Cum ar împărţi România radicalii maghiari şi UDMR: Vezi proiectele! O reorganizare pe graniţele vechiului dictat de la 1940

12 macro-judeţe, unul format din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş constituie viziunea radicalilor maghiari din Partidului Civic Maghiar (PCM) asupra reformei administrative-teritoriale. Viitoarele superjudeţe ar trebui să respecte în mare parte limitele vechilor regiuni şi voievodate istorice precum Ţinutul Secuiesc, Partium sau Maramureş. Pragmatici, udemeriştii au venit încă din 2009 cu varianta a 16 judeţe, trei din ele pornind de la realitățile demografice ale comunităţii maghiare. Uniunea mai propune crearea a cinci macroregiuni de dezvoltarea suprapuse pe aceste judeţe. Cea de-a cincea, semăna ca două picături de apă cu teritoriul cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena.

Proiectul UDMR de reorganizare instituie, cel puțin simbolic, o macroregiune pe teritoriul fostului dictat de la Viena
Sursa: EVZ

1

Spre deosebire de UDMR care are o viziunea mult mai largă asupra reorganizării administrativ-teritoriale ce trimite la dictatul de tristă amintire, radicalii maghiari din partidul Civic Maghiar susţin o regionalizare asimetrică, considerată "foarte potrivită" pentru reorganizarea comunităţilor administrativ-teritoriale.

Radicalii, obiectiv limitat la Ţinutul Secuiesc. Resuscitare a "Partium Regni Hungariæ"?
Radicalii maghiari au propus miercuri constituirea a 12 judeţe sau regiuni: Banat, Bucureşti, Dobrogea, Maramureş, Oltenia, Partium, adică regiunea Crişurilor, Moldova de Sud, Moldova de nord sau Bucovina, Muntenia, Transilvania de Nord, Transilvania de Sud şi Ţinutul Secuiesc.

Dacă Maramureşul s-ar suprapune peste mai vechiul voievodat al lui Dragoş-Vodă, Partium denumirea comună tradiţională folosită în Ungaria pentru a desemna regiunea istorică format aproximativ din judeţele Arad, Bihor, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj, trimite cu gândul la vechiul Regat al Ungariei Mari. Numele provine din latinescul "Partium Regni Hungariæ", ea desemnând o porţiune din regatul Ungariei, conduse de Principatul Transilvaniei, dar care nu aparţineau oficial acestuia.

Potrivit preşedintelui PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, pentru reforma administrativ-teritorială ar fi necesare atât o serie de consultări politice şi cât şi cea a populaţiei, “eventual prin referendum", ţinându-se seama totodată de necesitatea respectării idenţităţilor istorice, culturale şi minoritare şi a politicii regionale a Uniunii Europene.

"Noua hartă administrativă a României nu trebuie făcută în spatele uşilor închise, în urma unor compromisuri politice sau electorale", a spus liderul PCM.


Viziunea UDMR: Criteriul demografic, la baza a trei mari judeţe transilvănene 
 
De cealaltă parte, udemeriştii susţin ideea reorganizării ţării pe 16 judeţe cu una din aceste unităţi administrative care să reflecte dominanta demografică a comunităţii maghiare existente în judeţele Cosvasna, Harghita şi Mureş. Ei mai propun ca respectivele judeţe să fie grupate în cinci marcroregiuni de dezvoltare, structuri fără caracter administrativ-teritorial şi fără personalitate juridică, o temă dragă de ani buni în special actualulului ministru al Mediului, Laszlo Borbely, promovată încă de acum patru-cinci ani şi care a căpătat forma unui proiect de lege depus în 2009 la Parlament.|

O scurtă trecere în revistă a eventualelor judeţe care ar intra în componenţa acestor macroregiuni dezvăluie însă faptul că viziunea de reorganizare a UDMR este încă tributară Dictatului de la Viena impus României la 30 august 1940, prin care ţara noastră a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei.

