Românii din Harghita şi Covasna se adresează clasei politice: Nu adoptaţi Legea Statutului minorităţilor naţionale.

Comunicat de presă

Centrul European de Studii Covasna - Harghita si Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, analizând situaţia creată prin participarea la guvernare a UDMR, solicită Partidului Democrat Liberal, şi partidelor din opoziţie, respectiv Partidului Social Democrat şi Partidului Naţional Liberal, cât şi preşedintelui Traian Băsescu, să analizeze cu responsabilitate, şi să decidă în consens cu interesul naţional, asupra următoarele probleme, care vizează prezentul şi viitorul celor 100 000 de cetăţeni români, de naţionalitate română, din judeţele Harghita şi Covasna.

1. Solicităm Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui României să nu includă în Programul de guvernare, să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR, act normativ prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe baze etnice. Reafirmăm punctul nostru de vedere conform căruia acest proiect de lege impus de UDMR contravine flagrant Constituţiei României şi dreptului internaţional, urmărind introducerea în dreptul intern a drepturilor colective şi a conceptului de autonomie culturală, nerecunoscute de dreptul internaţional, fiind un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile şi tendinţele europene actuale care promovează interculturalitatea, unitatea în diversitate şi nu separatismul şi segregarea pe criterii etnice. În proiect, sunt utilizate unele sintagme inexistente în legislaţia europeană ca „drepturi colective", „comunitate naţională" şi sunt inventate unele instituţii etnice cu atribute inerente statului, dar nu minorităţilor;

Proiectul aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, delegarea competenţelor autorităţii statului la nivel central şi local către organe alese pe criterii etnice. Proiectul introduce autonomia politică sub forma autonomiei culturale; faptul că organizaţii ale minorităţilor naţionale sunt investite cu autoritatea publică are drept consecinţă dobândirea de către acestea a caracteristicilor esenţiale ale autorităţii politice statale. Această prevedere, a delegării competenţelor şi autorităţii statului român unor organizaţii, asociaţii sau altor organisme de natură exclusiv etnică, este o idee cu consecinţe sociale, culturale şi psiho-morale greu de evaluat. De fapt, în spatele autonomiei culturale se află dorinţa UDMR de a legaliza de jure autonomia teritorială - care funcţionează de facto în Covasna şi Harghita - în condiţiile dezinteresului autorităţilor statului român care au abandonat această zonă la cheremul acestei uniuni culturale, care, fără a avea măcar statutul legal de partid politic, autoguvernează perpetuu după propriile interese etnocentriste, cu ignorarea voinţei şi intereselor legitime ale comunităţii româneşti.

2. Cerem tuturor forţelor politice, Guvernului Parlamentului, Preşedintelui Traian Băsescu şi celorlalte instituţii fundamentale ale Statului Român, să acţioneze conform responsabilităţilor constituţionale ce le revin, pentru stoparea acţiunilor separatiste, de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, a aşa-zisului „Ţinut secuiesc", deziderat prevăzut în statutul UDMR, şi asigurarea unui climat de convieţuire interetnică armonioasă a judeţelor Harghita şi Covasna, într-un mediu multietnic şi pluriconfesional, în interesul tuturor cetăţenilor din aceste judeţe şi al întregii societăţi româneşti.

3. Reamintim Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui României faptul că, datorită unor condiţii complexe şi compromisurilor politicianiste făcute în ultimii 20 de ani, comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, numeric minoritare, sunt supuse încă unor acţiuni discriminatorii, şi îşi desfăşoară cu dificultate activităţile culturale şi sociale. O serie de cercetări sociologice realizate în zonă au pus în evidenţă faptul că, în localităţile etnic mixte, din judeţele Covasna şi Harghita, cu populaţie maghiară numeric majoritară, în care există comunităţi româneşti reduse numeric, interesele identitare specifice ale românilor de aici, în majoritatea cazurilor nu-şi găsesc o rezolvare corespunzătoare. Sunt încă cazuri, de condiţionare a angajării în instituţii publice de cunoaşterea limbii maghiare. Multe proiecte culturale promovate de asociaţiile culturale româneşti din localităţile celor două judeţe nu au putut fi finalizate deoarece nu au fost aprobate de consiliile locale, respectiv Consiliile judeţene Harghita şi Covasna.

