54 de ani de la trecerea la cele veşnice a lui Constantin Brâncuşi. “Nici nu vă daţi seama, încă, de ceea ce vă las eu!”

În 1876, la Hobiţa, s-a născut unul dintre puţinii creatori autentici români, recunoscuţi ca atare în lume.

Creatorul sculpturii moderne, cel care atunci când autorităţile româneşti ale vremii au refuzat să-i plătească o sculptură,care i-ar fi adus banii necesari pentru a ajunge la Paris, a hotărât să plece pe jos până acolo.
“Pe jos de va trebui să mă duc mai departe, o voi face! Voi porni în patru labe, dar nu dând din coadă”

A pornit aşa, în opinci. După un drum de trei săptămâni era la Viena. Mai tarziu a ajuns în Franţa, bolnav de pneumonie şi nevoit să rămână cateva zile intr-un spital al maicilor din Luneville.

Banii necesari studiului la Scoala de Arte Frumoase i-a obţinut lucrând ca spălător de vase în restaurantele pariziene.

Încet, cu fiecare sculptură a cucerit noi tărâmuri. Mai întâi Franţa, apoi Europa, urmând firesc America si Asia.

De-a lungul anilor, cei care au condus instituţiile romăneşti l-au împiedicat de nenumarate ori si în diverse forme. I-au fost refuzate lucrări pe care a dorit să le realizeze în România după cel de-al doilea război mondial, nu a putut reveni în ţară desi si-a dorit să moară la Hobiţa.

Devenirea îi aparţine în totalitate lui. România ca naţiune ar trebui să vorbească despre Brâncuşi cu ruşinea celui care nu a fost capabil să-i înţeleagă geniul, cu durerea celui care-şi înţelege nedreptatea şi suferinţa pricinuită.

Suntem încă departe de a-l fi înţeles, profeţia s-a dovedindu-se adevărată: “Nici nu vă daţi seama, încă, de ceea ce vă las eu!”

În înţelepciunea sa ne-a lăsat însă o fereastră. A spus: “încă”,  prin acest cuvânt oferindu-ne şansa ca în viitor, cândva, să înţelegem pe deplin moştenirea sa.

Aş vrea să-l re/descoperiţi pe Brâncuşi şi ca pe un foarte bun fotograf. A învăţat despre fotografie de la un celebru fotograf în acea epocă: Man Ray.

Din dorinţa de a se documenta, de a-si pune în evidenţă creaţiile a realizat mii de fotografii pe care le păstrează muzeele lumii sau colecţiile particulare.
 


Vă invit să priviţi câteva dintre fotografiile realizate de el, observând studiul atent al luminii si al umbrelor.”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: http://eugencalota.wordpress.com/

Comisarul european pentru Energie: Accidentul nuclear din Japonia este apocaliptic

 

Comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger, a calificat marţi accidentul nuclear din Japonia drept "apocalipsă", apreciind că autorităţile locale au pierdut practic controlul asupra situaţiei la centrala de la Fukushima, potrivit Mediafax.

"Se vorbeşte despre apocalipsă şi cred că acest cuvânt este deosebit de bine ales", a declarat el, în faţa unei comisii a Parlamentului European, la Bruxelles.

"Practic totul este în afara controlului", a precizat el, adăugând: "Nu exclud cel mai grav (scenariu) în orele şi zilele care urmează". Comisarul a afirmat că a fost în contact pe această temă cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA).

După seismul violent urmat de un tsunami, vineri, diferitele reacoare ale centralei japoneze Fukushima au cunoscut o serie de accidente grave. Marţi, o nouă explozie şi un incendiu s-au produs la centrala Fukushima 1.

Această serie de avarii alimentează temerile privind o contaminare radioactivă în arhipelag, precum şi în ţările vecine, ca Rusia şi China.

Sursa: Adevarul

Criza alimentară s-a instalat în lume, iar România are două variante: fie se îmbogăţeşte, fie face foamea. Indiferenţa autorităţilor a făcut din ţara noastră una dintre cele mai vulnerabile la foamete state din lume.

România ar putea profita de criza alimentară care deja se instalează în lume pentru a se îmbogăţi. Din păcate, în ciuda potenţialului extraordinar, indiferenţa autorităţilor a făcut din ţara noastră una dintre cele mai vulnerabile la foamete state din lume.

Dupa criza financiară, lumea este deja lovita în acest an de o puternică criză alimentară. În ultima perioadă criza alimentară a început să-şi facă simţită prezenţa prin creşterea alarmantă a preţurilor mai ales la cereale, astfel preţul grâului a avansat cu 91%, iar cel a porumbului cu 57%.