"Coincidenţă". Macroregiune de dezvoltare întoarsă în timp până în ...1940
 
Urmărind traseul acestei macroregiuni pe hartă, se poate constata însă asemănarea sa cu teritoriul smuls României în august 1940 şi cedat Ungariei. Macroregiunea se suprapune în cea mai mare parte peste regiunea respectivă, mai puţin în zona sudică.


Macroregiunea V propusă de UDMR ar urma să fie alcătuită din 3 mari judeţe: primul compus din actualele unităţi administrative Covasna - Harghita – Mureş, al doilea din triada Bistriţa-Năsăud - Cluj – Maramureş, iar al treilea din Bihor - Sălaj - Satu-Mare, în fapt mai toate judeţele unde comunitatea maghiară este cel mai bine reprezentată demografic.

Conform ultimului referendum din 2002, aceste judeţe au cele mai importante cote de populaţie de etnie maghiară. Primul grup e format din Harghita – 84,61%, Covasna – 73,81% , Mureş -39,26%. Al doilea grup ca importanţă demografică pentru UDMR este alcătuit din Satu Mare – 35,22%, Bihor – 25,92% şi Sălaj – 23,07%. Şi al treilea judeţ care ar urma să compună macroregiunea V beneficiază de o reprezentare consistentă a comunităţii maghiare chiar dacă semnificativ mai mică în comparaţie cu celelalte două judeţe: Cluj – 17,37%, Maramureş- 9,06% şi Bistriţa Năsăud – 5,89%.

Muntenia şi Oltenia, rupte în două

UDMR mai propune o altă macroregiune cu trei mari judeţe pentru restul Transilvaniei, formată pe structura a şapte judeţe actuale. Macroregiunea IV ar urma să fie compusă Arad - Caraş-Severin – Timişoara, Alba – Hunedoara şi Sibiu-Braşov.

Apel pentru apărarea demnităţii naţionale al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. Adoptarea legii minoritatilor si regionalizarii ar duce la instituirea autonomiei pe criterii etnice

Miercurea Ciuc, 2 apr /Agerpres/ – Adunarea generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a făcut, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, un apel pentru apărarea demnităţii naţionale şi a solicitat crearea unui curent în Parlamentul României care să împiedice votarea unor legi care duc la pierderea autorităţii statale.

Adunarea generală a forumului, la care au luat parte şi parlamentari, s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Arhiepiscopului Covasnei şi Harghitei, Ioan, preşedinte de onoare al FCRCHM.

Arhiepiscopul Ioan a făcut apel către parlamentari şi societatea civilă pentru iniţierea unei acţiuni care să apere demnitatea naţională şi echilibrul naţional. Toţi cei prezenţi au fost de acord că apelul trebuie îndreptat şi către reprezentanţii UDMR, în condiţiile în care drepturile acordate de România minorităţilor respectă cele mai înalte standarde europene.

‘Astăzi am considerat de bine ca, în cadrul Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, să iniţiem o acţiune pentru apărarea demnităţii naţionale şi a unui echilibru naţional. Pentru că, în ultima vreme, în această parte de ţară s-au desfăşurat unele acţiuni care au adus o anumită atingere atât poporului român, cât şi demnităţii naţionale’, a afirmat înaltul ierarh.

În cadrul adunării s-a decis constituirea unui grup de acţiune pentru demnitatea naţională, la care sunt chemaţi să adere oameni politici, parlamentari, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai societăţii civile, care să militeze pentru stoparea degradării identităţii naţionale şi pentru realizarea unui echilibru în spaţiul public.

Cu această ocazie s-a exprimat îngrijorarea faţă de efectele unor acţiuni organizate cu prilejul Zilei maghiarilor de pretutindeni, dar şi faţă de consecinţele pe care le-ar avea adoptarea unor proiecte de legi în forma propusă de UDMR, precum proiectul legii statutului minorităţilor naţionale.

Preşedintele executiv al FCRHCM, Ioan Lăcătuşu, a susţinut că proiectele de legi ale statutului minorităţilor naţionale şi regionalizării, după adoptarea Legii Educaţiei, ar duce de facto la instituirea autonomiei pe criterii etnice.

