Comunicat de presă
Centrul European de Studii Covasna - Harghita si Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, analizând situaţia creată prin participarea la guvernare a UDMR, solicită Partidului Democrat Liberal, şi partidelor din opoziţie, respectiv Partidului Social Democrat şi Partidului Naţional Liberal, cât şi preşedintelui Traian Băsescu, să analizeze cu responsabilitate, şi să decidă în consens cu interesul naţional, asupra următoarele probleme, care vizează prezentul şi viitorul celor 100 000 de cetăţeni români, de naţionalitate română, din judeţele Harghita şi Covasna.
1. Solicităm Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui României să nu includă în Programul de guvernare, să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR, act normativ prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe baze etnice. Reafirmăm punctul nostru de vedere conform căruia acest proiect de lege impus de UDMR contravine flagrant Constituţiei României şi dreptului internaţional, urmărind introducerea în dreptul intern a drepturilor colective şi a conceptului de autonomie culturală, nerecunoscute de dreptul internaţional, fiind un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile şi tendinţele europene actuale care promovează interculturalitatea, unitatea în diversitate şi nu separatismul şi segregarea pe criterii etnice. În proiect, sunt utilizate unele sintagme inexistente în legislaţia europeană ca „drepturi colective", „comunitate naţională" şi sunt inventate unele instituţii etnice cu atribute inerente statului, dar nu minorităţilor;
Proiectul aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, delegarea competenţelor autorităţii statului la nivel central şi local către organe alese pe criterii etnice. Proiectul introduce autonomia politică sub forma autonomiei culturale; faptul că organizaţii ale minorităţilor naţionale sunt investite cu autoritatea publică are drept consecinţă dobândirea de către acestea a caracteristicilor esenţiale ale autorităţii politice statale. Această prevedere, a delegării competenţelor şi autorităţii statului român unor organizaţii, asociaţii sau altor organisme de natură exclusiv etnică, este o idee cu consecinţe sociale, culturale şi psiho-morale greu de evaluat. De fapt, în spatele autonomiei culturale se află dorinţa UDMR de a legaliza de jure autonomia teritorială - care funcţionează de facto în Covasna şi Harghita - în condiţiile dezinteresului autorităţilor statului român care au abandonat această zonă la cheremul acestei uniuni culturale, care, fără a avea măcar statutul legal de partid politic, autoguvernează perpetuu după propriile interese etnocentriste, cu ignorarea voinţei şi intereselor legitime ale comunităţii româneşti.
2. Cerem tuturor forţelor politice, Guvernului Parlamentului, Preşedintelui Traian Băsescu şi celorlalte instituţii fundamentale ale Statului Român, să acţioneze conform responsabilităţilor constituţionale ce le revin, pentru stoparea acţiunilor separatiste, de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, a aşa-zisului „Ţinut secuiesc", deziderat prevăzut în statutul UDMR, şi asigurarea unui climat de convieţuire interetnică armonioasă a judeţelor Harghita şi Covasna, într-un mediu multietnic şi pluriconfesional, în interesul tuturor cetăţenilor din aceste judeţe şi al întregii societăţi româneşti.
3. Reamintim Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui României faptul că, datorită unor condiţii complexe şi compromisurilor politicianiste făcute în ultimii 20 de ani, comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, numeric minoritare, sunt supuse încă unor acţiuni discriminatorii, şi îşi desfăşoară cu dificultate activităţile culturale şi sociale. O serie de cercetări sociologice realizate în zonă au pus în evidenţă faptul că, în localităţile etnic mixte, din judeţele Covasna şi Harghita, cu populaţie maghiară numeric majoritară, în care există comunităţi româneşti reduse numeric, interesele identitare specifice ale românilor de aici, în majoritatea cazurilor nu-şi găsesc o rezolvare corespunzătoare. Sunt încă cazuri, de condiţionare a angajării în instituţii publice de cunoaşterea limbii maghiare. Multe proiecte culturale promovate de asociaţiile culturale româneşti din localităţile celor două judeţe nu au putut fi finalizate deoarece nu au fost aprobate de consiliile locale, respectiv Consiliile judeţene Harghita şi Covasna.
