12.4.10
Român omorât şi dizolvat în acid de patronul său italian.
Ivan Misu, in varsta de 42 de ani, lucra la un garaj din Frosinone, pentru patronul italian, fara contract de munca. In 2007, italianul l-a acuzat pe roman ca a furat benzina, i-a taiat o ureche, l-a batut si apoi l-a omorat, relateaza IripiaNews.
Italianul a dus corpul romanului pe un camp, unde l-a dizolvat in acid, ca sa ascunda crima. Politia a fost anuntata de sora lui Ivan Misu, care era ingrijorata din cauza disparitiei barbatului.
Politistii au reusit, dupa o ancheta de trei ani, sa adune destule dovezi pentru a-l aresta pe italian, si incearca sa identifice eventualii complici.
L.S.
Un roman a fost omorat de catre patronul sau italian, care i-a dizolvat corpul in acid, pentru a ascunde crima.
Ivan Misu, in varsta de 42 de ani, lucra la un garaj din Frosinone, pentru patronul italian, fara contract de munca. In 2007, italianul l-a acuzat pe roman ca a furat benzina, i-a taiat o ureche, l-a batut si apoi l-a omorat, relateaza IripiaNews.
Italianul a dus corpul romanului pe un camp, unde l-a dizolvat in acid, ca sa ascunda crima. Politia a fost anuntata de sora lui Ivan Misu, care era ingrijorata din cauza disparitiei barbatului.
Politistii au reusit, dupa o ancheta de trei ani, sa adune destule dovezi pentru a-l aresta pe italian, si incearca sa identifice eventualii complici.
L.S.
Ultimul discurs al preşedintelui polonez: Pactul Ribbentrop-Molotov şi atacul sovietic asupra Poloniei au atins punctul culminant la Katyn.
Diplomatii polonezi au transmis presei si opiniei publice romanesti ultimul discurs al presedintelui Poloniei, Lech Kaczynzki, pregatit pentru manifestarea de la Katyn. Il redau integral:
“Dragi reprezentanti ai familiilor celor ucisi la Katyn. Doamnelor si Domnilor. In aprilie 1940, peste 21.000 de prizonieri polonezi din lagarele si inchisorile NKVD au fost ucisi. Genocidul a fost comis la dorinta lui Stalin si la comanda celei mai inalte autoritati a Uniunii Sovietice.
Alianta dintre cel de-al Treilea Reich si Uniunea Sovietica, Pactul Ribbentrop-Molotov si atacul sovietic asupra Poloniei din 17 septembrie 1939 au atins un punct culminant terifiant prin masacrul de la Katyn. Nu numai in padurea Katyn, dar si in Tver, Harkov si alte locuri de executie necunoscute, cetateni ai celei de-a doua Republici Poloneze, oameni care au pus baza statalitatii noastre, care si-au servit patria cu tarie au fost ucisi.
In acelasi timp, familiile celor ucisi si mii de cetateni ai teritoriului rasaritean al Poloniei antebelice au fost trimisi in exil in locuri indepartate ale Uniunii Sovietice, unde suferinta lor indescriptibila a marcat drumul Golgotei Poloneze din Rasarit.
Cea mai tragica oprire pe acest drum a fost Katyn. Ofiteri, preoti, oficialitati, politisti, vamesi si gardieni polonezi au fost ucisi fara judecata si fara condamnare. Au fost victimele unui razboi cumplit. Uciderea lor a fost o incalcare a drepturilor si conventiilor din lumea civilizata. Demnitatea lor ca soldati, polonezi si oameni, a fost terfelita. Gropi ale mortii aveau drept scop sa ascunda pentru totdeauna trupurile celor ucisi si adevarul despre aceasta crima.
Lumea nu trebuia sa afle niciodata. Familiilor victimelor li s-a luat dreptul sa-i jeleasca in public pe cei ucisi, sa-i comemoreze cu mandrie. Pamantul a acoperit urmele crimei si minciuna trebuia sa o stearga din memoria oamenilor.
