Scriitorul, lider al fasciștilor maghiari, a fost
deshumat în Spania și va fi înmormântat cu fast în România. Acțiunea
este sprijinită de Particul Civic Maghiar, în timp ce UDMR s-a distanțat
de această inițiativăÎn elita unui partid extremist
Potrivit presei maghiare, rămășițele scriitorului József Nyírő au ajuns din Madrid la Budapesta la începutul lui aprilie anul acesta. Pe 27 mai, de Rusaliile catolice, aceste rămășițe vor ajunge în România cu un tren special, însoțit de politicieni de vârf din Ungaria, relatează kuruc.info.
Planurile reprezentanților Partidului Civic Maghiar (PCM) din România sunt de a-l reînhuma pe József Nyírő în cimitirul romano-catolic Dealul Sfântul Nicolae, din Odorheiul Secuiesc, după cum se arată pe site-ul oficial dedicat acestui proiect. József Nyírő s-a născut în 8 iulie 1889 la Jimbor (comuna Homorod), județul Brașov, ajungând în cel de-al doilea război mondial în elita partidului maghiar „Crucea cu săgeți”. Acest partid, care a guvernat în ultima fază a războiului mondial, a declanșat Holocaustul pe teritoriul Ungariei.
Dincolo de scriitor: fascist și antisemit
Apreciat de lumea maghiară drept scriitor, József Nyírő a fost extrem de activ și pe plan politic în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind notorie adeziunea sa activă la extrema dreaptă în perioada Holocaustului.
„A fost liderul propagandei radiofonice a extremei drepte”, a fost descris Nyírő, în cadrul unei conferințe asupra Holocaustului în Ungaria, susținută la Budapesta în martie 2007.
Relatările istorice arată că József Nyírő a fost una dintre figurile marcante ale partidului naționalist-fascist șovinist și rasist „Crucea cu Săgeți”, fondat de Ferenc Szálasi, declarat criminal de război ca urmare a atrocităților comise împotriva populației evreiești din Ungaria, după preluarea puterii în 1944. „Crucea cu Săgeți” a urmărit, în Al Doilea Război Mondial, refacerea Ungariei Mari și promovarea naționalismului hungarist.
Acuzat de asasinate împotriva românilor
Potrivit volumului „Români și unguri 1940-2011”, scris de istoricul Petre Țurlea, Nyírő a făcută parte din personalitățile maghiare instruite de guvernul de la Budapesta să rămână pe teritoriul cedat României pentru a păstra stăpânirea de facto a regiunii de către maghiari.
În 1947-1948, autoritățile române îl suspectează inclusiv de comandarea unor asasinate, fiind urmărit inclusiv de Justiția din Ungaria. Din cauza acestui fapt, Nyírő se refugiază la Munchen și, ulterior, se ascunde în Spania unde va și muri în 1953.
În volumul „Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul României (septembrie 1940 - octombrie 1944)”, în care au adunat mărturii istorice Mihai Fătu și Mircea Mușat, sunt redate pasaje referitoare la o serie de crime produse de grupări teroriste conduse, printre alții, de József Nyírő.
„Fenomene deosebit de grave s-au petrecut în acele zile la Cluj şi împrejurimi, unde trupele de ocupaţie horthyste au sosit la 11 septembrie 1940. Până atunci, crimele, bătăile, devastările declanşate împotriva românilor, îndeosebi în cartierele Mănăştur, Între ape, comunele Floreşti şi Someşeni au fost — aşa după cum recunoştea la 15 noiembrie 1940 fostul consul al Ungariei la Cluj, dr. Bothmer Karoly — efectuate de elemente declasate, şovine, fasciste, organizate în grupe teroriste, conduse de Kerekes Istvan, Kiraly Zoltan, Mălnassy Tivadar, József Nyírő”, se arată în lucrarea amintită.
Ambasada Ungariei nu comentează
Potrivit presei maghiare, acțiunea de reînhumare a lui József Nyírő se desfășoară sub patronajul lui Kover Laszlo, președintele Parlamentului de la Budapesta.
În România, acțiunea este susținută de PCM și Fundația „Pro Odorheiul Secuiesc”, alături de Ambasada Ungariei la București. De altfel, potrivit programului anunțat până acum, osemintele lui Nyírő vor fi aduse cu un tren special, așteptat la Gheorgheni (județul Harghita) de ambasadorul Ungariei, Füzes Oszkár.
Pe tot teritoriul României, așa-zisul cortegiu funerar va fi însoțit de garda de onoare a Adunării Naționale Maghiare, dublată de husarii secui.
Solicitați de Evenimentul Zilei să expună un punct de vedere referitor la oportunitatea unui astfel de demers, reprezentanții Ambasadei Ungariei în România nu au oferit, deocamdată, niciun răspuns.