4. Reînnoim propunerile formulate pe parcursul anilor, de către reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, pentru găsirea modalităţilor adecvate de aplicare a prevederilor Memorandum-ului explicativ al Recomandării 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care precizează că „drepturile protejate în acest protocol se aplică tuturor, inclusiv unei etnii majoritare când ea este minoritară într-o regiune a ţării lor. Spre exemplu: minoritatea maghiară este majoritară în anumite regiuni ale României. Românii minoritari în aceste regiuni trebuie să fie protejaţi prin dispoziţiile acestui protocol", şi pentru înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti numeric minoritare, structură consultativă, care să aibă ca obiect de activitate problematica sprijinirii comunităţilor româneşti aflate în situaţia unor minorităţi regionale numerice şi să faciliteze accesul şi relaţiile directe între organele administraţiei centrale şi societatea civilă ca reprezentantă a intereselor şi cerinţelor comunităţii româneşti din aceste judeţe şi să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei, în elaborarea şi aplicarea strategiilor mai sus amintite.
5. În legătură cu propunerile formulate de către liderii UDMR, cu privire la redimensionarea actualelor regiuni de dezvoltare, din studiile noastre rezultă că, pot fi elaborate variante de formare a unor regiuni administrative, în arealul la care ne referim, doar in măsura in care, schimbarea raportului majoritate - minoritate poate elimina efectele perverse determinate de situaţiile din actualele judeţe Covasna şi Harghita, unde minoritatea naţională este majoritate locală, iar majoritatea naţională este minoritate regională şi nu cele care ar conduce la reînvierea structurii staliniste - Regiunea Autonomă Maghiară.
6. Având în vedere declaraţiile şi demersurile publice ale liderilor UDMR propuşi pentru funcţiile de Vicepremier şi Ministru al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional - Marko Bela şi Kelemen Hunor, faţă de situaţia românilor din judeţele Covasna şi Harghita şi faţă de instituţiile care asigură prezervarea patrimoniului cultural şi afirmarea valorilor identitare româneşti, Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, va monitoriza atent modul cum autorităţile guvernamentale aflate sub conducerea acestora se delimitează de comportamentul discriminatoriu de până acum, şi acţionează ca demnitari ai statului român investiţi cu asemenea importante responsabilităţi.
7. Facem apel la toate forţele politice şi civice româneşti, din întreaga ţară şi din Diaspora, la mediul academic şi la reprezentanţii mass-media să susţină solicitările cuprinse în demersul nostru, care sunt în consens cu legislaţia europeană şi Constituţia României.
21.12.09
Dupa 20 de ani - amintiri despre Calin Nemes
Anumite lucruri le intelegem foarte tarziu sau niciodata. Unii le inteleg mai devreme. De exemplu Calin Nemes. In nici un caz nu intentionez sa fac apologia sinuciderii. Si nici nu intentionez sa laud gestul lui final. Vreau doar sa spun ca el a inteles mai devreme decat altii ca nu toate acele lucruri care puteau sa se schimbe dupa decembrie 1989 s-au schimbat intr-adevar. Sigur, iesi dintr-o capcana si te bucuri, rasufli usurat, dar indata intri in alta capcana, mai perfida, mai periculoasa. Si Calin Nemes a inteles si a vrut sa ne traga de maneca. Sa ne trezeasca. Cu riscul de a-si lasa singure sotia si fetita. Cu riscul de a-si pierde sufletul. Calin Nemes a iubit poporul roman. Nu il aprob, dar l-am inteles. Am avut privilegiul sa-l cunosc, in vremea studentiei. Si in perioada acesta a anului, este una din persoanele la care ma gandesc cu drag.