O tentativa de a ascunde adevarul despre Katyn – rezultatul unei decizii luate de cei care au pus la cale aceasta crima – a devenit una dintre temeliile politicii comuniste in Polonia postbelica: o temelie mincinoasa a Republicii Populare Polone.
A fost momentul in care oamenii au fost nevoiti sa plateasca un pret greu pentru ca stiau si-si aminteau adevarul despre Katyn. Totusi, rudele celor ucisi si poporul curajos au pastrat amintirea, au aparat-o si au transmis-o mai departe catre urmatoarele generatii de polonezi. Au reusit sa pastreze amintirea Katyn in perioada comunista si sa o raspandeasca in perioada Poloniei libere si independente. Drept urmare, le datoram tuturor respectul si multumirea noastra, indeosebi familiilor celor ucisi la Katyn. In numele statului polonez, va multumesc sincer ca, aparand amintirea rudelor voastre, ati reusit sa salvati o dimensiune extrem de importanta a constiintei si identitatii noastre poloneze.
Katyn a devenit o rana dureroasa a istoriei poloneze, ce a otravit timp de decenii relatiile dintre polonezi si rusi. Sa lasam rana Katyn sa se vindece si sa se cicatrizeze in sfarsit. Suntem deja pe cale sa realizam acest lucru. Noi, polonezii, apreciem ceea ce rusii au facut in ultimii ani. Ar trebui sa urmam calea apropierii dintre natiunile noastre, nu sa ne oprim sau sa ne intoarcem.
Toate circumstantele crimei de la Katyn trebuie investigate si dezvaluite. Este important ca nevinovatia victimelor sa fie confirmata oficial si ca toate dosarele legate de aceasta crima sa fie deschise, astfel incat minciuna Katyn sa poata disparea definitiv. Cerem acest lucru, inainte de toate, de dragul memoriei victimelor si al respectului pentru suferinta familiilor lor. Il cerem, de asemenea, in numele valorilor comune, care sunt necesare pentru a crea temelia increderii si parteneriatului intre natiunile vecine in intreaga Europa.
Sa omagiem memoria celor ucisi si sa ne rugam. Glorie Eroilor! Vie amintirea lor!
Foto: Marta Kaczynski, fiica presedintelui, si Jaroslaw, fratele sau geaman, la primirea ramasitelor pamantesti ale fostului sef al statului, pe aeroportul din Varsovia
L. Walesa: „Pilotul este posibil să fi acţionat la indicaţiile cuiva". Update: controlorii de trafic ruşi spun că nu s-au înţeles cu piloţii polonezi.
Experţii ruşi care studiază cutiile negre ale aeronavei prezidenţiale poloneze prăbuşite sâmbătă lângă Smolensk, în vestul Rusiei, cred că la originea accidentului se află o greşeală umană. Avionul nu avea probleme tehnice. Peste 800 de specialişti participă la anchetarea tragicului incident aviatic. Este pusă sub semnul întrebării decizia piloţilor de a ateriza în condiţii meteo dificile.
Experţii ruşi şi polonezi au început să studieze împreună cutiile negre, găsite sâmbătă seara, ale avionului prezidenţial polonez, prăbuşit în dimineaţa aceleiaşi zile în apropiere de Smolensk, în vestul Rusiei, la ora 9.50 (ora României). În accident au murit 97 de oameni. Delegaţia poloneză, formată din 88 de persoane, urma să ajungă la Katin, pentru comemorarea celor 22.000 de ofiţeri polonezi ucişi în 1940 din ordinul lui Stalin.
Preşedintele polonez, Lech Kaczynski, soţia acestuia, Maria Kaczynska, dar şi numeroşi reprezentanţi ai elitei social-politice din Polonia, printre care guvernatorul Băncii Centrale şi şeful Statului Major al armatei, şi-au găsit sfârşitul în catastrofa aeriană, care ridică în continuare multe semne de întrebare. Una dintre primele concluzii ale specialiştilor este că avionul prăbuşit nu avea probleme tehnice.