4. Reînnoim propunerile formulate pe parcursul anilor, de către reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, pentru găsirea modalităţilor adecvate de aplicare a prevederilor Memorandum-ului explicativ al Recomandării 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care precizează că „drepturile protejate în acest protocol se aplică tuturor, inclusiv unei etnii majoritare când ea este minoritară într-o regiune a ţării lor. Spre exemplu: minoritatea maghiară este majoritară în anumite regiuni ale României. Românii minoritari în aceste regiuni trebuie să fie protejaţi prin dispoziţiile acestui protocol", şi pentru înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti numeric minoritare, structură consultativă, care să aibă ca obiect de activitate problematica sprijinirii comunităţilor româneşti aflate în situaţia unor minorităţi regionale numerice şi să faciliteze accesul şi relaţiile directe între organele administraţiei centrale şi societatea civilă ca reprezentantă a intereselor şi cerinţelor comunităţii româneşti din aceste judeţe şi să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei, în elaborarea şi aplicarea strategiilor mai sus amintite.

5. În legătură cu propunerile formulate de către liderii UDMR, cu privire la redimensionarea actualelor regiuni de dezvoltare, din studiile noastre rezultă că, pot fi elaborate variante de formare a unor regiuni administrative, în arealul la care ne referim, doar in măsura in care, schimbarea raportului majoritate - minoritate poate elimina efectele perverse determinate de situaţiile din actualele judeţe Covasna şi Harghita, unde minoritatea naţională este majoritate locală, iar majoritatea naţională este minoritate regională şi nu cele care ar conduce la reînvierea structurii staliniste - Regiunea Autonomă Maghiară.

6. Având în vedere declaraţiile şi demersurile publice ale liderilor UDMR propuşi pentru funcţiile de Vicepremier şi Ministru al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional - Marko Bela şi Kelemen Hunor, faţă de situaţia românilor din judeţele Covasna şi Harghita şi faţă de instituţiile care asigură prezervarea patrimoniului cultural şi afirmarea valorilor identitare româneşti, Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, va monitoriza atent modul cum autorităţile guvernamentale aflate sub conducerea acestora se delimitează de comportamentul discriminatoriu de până acum, şi acţionează ca demnitari ai statului român investiţi cu asemenea importante responsabilităţi.

7. Facem apel la toate forţele politice şi civice româneşti, din întreaga ţară şi din Diaspora, la mediul academic şi la reprezentanţii mass-media să susţină solicitările cuprinse în demersul nostru, care sunt în consens cu legislaţia europeană şi Constituţia României.

Dr. Ioan Lacatusu: Presa de limba maghiara are ca element constant "intoleranta, ostilitatea si ura fata de romani"

Centrul European de Studii Covasna-Harghita a scos de sub tipar al doilea volum din seria 'Romanii in mass-media maghiara din Covasna si Harghita', ce reuneste traduceri si analize ale unor articolele aparute intre anii 2006-2009 in presa de limba maghiara din cele doua judete, transmite corespondentul AGERPRES.
Directorul centrului, Ioan Lacatusu, a declarat ca acest volum, asemenea celui precedent, aparut in 2006, la Editura Eurocarpatica, permite cititorilor romani care nu stiu limba maghiara sa cunoasca direct de la sursa continutul si mesajul discursului principalilor lideri politici si civici, precum si a formatorilor de opinie din presa maghiara.
'Am lucrat cu materialul clientului', a declarat Lacatusu, mentionand ca articolele care abordeaza convietuirea interetnica dintre romani si maghiari au ca element constant 'intoleranta, ostilitatea si ura fata de romani', precum si mesajele cu caracter antiromanesc.
'Profitand de necunoasterea limbii maghiare de catre majoritatea populatiei romanesti si de lipsa oricaror replici din partea mediilor romanesti, liderii maghiari (...) practica discursuri hiperetnicizate, specifice unei politici identitare agresive, cu mesaj nostalgic si revizionist, si mai grav, in multe cazuri indemnand fatis la lupta armata, la actiuni violente pentru obtinerea dezideratelor autonomiste', afirma Ioan Lacatusu, avertizand, totodata, asupra impactului negativ pe care astfel de discursuri le au asupra climatului de convietuire interetnica.
Volumul este structurata pe trei teme referitoare la istoria romanilor reflectata in presa maghiara, la biserica ortodoxa din arcul intracarpatic, precum si la problematica romano-catolicilor din Moldova, dar contine si o serie de studii si sinteze documentare pe diverse teme, precum autonomia teritoriala a 'Tinutului Secuiesc'. Centrul European de Studii Covasna-Harghita a fost infiintat in urma cu zece ani de un grup de intelectuali romani din zona si se defineste ca fiind o organizatie nonguvernamentala cu caracter stiintific, cultural si social. Sursa Agerpres