Cine a fost Calin Nemes? "Un actor şi revoluţionar român din Cluj-Napoca. A terminat Facultatea de Teatru din Cluj-Napoca, în clasa profesoarei Melania Ursu. Până în 1989 a primit doar roluri mici, de figuraţie. În viaţa particulară, era animator de manifestări culturale, recitând poezii, monologuri şi organizând audiţii muzicale cu Beatles. În 1989 Nemeş era actor la Teatrul de Păpuşi din Cluj. Pe 21 decembrie 1989, în jurul orei 15:30, Călin Nemeş şi alţi circa 40 de tineri au ajuns în Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca, unde se aflau forţele Armatei pentru „interzicerea căilor de acces spre zona centrală, în scopul protecţiei lucrărilor de artă, clădirilor instituţiilor administrative şi a obiectivelor comerciale, împotriva acţiunii posibile a unor grupuri de cercetare-diversiune sau teroriste străine ori provocatori la acte de vandalism”.
Grupul de tineri a început să scandeze lozinci de simpatie pentru situaţia din Timişoara şi altele împotriva regimului comunist şi a lui Ceauşescu. Valeriu Burtea a dat ordin militarilor: „Împuşcaţi-i, că nu-s oameni!”.
Călin Nemeş a strigat atunci acestora, cu pieptul gol: „Trageţi, am o singură inimă!”, apoi s-a îndreptat către căpitanul Dando Carp, iscându-se o altercaţie. Militarii au deschis focul fără somaţie, bilanţul fiind de 13 morţi şi 28 de răniţi (între care şi Nemeş). Ulterior, actorul a fost acuzat de către cadrele militare că se face responsabil pentru masacrul din ziua de 21 decembrie.
Refăcut după două luni de spitalizare, Călin Nemeş a contestat noua conducere a ţării, pe care o considera un regim comunisto-securist, şi a activat pentru aflarea adevărului despre Revoluţia din Decembrie 1989.
În 1991 a colaborat la albumul „Lanţurile” al formaţiei Krypton, care conţine compoziţii dedicate Revoluţiei. Călin Nemeş a realizat 14 recitative, intercalate între aceste piese.
Scârbit de situaţia politică postdecembristă, precum şi de apatia societăţii civile, actorul s-a spânzurat în podul casei sale în ziua de 8 iulie 1993. A fost declarat cetăţean de onoare post-mortem al municipiului Cluj-Napoca."
Sursa citatului:http://www.badpolitics.ro/calin-nemes/
Dar sa-l citam acum direct pe Calin Nemes:
„ [...] Pletoşii care au fost condamnaţi să supravieţuiască gloanţelor glorioasei armate române din 21 decembrie sunt condamnaţi din nou la nepăsarea voastră dispreţuitoare. Disperaţi, s-au adunat în centrele marilor oraşe şi-au încercat de atâtea ori să vă vorbească.
Sau să vă cânte. Sau să vă aplaude când îi înjuraţi. Sau să se aşeze în genunchi când îi atacaţi alături de mineri şi scutieri. Nu i-aţi iertat că au supravieţuit.
Revoluţia pe care ei au câştigat-o, pierzându-şi fraţii, sângele, părţi din trup, Revoluţia pe care v-au adus-o vouă cadou, ca nişte copii cuminţi ce erau, Revoluţia în care v-au arătat, chiar prin televizor, cum se poate muri pentru ţara asta frumoasă şi săracă, Revoluţia le-aţi confiscat-o părinteşte şi aţi dat-o primilor veniţi din mlaştinile marxism-leninismului ceauşist. Iar pe ei, pe copiii îmbătrâniţi prematur lângă mormintele din Cimitirul Eroilor, i-aţi trimis la noile cozi, i-aţi certat şi dat afară din casă pentru că vă contraziceau argumentele îngurgitate în 45 de ani de laşitate părintească.
Şi acum, când banii nu vă mai ajung nici măcar pentru a cumpăra singura şi marea voastră realizare, salamul cu soia, delicatesa cu care ne-aţi crescut pe noi, azi aţi început din nou să cârtiţi, să vă îndoiţi de voi înşivă. Să ieşiţi în stradă.
Deocamdată puţini, pentru că încă vă e ruşine să recunoaşteţi că iar ne-aţi vândut. Dar curând veţi trece şi peste ruşinea asta şi veţi căpăta curajul de a spune „NU!”