"Criza alimentară s-a instalat mai repede decât ne aşteptam. Era inevitabilă, dar a intervenit mai repede pe fondul crizei generale şi a producţiilor de grâu, porumb şi orez, adică cerealele de bază ale omenirii, tot mai scăzute în ultimii trei ani mai ales pe fondul calamităţilor naturale din Rusia, Canada sau Australia. În plus, la nivel mondial, agricultura a fost neglijată, investiţiile în acest sector economic fiind net inferioare celor din IT, infrastructură sau energie. Aceasta şi ca urmare a impactului psihologic ce a urmat existenţei unor stocuri imense de alimente din anii 1970-1990 din America, Uniunea Europeană sau Canada, care au creat impresia că o problemă cu alimentele nu va fi posibilă”, a spus analistul economic Mircea Coşea.

Problemele se vor menţine şi în perioada următoare, omenirea având la dispoziţie tot mai puţină hrană şi aceasta fiind tot mai scumpă.

“Anul viitor situaţia se va agrava din cauza a ceea ce se întâmplă acum în Japonia. Norul radioactiv va ajunge cel mai probabil asupra unor zone din Australia, China sau Rusia, ceea ce va duce la o cerere mai mică de produse obţinute în aceste regiuni din cauza problemelor de contaminare”, a mai arătat Coşea.

Hrană mai puţină şi de mai proastă calitate
 
România nu este ocolită de această criză pentru că importă trei sferturi din ceea ce consumă şi este astfel dependentă de producţia altor state. Aceasta în condiţiile în care ţara noastră are un potenţial agricol extraordinar, pe care autorităţile române îl tot anunţă, dar nu fac nimic pentru a-l valorifica.

„România are o populaţie de circa 22 milioane de locuitori, dar are un potenţial agricol capabil să satisfacă nevoile a 80 milioane de locuitori. Valorificarea potenţialului agricol al României ne-ar permite să devenim un mare exportator de alimente”, a spus recent Băsescu.

Potrivit unui studiu realizat de banca japoneză Nomura ne aflăm pe locul 12 din 180 de state în topul vulnerabilităţii la creşterea preţului alimentelor, fiind practic ţara europeană cu cel mai mare risc de foamete.
Datele raportate zilele trecute de Institutul Naţional de Statistică au confirmat problema existentă şi în ţara noastră. Astfel, alimentele s-au scumpit în februarie 2011, faţă de aceeaşi lună din anul precedent, cu 8,83%. Întrucât preţurile cresc galopant, iar salariile scad cu fiecare zi, românii vor aloca tot mai mulţi bani pentru achiziţia de alimente.

“Deja în ultima perioada pâine şi cartoful au redevenit alimente cu o preponderenţă exagerată pe masa românilor. Pentru că preţurile vor creşte în continuare, oamenii vor trebui să plătească tot mai mult pentru hrană, care va deveni cheltuiala preponderentă în bugetul unei familii. Vom plăti tot mai mult pe alimente, iar acestea vor fi de tot mai proastă calitate”, a arătat Coşea.

România ar putea deveni un stat bogat
 
Dacă şi-ar valorifica potenţialul, ţara noastră ar avea şansa nu doar să scape de dependenţa de importuri şi să asigure hrana propriei populaţii, dar ar putea deveni un centru de influenţă şi putere prin faptul că ar avea de oferit alimentele de care alte state duc lipsă.


„În mod paradoxal, România suferă de foame în condiţiile în care ar putea ajunge o ţară cu o bogăţie fabuloasă. Peste câţiva ani, când se va adânci criza alimentară, cei care vor avea alimente vor fi în poziţia celor care au acum petrol. Acum importăm cea mai mare parte a hranei pentru că nu înţelegem oportunitatea de care putem profita şi acest lucru se va întoarce împotriva noastră”, a arătat Coşea.

Totuşi, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, susţine că România are destulă hrană, iar anul agricol 2011 va fi unul bun. „România nu va fi într-o zonă de criză, aşa cum pot fi ţările care sunt sub influenţe climatice defavorabile, şi nu mai spun de celelalte, politice, există potenţial bun şi chiar anul în curs se anunţă un an agricol bun. România trebuie să profite de ceea ce înseamnă o eventuala criză la nivel mondial, şi asta înseamnă să producă mai mult şi să fie un partener excelent pentru cei cu care a legat deja elemente comerciale externe. România poate să fie cu o balanţă pozitivă pe ceea ce înseamnă producţia agro-alimentară”, a spus Tabără.

Specialiştii estimează că principalele sectoare în care trebuie investit sunt  infrastructura de irigaţii, tehnologia modernă şi zootehnia. “Sunt necesare investiţii masive în elementele care să ne elibereze de meteodependenţă. Aceasta înseamnă în primul rând că trebuie să punem la punct un sistem de irigaţii eficient. Apoi avem nevoie de investiţii în industria echipamentelor agricole, mai ales că am ajuns să nu mai producem tractoare aproape deloc”, a arătat Coşea.