‘Drepturile colective, principiul teritorialităţii, crearea unor organisme paralele cu cele ale statului nu fac parte din practica şi legislaţia europeană şi a adopta asemenea lucruri reprezintă greşeli de neiertat, cu consecinţe incalculabile pe termen lung care trec peste interesele partidelor. (…) Normalitate înseamnă convieţuire multietnică şi pluriconfesională şi nu enclavă etnică în inima României. Dacă inima României este bolnavă va fi bolnavă şi România’, a declarat Lăcătuşu citat de Agerpres

Regionalizarea si destramarea Romaniei prin noua Regiune Autonoma Maghiara impusa de UDMR. Academicianul Dinu Giurescu trage semnalul de alarma

 

Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare?

                           de Academician Dinu Giurescu

1. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (sublinierea D.C.G.).
Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene.
El prevede „cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.).
Articolul 2 al Regulamentului precizează: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume – NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3 (articolul 2).
Definirea acestor unităţi teritoriale „se bazează în principal pe unităţile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament).
Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum şi maximum) anume:
NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori
NUTS 2 800.000 până la 3 milioane
NUTS 3 150.000 până la 800.000
Regulamentul adoptat de Parlamentul şi Consiliul Europei confirmă şi întăreşte realitatea unităţilor teritoriale de bază (NUTS 3) din statele membre, prin înscrierea lor nominală în „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003, după cum urmează:

Nr. crt.	Ţara	NUTS			Denumirea NUTS 3 în statele respective
		1	2	3
1.	Belgique / België / Belgia	3	12	45	Arrondissements
2.	Danmark / Danemarca	1	2	16	Amtskommuner
3.	Deutschland / Germania	17	42	443	Kreise / Kreisfreie Städte
4.	Ellada / Grecia	5	14	49	nomoi
5.	España / Spania	8	20	53	provincias
6.	France / Franţa	10	27	101	départements
7.	Ireland / Irlanda	2	3	8	regional authority regions
8.	Italia	6	22	104	province
9.	Luxembourg	2	2	2
10.	Nederland / Olanda	3	13	41
11.	Österreich / Austria	4	10	36
12.	Portugal / Portugalia	4	8	31
13.	Suomi/Finland / Finlanda	3	6	21	Maakunnat / landskapen
14.	Sverige / Suedia	2	9	22	län
15.	United Kingdom / Anglia	13	38	135

Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, înscrie şi denumirile unităţilor administrative existente (NUTS 3) în principalele ţări cuprinse în Regulament, aşa cum sunt arătate în tabelul de sus.
Recapitulând: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, consemnează şi confirmă realitatea unităţilor teritoriale de bază existente în statele membre, cu recomandarea: „ar trebui să se respecte situaţia politică, administrativă şi instituţională existentă” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).

*

2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).
Politica de dezvoltare regională – precizează legiuitorul din 2004 – este pusă în aplicare „în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1).
Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).

*

3. În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă (înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”.
Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent.
Expunerea de motive, semnată de iniţiatori, cuprinde formulări generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice şi sociale… susţinerea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi durabile şi a incluziunii sociale…”.
Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită.
Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă denumirea „judeţ” nu apare nicăieri.
Omisiune care alimentează informaţia vehiculată pe cale orală, că judeţele vor dispărea odată cu noua regionalizare. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din iniţiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor.
Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de iniţiatorii UDMR, sunt arătate în harta nr. 2.
Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiaşi iniţiatori, sunt reprezentate în harta nr. 3.
Iniţiatorii doresc ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011.
În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care „se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.
*
Din propunerea de mai sus rezultă următoarele:
a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sunt anulate fără vreo motivare reală.
b) Se propune un regim de tranziţie cu 16 regiuni – cu o durată de maximum trei ani; tranziţia ne aminteşte de „întovărăşirile agricole” din anii ‘50 menite să înlesnească eliminarea proprietăţii ţărăneşti individuale şi constituirea colhozului.
Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmăreşte cumva desfiinţarea judeţelor ca unităţi de bază? O atare desfiinţare ar fi un unicum în Uniunea Europeană unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.
c) Între cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”. Este astfel reconstituită teritorial fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958 (vezi Hărţile nr. 2 şi 4), numită acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.
d) Macroregiunile IV şi V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvană în două, şi anume (vezi harta nr. 4):
IV. la Sud: Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov;
V. toată aria de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare şi Baia Mare, până la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.