Vedeţi, în 21 decembrie nu aţi avut acest curaj când vă mureau copiii în stradă. În iunie 1990, când aceiaşi copii erau bestial bătuţi pentru vina de a avea o carte în mână, aţi fost la fel de pasivi. De-abia acum, când nu copiii, ci salamul cu soia vă cade în primejdie, aţi hotărât să luptaţi. Ca şi când copiii împuşcaţi sau maltrataţi v-au fost vitregi. Copilul vostru adevărat pare a fi salamul cu soia. [...]
Circulaţi. Totuşi, gândiţi-vă că într-o bună zi se va încheia şi viaţa voastră supusă stomacului. Iertaţi-mi că vă reamintesc, dar vă dau cuvântul meu de om că într-o zi, în care soarele va răsări la fel ca astăzi, veţi muri. Şi dumneavoastră, şi eu. Mai devreme sau mai târziu.
Şi ceva îmi spune că imediat după acest ultim eveniment al vieţii noastre, care este moartea, îi vom reîntâlni pe ei, pe magnificii copii şi adolescenţi ai lui decembrie 1989. Şi, poate, ne vor întreba ce am făcut după moartea lor? Ştiu că eu am ce să le răspund. Dar dumneata, trecătorule?”
(Călin Nemeş, articol apărut în România liberă pe 25 aprilie 1991)
Sigur, suna acuzator aceste cuvinte. Dar sunt sincere si vin dintr-un suflet care nu a mai avut rabdare cu semenii lui rau intentionati, semeni care distrugeau inocenta. Calin, pentru jertfa ta de la revolutie, pentru suferinta ta adanca si pentru suferinta familiei tale, pentru socul pe care ni l-ai provocat incercand sa ne trezesti, eu iti multumesc si ma rog pentru tine.
Sursa:
http://fiifericit.blogspot.com/
... ÎN MEMORIA CELOR CARE AU FOST ÎMPUŞCAŢI ÎN TIMPUL REVOLUŢIEI ROMÂNE...
Decembrie 1989. Revoluţia Română. 1.104 morţi, 3.352 răniţi, incendierea Muzeului de Artă, a Bibliotecii Centrale Universitare, a Ateneului Român, milioane de gloanţe, terorişti care "trăgeau din toate poziţiile", tancuri, taburi, război electronic, psihologic, copii şi tineri împuşcaţi în frunte sau în ceafă, morţi arşi la crematoriu, cenuşa aruncată la canal...război total împotriva Poporului Român, care trebuia să dea o jertfă de 60-65.000 de morţi, şi a României - care trebuia ruptă în bucăţi. Martiriul început la 1917 nu s-a sfârşit nici astăzi! (Grupul Independent pentru Democraţie-România)
"...Cine-a tras în noi 16-22?
Cine-a tras în noi după 22?
Doamne, cât o să mai minţi
Copilaşii prin părinţi?
Doamne, cat o să mai ţii
Ucigaşii de copii?"...
... ÎN MEMORIA CELOR CARE AU FOST ÎMPUŞCAŢI ÎN TIMPUL REVOLUŢIEI ROMÂNE...
ANDRONIC Vladimir, născut pe data de 23 noiembrie 1989 şi împuşcat la Bucureşti după o lună de zile
ACHIM Ştefan, născut în 1946, a fost împuşcat pe 21/22 decembrie 1989, în Piaţa Universităţii de F.O.I. (Forţele de Ordine şi Intervenţie ale Miliţiei). Comandant era Popa Vasile, locţiitorul comandantului Poliţiei Capitalei. El este unul dintre cei ce au condus la reprimarea din zona Universităţii şi lui i s-a decernat titlul de "Luptător în Revoluţie", în timp ce, după eroul Achim Ştefan a rămas o fată orfană, Laura.
ADAM Lina, de 63 ani, a fost împuşcată la Reşiţa, pe data de 24 decembrie 1989.
ADJ AMIN Antonia-Andreia, născută pe 6.05.1968, asistentă medicală, a fost ucisă în timpul Revoluţiei din 1989.