Ultimele minute
Conform informaţiilor venite de la Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă şi Aviaţia Militară Rusă, aeronava prezidenţială, un Tupolev-154, care urma să aterizeze pe aerodromul militar Severnîi (aflat în apropiere de Smolensk), a fost avertizat, când se afla la 50 de kilometri de aeroport, în legătură cu vizibilitatea redusă (sub 500 de metri) şi condiţiile meteo nefavorabile. Mai mult, când avionul survola Belarusul, i-au fost transmise date referitoare la condiţiile proaste de aterizare de la Smolensk.
Piloţii polonezi au decis să continue zborul, luând o hotărâre la aşa-numita „înălţime de decizie", a declarat pentru Interfax un reprezentant al autorităţilor aeronautice belaruse, sub protecţia anonimatului. Avionului Tupolev-154 i s-au oferit, ca variante, aterizarea pe aeroportul din Minsk ori pe cel din Moscova. Tragedia de la Smolensk s-a petrecut după patru tentative de aterizare nereuşite.
Avertizări neascultate
Pentru ca o aterizare să se poată face în condiţii de siguranţă, plafonul de nori nu trebuie să fie mai jos de 60 de metri, iar vizibilitatea minimă să fie de 600 de metri, au declarat în exclusivitate pentru „Adevărul" mai mulţi piloţi români. Condiţiile meteo nu erau îndeplinite la Smolensk în momentul producerii tragediei.
Marta, fiica lui Lech Kaczynski, lângă sicriul tatălui său
Când aeronava se afla la circa 1,5 kilometri distanţă de pistă, controlorii de trafic au avertizat-o că se află sub traiectoria de aterizare şi i-au cerut să se redreseze şi să se îndrepte către un alt aeroport. „Când avionul s-a apropiat, controlorii au observat că piloţii măreau viteza de coborâre şi începuseră să reducă din altitudine mai rapid decât ar fi fost normal", a explicat adjunctul comandantului forţelor aeriene ruse, Alexandr Alioşin.
Comenzile date de controlorii de zbor ruşi au fost ignorate de echipajul polonez, astfel că, peste câteva secunde, avionul a atins un pom izolat, înalt de opt metri, în contextul în care aparatul ar fi trebuit să se afle la o înălţime de cel puţin 60 de metri.
Walesa are dubii
„Pilotul este posibil să fi acţionat la indicaţiile cuiva" a afirmat, ieri, la Gdansk, fostul preşedinte polonez Lech Walesa. El a spus că piloţii care fac parte din detaşamentul ce zboară cu demnitarii polonezi sunt profesionişti cu cea mai înaltă calificare şi că „este puţin probabil să fi putut lua de sine stătător decizia de a face încercare după încercare să aterizeze în condiţii de ceaţă", susţine el. Aceste afirmaţii nu fac decât să alimenteze teoriile conspiraţiei care abundă deja pe bloguri, referitoare la o posibilă implicare a ruşilor în tragedia aviatică.
Mărturii cutremurătoare
„S-a auzit o explozie, un vuiet şi apoi nimic. Linişte. Nu a trebuit să văd pentru a realiza ce s-a întâmplat", a relatat un martor ocular. Declaraţiile sale au fost completate de povestirile unor copii care au ajuns primii la locul tragediei.
„Mergeam şi auzeam deasupra avionul. Zbura ceva mai jos decât de obicei. Apoi, dintr-odată, a coborât, pentru a reapărea câteva momente mai târziu. Coada a atins apoi copacii şi a început să se aplece într-o parte", au mai povestit aceştia.
„Aripa avionului a atins din nou copacii şi firele de înaltă tensiune. Avionul a rămas însă în aer, dar a lovit şi mai mulţi copaci şi a ajuns să se prăbuşească pe partea cealaltă a drumului", a mai spus unul dintre copii pentru postul de televiziune Russia Today.
Potrivit unui alt martor al accidentului, una dintre aripi s-a desprins când avionul a atins pentru prima oară copacii. După ce aparatul s-a prăbuşit şi a luat foc, rămăşiţe au fost găsite şi la mai mult de un kilometru distanţă. La faţa locului însă, imagini terifiante i-au şocat pe micuţi. „Părţi din avion erau răspândite peste tot şi era mult sânge. Totul era dezmembrat, atât avionul, cât şi cei de le bord", au mai povestit aceştia.