Plan de re-românizare a românilor maghiarizaţi din Secuime, în atenţia preşedintelui Băsescu

Centrul European de Studii Covasna - Harghita a formulat un document in zece puncte pe care il va trimite Administratiei Prezidentiale, Guvernului, parlamentarilor si europarlamentarilor romani, in care propune, printre altele, "reromanizarea" romanilor maghiarizati din Harghita, Covasna si Mures, transmite miercuri NewsIn. Documentul, semnat de directorul Centrului si vicepresedinte al Forumului Romanilor din Harghita si Covasna, dr. Ioan Lacatusu, arata ca orice forma de autonomie teritoriala pe criterii etnice va conduce inevitabil la discriminarea si marginalizarea romanilor din judetele Covasna, Harghita si, partial, Mures, si propune reprezentantilor societatii civile, mediului academic si fortelor politice romanesti sa reactualizeze si implementeze proiectul interbelic de "readucere la matca", respectiv de "reromanizare", a romanilor maghiarizati din cele trei judete, dupa modelul folosit de Ungaria si liderii maghiari din Romania pentru "salvarea de la asimilare a ceangailor" din Moldova, noteaza NewsIn. De asemenea, in acelasi document se solicita o descentralizare dupa reguli precise.
"Avand in vedere fizionomia etnica a judetelor Covasna, Harghita si partial Mures, precum si existenta unor partide constituite pe criterii etnice, solicitam autoritatilor abilitate ca descentralizarea sa se realizeze dupa reguli precise, deoarece altfel acest proces, necesar si benefic pentru intreaga tara, va conduce inevitabil la autonomia teritoriala in aceste judete", a spus Lacatusu. Directorul Centrului de Studii face referire si la folosirea "obsesiva" de catre liderii maghiari a termenului de "Pamant secuiesc", desi, spune Lacatusu, din datele privind structura etnica si confesionala a populatiei din cele trei judete rezulta ca zona este un creuzet in care mai multe etnii au fost asimilate de catre cea maghiara. "Daca liderii maghiari nu agreeaza sintagma "asa-zisul tinut Secuiesc", propunem reactualizarea formulei folosita in perioada interbelica de "tinuturi secuizate", concept bazat pe faptul ca o buna parte din populatia actuala de etnie maghiara a celor trei judete provine, in principal, din romani maghiarizati", mai spune Lacatusu. Sursa citata arata ca, din datele recensamantului din anul 2002, reiese ca 36% din totalul populatiei celor trei judete este de nationalitate romana, 4% roma, in timp ce etnia maghiara se regaseste in proportie de 59,18%, iar secui s-au declarat numai 285. De asemenea, Lacatusu face o situatie a localitatilor din Covasna si Harghita luand in considerare numarul populatiei de nationalitate romana sau maghiara si spune ca cei aproape 100.000 de romani din cele doua judete au nevoie de un cadru legislativ, institutional si logistic care sa le asigure prezervarea si afirmarea identitatii nationale, si nu concetatenii maghiari, care dispun de toate conditiile pentru prezervarea si afirmarea identitatii specifice. Potrivit acestuia, membrii familiilor etnic-mixte - peste 10.000 in cele trei judete - sunt direct afectati de consecintele separatismului pe criterii etnice, iar o alta categorie insemnata de cetateni care, in mod obiectiv, nu poate accepta separatismul etnic, o reprezinta persoanele cu dubla ascendenta identitara - peste 14.000 de cetateni potrivit recensamantului din 2002. Vorbind despre reliefarea "puritatii etnice a tinutului Secuiesc", Ioan Lacatusu spune ca din dezbaterile publice lipsesc informatiile reale referitoare la comunitatile de rromi din cele doua judete, in conditiile in care studiile efectuate pe aceasta tema arata ca in unele asezari din zona rromii reprezinta o pondere insemnata, intre 20 si 50%, din populatia totala a unor localitati. Documentarul conceput de Centrul de Studii Covasna Harghita a fost prezentat, marti seara, in cadrul unei intalniri a Forumului Civic al Romanilor din Covasna si Harghita si a Simpozionului prilejuit de implinirea a 65 de ani de la eliberarea orasului Sfantu-Gheorghe. Materialul va fi tradus si in limba engleza pentru a putea fi folosit ca baza de date pentru orice persoana interesata si va fi transmis administratiei prezidentiale, guvernantilor, parlamentarilor si europarlamentarilor romani.

Ziua Online