Senatul României îi abandonează pe basarabeni şi regionalizează România după pofta UDMR!

Senatorul Iulian Urban: Inca un exemplu al faptului ca Senatul tarii este incapabil sa asculte vocile fratilor basarabeni din Republica Moldova. Asa cum va spuneam aici:
http://www.urbaniulian.ro/2010/02/09/legea-vizand-usurarea-intrarii-in-romania-a-fratilor-basarabeni-discutata-la-10-februarie-in-plenul-senatului/, in plenul Senatului de astazi s-a discutat initiativa mea legislativa care prevedea exceptarea aplicabilitatii conditiilor referitoare la prezentarea documentelor prin care se face dovada existentei unor mijloace corespunzatoare, atat pentru intretinere pe perioada sederii pe teritoriul Romaniei, cat si pentru intoarcerea in tara de origine, pentru solicitantii de viza cetateni ai Republicii Moldova.
Proiectul de lege era util si necesar pentru ca :
- fratii basarabeni sunt intre cele mai sarace natiuni din Europa geografica, si a le pretinde sa demonstreze ca detin suma de 500 de euro pentru a primi viza de Romania constituie o bariera in scopul liberei circulatii
- sunt alte state tot din UE [ Cipru, Ungaria ] in care basarabenii pot intra fara sa demonstreze ca detin sumele de bani necesare intretinerii lor, astfel incat este aberant si ilogic ca tocmai Romania sa mentina aceasta interdictie.
Culmea este ca nici Guvernul nu a sustinut acest proiect de lege, astfel incat s-a trecut la vot in Plenul Senatului si proiectul de lege a fost respins cu 37 de voturi impotriva [ PSD si PNL ] si 33 voturi pentru [ PDL si UDMR].
O zi rusinoasa pentru Romania si pentru Parlamentul National.
O sa public si dezbaterile din Senat asa cum au fost inregistrate pe camerele video, si cred ca lista celor 37 care au votat impotriva trebuie facuta publica ca sa stie si alegatorii pe cine au trimis in Parlament.

Cum a trecut prin adoptare tacita legea parlamentarilor maghiari prin care Romania va fi impartita in 16 regiuni

From: Andrei Radu
Date: 2010/2/10
Subject: Romania divizata?
To: iulian.urban@gmail.com

Buna ziua!

Am citit cu stupoare aceasta stire: http://www.mediafax.ro/economic/romania-va-fi-impartita-in-16-regiuni-de-dezvoltare-5493731/

Cum adica a trecut prin aprobare tacita?

Chiar daca aceste 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ teritoriale şi nu au personalitate juridica ce inseamna aceasta divizare a tarii ?

Dle senator, dati-ne un raspuns, va rog !

Raspunsul senatorului Iulian Urban:

D-le Andrei Radu

O iniţiativă legislativă a parlamentarilor UDMR al carei traseu se poate urmari aici [ http://webapp.senat.ro/sergiusenat.proiect.asp?cod=14254&pos=0&NR=L432&AN=2009 ] , prin care se propune înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare, a trecut miercuri de Senat prin adoptare tacită.
Asta inseamna ca, s-a implinit termenul legal pana la care Plenul Senatului trebuia sa dezbata acest proiect de lege.
In mod evident si hilar, parlamentarii de etnie maghiara au facut o lege care regionalizeaza Romania, si care creeaza o regiune care este primul pas catre autonomia teritoriala.
Jenant mi se pare modul in care s-a ajuns aici.
Pentru ca, la inceputul sedintei Senatului, reprezentantul Guvernului [ un secretar de stat.....de etnie maghiara ] nu era prezent la dezbateri si s-a cerut sa nu se dezbata legea fara ca el sa fie prezent, astfel incat a fost lasata la urma.
Pe la 12:30 cand s-a cerut sa se ia in dezbatere proiectul de lege, in mod jenant parlamentarii UDMR parasisera sala de plen ramand liderul lor de grup care a cerut sa se constate ca....nu mai exista cvorum de sedinta.
Intrucat eu semnalez de luni de zile [ mai exact urlu la luna pur si simplu ] ca prezenta la sedintele de plen din Senat este sub orice critica [ astazi cei mai multi parlamentari prezenti avea PDL, mai erau cativa pesedisti, vreo 5 penelisti, si doi independenti ] insa nimeni nu ma asculta, astazi s-a ajuns la aceasta situatie in care o lege care trebuia dezbatuta in plenul Senatului, a trecut prin adoptare tacita.

www.urbaniulian.ro

Românii din Harghita şi Covasna se adresează clasei politice: Nu adoptaţi Legea Statutului minorităţilor naţionale.

Comunicat de presă

Centrul European de Studii Covasna - Harghita si Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, analizând situaţia creată prin participarea la guvernare a UDMR, solicită Partidului Democrat Liberal, şi partidelor din opoziţie, respectiv Partidului Social Democrat şi Partidului Naţional Liberal, cât şi preşedintelui Traian Băsescu, să analizeze cu responsabilitate, şi să decidă în consens cu interesul naţional, asupra următoarele probleme, care vizează prezentul şi viitorul celor 100 000 de cetăţeni români, de naţionalitate română, din judeţele Harghita şi Covasna.

1. Solicităm Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui României să nu includă în Programul de guvernare, să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR, act normativ prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe baze etnice. Reafirmăm punctul nostru de vedere conform căruia acest proiect de lege impus de UDMR contravine flagrant Constituţiei României şi dreptului internaţional, urmărind introducerea în dreptul intern a drepturilor colective şi a conceptului de autonomie culturală, nerecunoscute de dreptul internaţional, fiind un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile şi tendinţele europene actuale care promovează interculturalitatea, unitatea în diversitate şi nu separatismul şi segregarea pe criterii etnice. În proiect, sunt utilizate unele sintagme inexistente în legislaţia europeană ca „drepturi colective", „comunitate naţională" şi sunt inventate unele instituţii etnice cu atribute inerente statului, dar nu minorităţilor;

Proiectul aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, delegarea competenţelor autorităţii statului la nivel central şi local către organe alese pe criterii etnice. Proiectul introduce autonomia politică sub forma autonomiei culturale; faptul că organizaţii ale minorităţilor naţionale sunt investite cu autoritatea publică are drept consecinţă dobândirea de către acestea a caracteristicilor esenţiale ale autorităţii politice statale. Această prevedere, a delegării competenţelor şi autorităţii statului român unor organizaţii, asociaţii sau altor organisme de natură exclusiv etnică, este o idee cu consecinţe sociale, culturale şi psiho-morale greu de evaluat. De fapt, în spatele autonomiei culturale se află dorinţa UDMR de a legaliza de jure autonomia teritorială - care funcţionează de facto în Covasna şi Harghita - în condiţiile dezinteresului autorităţilor statului român care au abandonat această zonă la cheremul acestei uniuni culturale, care, fără a avea măcar statutul legal de partid politic, autoguvernează perpetuu după propriile interese etnocentriste, cu ignorarea voinţei şi intereselor legitime ale comunităţii româneşti.