Putin, la locul prăbuşirii
Premierul rus Vladimir Putin şi omologul său polonez Donald Tusk au depus flori, ieri, în locul unde aeronava prezidenţială poloneză s-a prăbuşit. O ceremonie în onoarea preşedintelui polonez Lech Kaczynski a avut loc ieri la prânz pe aeroportul din Smolensk.
Trupul neînsufleţit, din nou acasă
Ieri după-amiază, avionul care transporta trupul neînsufleţit al liderului polonez a aterizat pe aeroportul militar din Varşovia. Familia preşedintelui decedat, în special fiica şi fratele geamăn, Jaroslaw, precum şi înalţi demnitari au fost prezenţi la aeroport. Sicriul a fost apoi expus publicului în aşa fel încât „oamenii să-i poată aduce un omagiu individual", a declarat un oficial din cadrul Preşedinţiei.
Reculegere în Polonia
Două minute de reculegere au fost respectate ieri la prânz (13.00 ora României) pe tot teritoriul Poloniei, după moartea tragică a preşedintelui polonez Lech Kaczynski, a soţiei acestuia şi a înalţilor demnitari în accidentul de avion din Rusia.
George DAMIAN: Din ce i s-a tras preşedintelui polonez Kaczynski?
Primele ipoteze cu privire la dezastrul de la Smolensk indica faptul ca este vorba fie de o eroare a pilotului polonez (caruia i s-a spus de mai multe ori de la sol sa renunte la aterizare), fie o nepotrivire intre sistemele de ghidare ale avionului polonez si cele ale aeroportului rus. In acelasi timp trebuie luate in considerare si efectele imediate ale acestui accident: armata poloneza a fost decapitata, au disparut figuri centrale ale vietii publice poloneze – care impartaseau viziunea presedintelui Kaczynski. O viziune ce respingea in acelasi timp imperialismul rus si cel european.
Ipoteza unui accident “provocat” nu va disparea niciodata in acest caz. Sunt prea multe elemente care concura in favoarea unei teorii conspirationiste. In primul rand este vorba de cei care au murit in accident: elita nationalista anti-rusa de la Varsovia. In al doilea rand este vorba de momentul accidentului: presedintele polonez si suita sa mergeau sa comemoreze o crima in masa realizata de regimul sovietic – uciderea ofiterilor din armata poloneza de la Katyn. Pe linia unei eventuale teorii conspirationiste s-ar putea spune ca Moscova nu uita si nu iarta.
Kaczynski a fost o buturuga mica in calea a doua imperii: Rusia si Uniunea Europeana. Iar multe din actiunile sale au deranjat ambele imperii. Kaczynski s-a opus insistent intrarii Rusiei in Organizatia Mondiala a Comertului, ceea ce a provocat suparari la Bruxelles si Moscova. Atitudinea sa decisa in favoarea valorilor crestine a deranjat urmasii Kominternului de la Bruxelles si Moscova. Decizia sa de a scoate din viata publica poloneza pe cei care au fost uneltele sovietizarii Poloniei a scos din sarite pe multi - atat la Moscova cat si la Bruxelles. Incercarile de cladire a unei independente economice poloneze a provocat suparari in aceleasi locuri: Moscova si Bruxelles. Faptul ca Polonia a fost un aliat de incredere al SUA in regiune a scos din sarite si Moscova si Bruxelles-ul
Toate intreprinderile politice enumerate mai sus cladisera pentru Polonia un puternic profil de tara. Polonia nu a fost in ultimii ani doar un simplu membru al UE, o zona tampon pentru securitatea Rusiei si o piata de desfacere pentru produsele occidentale. Dezastrul de la Smolensk scoate din scena pe presedintele Kaczynski si echipa. Greu de crezut ca se va gasi foarte repede cineva in stare sa continue proiectele fostului presedinte. Si cui ii foloseste acest lucru?
George DAMIAN