AFLOAREI Milord-Cristina, în vârstă de 7 ani, a fost împuşcată la Timişoara, pe data de 18 decembrie 1989. Locuia cu părinţii, pe str. Muzicescu nr.8.
ALBU Marin, soldat la UM 01047 din Craiova, a fost ucis din eroare în noaptea de 22/23 Decembrie 1989, de către un ostaş din unitate, pe când se afla la paza Termocentralei Işalniţa-Craiova.
ALDEA Virgil-Sorin, a fost împuşcat la Bucureşti şi se află înmormântat în Cimitirul Eroilor din Capitală.
ALEMAN Werner, originar din Arad, a fost împuşcat la Sibiu, pe 23 decembrie 1989.
ALEXANDROAIE Cristian, a fost împuşcat la Bucureşti, în decembrie 1989.
ALEXANDRU Călin, a fost împuşcat la Bucureşti, în decembrie 1989.
AMBRUŞ Dănuţ-Viorel, născut în 1967, domiciliat în Craiova, pe Calea Bucureşti, bloc A1, sc.2, ap.1, mecanic la T.C., a fost împuşcat mortal în cartierul Valea Roşie, în timp ce transporta răniţi. Diagnosticul din Certificatul de deces D.8 nr.62229,eliberat a doua zi (24 dec), indică plagă toracică cu hemopneumotorax.
ANDREI Constantin, născut pe 3.XI.1963, originar din judeţul Teleorman, a fost împuşcat la Bucureşti.
AMARIEI Nicu-lon, născut pe 2.X.1954, la Bucureşti, fost handbalist la Dinamo, şofer la IUT, domiciliat pe str. Pridvorului bl.1 A, a participat din prima zi a revoluţiei, în Capitală. Pe ziua de 23.XII.1989, pe când dădea ajutor unui rănit, în jurul Gării de Nord, a fost împuşcat în regiunea gâtului. A murit la Spitalul de Urgenţă, lăsând în urmă doi copii: Alexandra şi Flavius-Virgil.
ANDREI Eugen, născut pe 21.01.1969, a fost ucis pe 23 decembrie la Bucureşti.
ANDREI lordache-Ştefan, născut pe 24 iunie 1958, sergent major la Ministerul de Interne, a fost ucis la Bucureşti.
ANDREI Maria, din Timişoara, str. Ionescu de la Brad bl.1, născută pe 23 august 1964, a fost împuşcată în măcelul din 17 Decembrie, de pe podul Decebal, din capitala Banatului. Corpul i-a fost ridicat în grupul celor 43 de martiri din dispoziţia generalului Nuţă şi a colonelului Sima Traian, cu încuviinţarea dr. Ovidiu Golea şi adus la Crematoriul din Bucureşti, unde a fost ars şi cenuşa aruncată la canal.
ANDREI Ştefan, în vârstă de 31 ani, domiciliat pe str. Moeciu 2, a fost ucis la Bucureşti.
ANDRONIE Petre-Constantin, de 22 ani, muncitor, a fost omorât la Sibiu.
ANGHEL Cătălina, născută pe 25.08.1986, a fost ucisă la Bucureşti, împreună cu mama sa.
ANGHEL Marioara, originară din comuna Lacul Sărat, de 40 ani, a fost ucisă împreună cu fetiţa.
ANDRONE Pavel, muncitor, 48 ani, din judeţul Prahova, a murit în revoluţie.
ANECULEI Ovidiu, originar din comuna Holboca-laşi, ostaş în termen, a fost ucis în masacrul de la Otopeni, pe 23.XII.1989.
ANGHEL Sorin-Virgil, născut pe 7 mai 1970, a fost împuşcat pe 26 decembrie 1989, la Bucureşti.
ANGHEL Marin, născut pe 26.XII.1968, originar din comuna Bilciureşti, sublocotenent post-mortem, a fost omorât la Bucureşti.
ANTAL Eugen, sublocotenent post-mortem, MApN, a murit în revoluţie.