2. Cerem tuturor forţelor politice, Guvernului Parlamentului, Preşedintelui Traian Băsescu şi celorlalte instituţii fundamentale ale Statului Român, să acţioneze conform responsabilităţilor constituţionale ce le revin, pentru stoparea acţiunilor separatiste, de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, a aşa-zisului „Ţinut secuiesc", deziderat prevăzut în statutul UDMR, şi asigurarea unui climat de convieţuire interetnică armonioasă a judeţelor Harghita şi Covasna, într-un mediu multietnic şi pluriconfesional, în interesul tuturor cetăţenilor din aceste judeţe şi al întregii societăţi româneşti.

3. Reamintim Guvernului, Parlamentului şi Preşedintelui României faptul că, datorită unor condiţii complexe şi compromisurilor politicianiste făcute în ultimii 20 de ani, comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, numeric minoritare, sunt supuse încă unor acţiuni discriminatorii, şi îşi desfăşoară cu dificultate activităţile culturale şi sociale. O serie de cercetări sociologice realizate în zonă au pus în evidenţă faptul că, în localităţile etnic mixte, din judeţele Covasna şi Harghita, cu populaţie maghiară numeric majoritară, în care există comunităţi româneşti reduse numeric, interesele identitare specifice ale românilor de aici, în majoritatea cazurilor nu-şi găsesc o rezolvare corespunzătoare. Sunt încă cazuri, de condiţionare a angajării în instituţii publice de cunoaşterea limbii maghiare. Multe proiecte culturale promovate de asociaţiile culturale româneşti din localităţile celor două judeţe nu au putut fi finalizate deoarece nu au fost aprobate de consiliile locale, respectiv Consiliile judeţene Harghita şi Covasna.

4. Reînnoim propunerile formulate pe parcursul anilor, de către reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, pentru găsirea modalităţilor adecvate de aplicare a prevederilor Memorandum-ului explicativ al Recomandării 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care precizează că „drepturile protejate în acest protocol se aplică tuturor, inclusiv unei etnii majoritare când ea este minoritară într-o regiune a ţării lor. Spre exemplu: minoritatea maghiară este majoritară în anumite regiuni ale României. Românii minoritari în aceste regiuni trebuie să fie protejaţi prin dispoziţiile acestui protocol", şi pentru înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti numeric minoritare, structură consultativă, care să aibă ca obiect de activitate problematica sprijinirii comunităţilor româneşti aflate în situaţia unor minorităţi regionale numerice şi să faciliteze accesul şi relaţiile directe între organele administraţiei centrale şi societatea civilă ca reprezentantă a intereselor şi cerinţelor comunităţii româneşti din aceste judeţe şi să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei, în elaborarea şi aplicarea strategiilor mai sus amintite.

5. În legătură cu propunerile formulate de către liderii UDMR, cu privire la redimensionarea actualelor regiuni de dezvoltare, din studiile noastre rezultă că, pot fi elaborate variante de formare a unor regiuni administrative, în arealul la care ne referim, doar in măsura in care, schimbarea raportului majoritate - minoritate poate elimina efectele perverse determinate de situaţiile din actualele judeţe Covasna şi Harghita, unde minoritatea naţională este majoritate locală, iar majoritatea naţională este minoritate regională şi nu cele care ar conduce la reînvierea structurii staliniste - Regiunea Autonomă Maghiară.

6. Având în vedere declaraţiile şi demersurile publice ale liderilor UDMR propuşi pentru funcţiile de Vicepremier şi Ministru al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional - Marko Bela şi Kelemen Hunor, faţă de situaţia românilor din judeţele Covasna şi Harghita şi faţă de instituţiile care asigură prezervarea patrimoniului cultural şi afirmarea valorilor identitare româneşti, Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, va monitoriza atent modul cum autorităţile guvernamentale aflate sub conducerea acestora se delimitează de comportamentul discriminatoriu de până acum, şi acţionează ca demnitari ai statului român investiţi cu asemenea importante responsabilităţi.

7. Facem apel la toate forţele politice şi civice româneşti, din întreaga ţară şi din Diaspora, la mediul academic şi la reprezentanţii mass-media să susţină solicitările cuprinse în demersul nostru, care sunt în consens cu legislaţia europeană şi Constituţia României.