Potrivit datelor oficiale, zonele rurale din România acoperă 87% din teritoriul ţării, cuprinzând 45% din populaţie, şi anume, 9,7 milioane de locuitori. Având o suprafaţă agricolă de 14.741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafaţa totală a ţării), România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală şi de Est.
Aproape jumătate din suprafaţa totală şi din efectivul total de animale se află în exploataţii de subzistenţă, care acoperă 45% din suprafaţa agricolă a României, reprezentând 91% din numărul total de ferme. Majoritatea exploataţiilor au sub 5 ha de teren, având în medie 1,63 ha, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Autor: Mihaela Radu 
Sursa: Capital

Editorial Ziare.ro: “ Îndragi-i-ar ciorile /Si spânzuratorile!”. Cand l-a spazurat pe Avram Inacu, Csibi Barna ne-a spanzurat pe toti, cand l-a interzis pe Eminescu, Csibi Barna ne-a interzis pe toti.

M-am gandit mult, foarte mult, ce as putea scrie azi, aici, dupa consumarea scenei grotesti petrecute ieri, la Miercurea Ciuc, cand nu un nebun, cum incearca acum sa acrediteze ideea niste unii, care, desi nu o spun pe fata, gandesc ca si el, l-a spanzurat pe Avram Iancu in piata publica a orasului, dupa ce, nu demult, acelasi personaj, Csibi Barna adica, functionar public deALtfel, deci platit de statul roman, adica de noi, din banii publici, l-a interzis si pe Mihai Eminescu in Miercurea Ciuc.

Tot el este cel care s-a ocupAt de recrutările filialei secuieşti a batalionului „Wass Albert” din Gyor al Noi Gărzi Maghiare, formata după scoaterea în afara legii a Magyar Garda si, acelasi Csibi Barna, care a fondat, nu in Ungaria, ci aici, in inima Romaniei, “Garda Secuiască”, după modelul Gărzii Maghiare.

Si tot Csibi Brana este cel care a depus la Primărie o adresă prin care solicita Consiliului Local desfiinţarea Monumentului Ostaşului Necunoscut, aflat în Piaţa Tricolorului din Miercurea Ciuc.


Mai sunt si altele de spus despre Csibi Barna fata de care, dupa atatea fapte abominabile, autoritatile locale alaturi de cele de la Bucuresti, de la Guvern pana la Presedintie, de la Boc pana la Basescu, manifesta o toleranta absolut inexplicabila. Este nevoie oare inca de putin timp pentru ca acest Csibi Barna sa devina un “stindard” al luptei antiormanesti aici, chiar in inima Romaniei?

Cand l-a spazurat pe Avram Inacu, Csibi Barna ne-a spanzurat pe toti, cand l-a interzis pe Eminescu, Csibi Barna ne-a interzis pe toti. Cand se va pune in fruntea stiu eu carei hoarde de smintiti, ce ne va face oare Cisbi Barna?

Pentru acest Csibi Barna , care are liber la asemenea nelegiuri si pentru toti cei care ii ingaduie sa le comita eu nu am a zice decat ceva, o singura vorba, a acelui mare, necuprins de mare si de sfant, Mihai Eminescu, cel care a glasuit asa, inainte ca altii smintiti aidoma lui Csibi Barna, sa-l omoare, odata, de doua ori, de multe ori dar, de fapt, NICIODATA :

“De la Nistru pân' la Tissa
Tot Românul plânsu-mi-s'a,
Ca nu mai poate strabate
De-atâta strainatate.
Din Hotin si pân la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Si strainul te tot paste
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos pe vale
Si-au facut dusmanii cale,
Din Satmar pân' în Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român saracul!
Îndarat tot da ca racul,
Nici îi merge, nici se 'ndeamna,
Nici îi este toamna, toamna,
Nici e vara vara lui,
Si-i strain în tara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s'aseaza pe la noi;
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate;
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Îsi desbraca tara sinul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleaca
Si isvoarele îi seaca -
Sarac în tara saraca!

Cine-au îndragit strainii,
Mânca-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Si neamul nemernicia!

Stefane Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Archimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
În seama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua 'ntreaga, noaptea 'ntreaga,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca sa 'ti mântui neamul tau!
Tu te 'nalta din mormânt,
Sa te aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odata,
Ai s'aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori,
Îti vin codri 'n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara în hotara -
Îndragi-i-ar ciorile
Si spânzuratorile!

Sursa: Ziare.ro  
Autor: MARIA PETRASCU