghita și Covasna față de cele două sate pe care noi le-am adoptat: Doboi din județul Harghita și Dobolii de Jos din județul Covasna. Este un semn de a fi alături față de frații noștri de aici, români, suplinind o lipsă a unei atenții pe care noi considerăm că statul român ar trebui să o acorde cu preponderență acestor români. Am zis să fim alături de ei, să sprijinim școala românească și biserica de aici și în acest sens am mobilizat prietenii noștri, biserici, preoți, care ne-au ajutat pentru a cumpăra o centrală termică, cu toate cele aferente, manuale pentru copii, cărți de povești, iar copiii din Țara Făgărașului au pictat icoane pe care le vor dărui acestor copii, într-un gest de împlinire a unei Românii de altă dată", a declarat Florin Palas, unul dintre inițiatorii acțiunii.
În satul harghitean Doboi, cei mai mulți dintre românii ortodocși vorbesc acasă în limba maghiară, iar limba română se folosește doar la biserică. De altfel, cei mai mulți dintre localnicii prezenți, majoritatea persoane în vârstă, vorbeau între ei în limba maghiară, dar atunci când erau întrebați ce sunt, răspundeau că sunt români, ortodocși. Ei motivau faptul că nu vorbesc între ei în limba română, întrucât au făcut școala în limba maghiară și așa se obișnuiește în sat, să se vorbească în limba maghiară.
"Eu sunt româncă și ortodoxă. Aici așa am învățat, la biserică cântăm, dar nu putem să vorbim românește că nu am avut unde să învățăm, am făcut școala maghiară. Vorbim ungurește, dar suntem români și ortodocși", a spus o bătrână venită la slujba de Florii.
Despre acest fenomen unic la nivel național, Florin Palas a spus că este unul straniu, dar a ținut să accentueze faptul că "românii de aici și-au păstrat cu tărie naționalitatea, religia, dar din păcate evenimentele petrecute în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a dus la un proces cumplit de pierdere a limbii românești".
La rândul său, cel de-al doilea tânăr care a inițiat acțiunea caritabilă, Mihai Sorin Târnoveanu, a spus că prin această acțiune se transmite și un mesaj în zona Harghita și Covasna și anume că acei oameni "nu sunt singuri, nu sunt abandonați și că noi românii de pe tot cuprinsul țării și din diaspora ne gândim la ei și suntem cu sufletul și nu numai aproape de ei".
Prezent la eveniment, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, profesorul universitar Radu Baltasiu, a spus că satul Doboi este un laborator transparent care arată cum cineva își poate pierde limba.
"Faptul că avem aici o comunitate care se roagă în limba română spunând 'Tatăl Nostru', 'Tatăl Nostru' fiind peste 85 la sută în limba latină și stând la baza limbii protoromâne, arată vechimea imemorială a acestei comunități și lămurește orice altă discuție privind cine, când a venit aici. Totodată, Doboi reprezintă un laborator foarte transparent de aculturație modernă, care arată cum își poate pierde limba cineva și în ce condiții. Deci, cine vrea să afle ce comunitate a avut de suferit, ce comunitate s-a transformat, poate să vină aici, la Doboi, duminica, la biserică", a spus profesorul universitar Radu Baltasiu, care a efectuat și o cercetare sociologică despre acest fenomen.
Gestul de solidaritate a fost apreciat de liderii românilor din cele două județe, care consideră că ar trebui să se multiplice și să fie însoțit de o strategie a Guvernului pentru această zonă.
"Am vrea ca acest act de solidaritate de astăzi, superb prin motivația generoasă, să fie multiplicat, în condiții de actualitate și să ajungem la cât mai multe asemenea comunități, acolo unde nu este prea târziu, unde comunitatea românească nu este asimilată total. Iar la aceste acte de solidaritate să intervină mult așteptata strategie a Guvernului de păstrare aspectului multietnic și pluriconfesional al zonei și nu pentru constituirea unei enclave etnice", a spus prof.dr. Ioan Lăcătușu, din partea Centrului European de Studii Covasna-Harghita.
Acesta le-a transmit concetățenilor romano-catolici și reformați din zonă urări de bine cu ocazia Paștelui și a ținut să puncteze că românii de aici sunt interesați de conviețuire pașnică.
"Noi suntem interesați să trăim în conviețuire pașnică, dar în același timp avem nevoie de la liderii administrației și de la conducerea centrală a statului să-și arunce privirea asupra noastră. Altfel, va deveni de mare actualitate strigătul părintelui profesor Moldovan: ne va pieri neamul în această parte de țară", a conchis prof.dr. Ioan Lăcătușu.
AGERPRES/(A, AS — autor: Gina Ștefan, editor: Cristian Anghelache)