ANTEMIR Ion, 21 ani, venit din Fullerton (USA) pentru a sprijini terminarea bisericii din comuna natală Marginea-Severin, a fost împuşcat mortal cu 8 gloanţe de către terorişti din securitate, pe data de 24 decembrie, în apropiere de locul de destinaţie.
ANTEMIR Vasile, 22 ani, serg. major, din Prahova, a fost împuşcat în revoluţie.
ANTONESCU Constantin, 26 ani, a fost ucis la Bucureşti.
ANTONII) Cornelia, născută pe data de 24.01.1938, telefonistă, domiciliată pe str. Emil Bodnăraş 61, bl.C3, a fost împuşcată la Bucureşti, pe 23 decembrie 1989.
APARASCHIVEI Valentin, 48 ani, domiciliat pe str. Girocului 21, a fost ucis la Timişoara, pe 18 decembrie şi i-au rămas două fete: Monica şi Valentina.
APOSTOIU Costică-Corneliu, 35 ani, maior post-mortem la MApN a murit în revoluţie, pe 23 decembrie 1989.
APOSTOL Mihai, a fost ucis în revoluţie.
APOSTOL Ştefan, din Bucureşti, născut pe 2 mai 1944, a fost ucis în Capitală, după el rămânând doi copii orfani: Cristi şi Marius.
APOSTOL Vasile, a fost împuşcat împreună cu încă 3 persoane în noaptea de 23/ 24, în palatul Municipiului Buzău de către căpitanul de securitate Olteanu Gheorghe.
APOSTOL Aurelian, 22 ani, muncitor, a fost ucis în Bucureşti.
APOSTOLIE Vasile, născut pe 28.IX. 1970, din Bacău, a fost ucis în revoluţie.
APRO Mihai, 31 ani, domiciliat pe str. Naturii nr.4 Timişoara; a fost împuşcat pe 17.XII.1989, iar cadavrul furat a fost dus la Crematoriul din Bucureşti. După el au rămas doi copii orfani: Mihai şi Cristi.
ARGHERIE Ion, născut pe 30.XI. 1969 a fost împuşcat în revoluţie.
ARIŞEANU Petre, născut pe 26.V. 1969, soldat la MApN, a fost împuşcat.
ASAFTEI Petre, născut la 1.08.1967 la Constanţa, a făcut Liceul Militar de la Brăneşti şi Şcoala de Paraşutism de la Bobocu şi clubul Steaua. Ca silvicultor a fost numit pădurar încantonul Altîn Tepe, din Dobrogea. Pe 21 Decembrie 1989 era în Piaţa Universităţii, pe timpul manifestaţiei, iar a doua zi după-amiază a fost surprins pe str. Matei Millo, în drum spre Palat, de o rafală de mitralieră care i-a străpuns omoplatul drept şi i-a perforat plămânul, ficatul şi rinichiul, iar un glonte i-a lovit mâna dreaptă. A fost dus la Spitalul Colţea unde, în seara de Crăciun, la 23.30, şi-a dat sfârşitul.
ATANASIE Adriana, născută vineri, 22 iunie 1979, domiciliată pe str. Tuşnad nr.2,. la Reşiţa, a fost ucisă pe 21 decembrie, la numai 10 ani.
ATOMEI George-Eduard, născut pe 31.01.1973, elev la Braşov, a fost ucis în revoluţie.
AVĂDANEI Ion, născut în 1945, fost absolvent al Şcolii de ofiţeri de tancuri şi auto "Mihai Viteazul" din Piteşti, şi-a găsit sfârşitul răpus de terorişti pe 23 decembrie, în dreptul staţiei PECO de la Turda, pe când se îndrepta să aducă muniţie de la un depozit.
AVRAM Ion, născut pe 22.06.1949, a fost împuşcat pe 17 decembrie şi a murit pe 26 decembrie la Spitalul din Timişoara.
AVRAM Maria, născută pe 14 noiembrie 1943, bucătăreasă, a fost rănită şi a murit la Bucureşti, pe 30 decembrie 1989.
Continuarea la:
http://romania1989.com/Martiri.asp
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
