De ce trebuie respinsa “Legea Minoritatilor”. Consideratii asupra pericolului cedarii la santajul UDMR si al Ungariei. STUDIU

 

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN HARGHITA ŞI COVASNA
str. Miko Imre, nr. 2, mun. SF. GHEORGHE, jud. COVASNA,
tel./fax: 0267.313534 email: cohara_ro@yahoo.com
www.forumharghitacovasna.ro
Nr. 19 / 12 aprilie 2011
CONSIDERAŢII GENERALE ŞI APRECIERI (OBSERVAŢII) PUNCTUALE REFERITOARE LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND STATUTUL MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA
I. Consideraţii generale referitoare la proiectul
Legii statutul minorităţilor naţionale
Încă de la supunerea spre dezbatere publică a proiectului Legii statutului minorităţilor naţionale, reprezentanţii societăţii civile şi ai principalelor partide politice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi ai mediului academic, şi-au exprimat public dezacordul faţă de adoptarea acestui proiect de lege, subliniind  consecinţele grave ce le-ar avea adoptarea lui în forma propusă de UDMR.
Din multitudinea demersurilor întreprinse, în acest sens, prezentăm:
a) MEMORANDUM înaintat la 1 noiembrie 2005, de către reprezentanţii organizaţiilor civice şi formaţiunilor politice din judeţele Covasna şi Harghita (Anexa nr. 1);
b) Concluziile cercetării sociologice întreprinse de Centrul European de Studii în Probleme Etnice (C.E.S.P.E.), din cadrul Academiei Române publicate, în iunie 2006,  în studiul intitulat „ Aprecieri asupra proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România” (Anexa nr. 2);
c) Comunicatul de presă al  Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, din 7 septembrie 2006 (Anexa nr. 3);
d) Apelul pentru apărarea demnităţii naţionale al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, din 2 aprilie 2011 (Anexa nr. 4)
e) Analizele efectuate au avut la bază studiul legislaţiei europene în materie, concluziile unor cercetări sociologice şi poziţia principalelor segmente ale societăţii civile româneşti şi ale partidelor politice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
Toate demersurile întreprinse au pus în evidenţă faptul că, autorii acestui proiect legislativ configurează viitorul statut al minorităţilor etnice din România pe câteva paliere dominante:
a) reglementarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor etnice ca drepturi colective;
b) teritorialitatea, ca element fundamental al exercitării drepturilor colective;
c) delegarea competenţelor autorităţilor statului (la nivel central şi local) către organe alese pe criterii etnice;
d) configurarea trecerii de la statul naţional la statul multinaţional.
Garantarea constituţională a egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor români indiferent de naţionalitate, precum şi prevederile din unele acte normative precum Legea educaţiei sau Legea administraţiei publice, care deja consacră o discriminare pozitivă în raport cu cetăţenii de naţionalitate română, sunt măsuri la standarde sau chiar peste standardele europene, suficiente pentru asigurarea drepturilor identitare ale cetăţenilor români de alte naţionalităţi. Simpla adoptare a unui „statut al minorităţilor naţionale”, precum şi consacrarea pe această cale a drepturilor colective şi a unor instituţii paralele excede drepturilor ce ţin de sfera păstrării identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Aceste situaţii vizate de proiectul legii se concretizează doar în acţiuni de destructurare a statutului naţional unitar român, a ordinii constituţionale şi a capacităţii statului de a îşi exercita puterea suverană asupra întregului teritoriu naţional, asupra tuturor cetăţenilor săi şi asupra tuturor domeniilor şi serviciilor de interes public.
Prin prevederile sale, proiectul Legii statutului minorităţilor naţionale, va genera cel puţin următoarele consecinţe:
a) trecerea “de facto” de la statul naţional la statul multinaţional, cu toate complicaţiile ulterioare şi în total dezacord cu istoria construcţiei Statului Roman. Printr-un act normativ născut din şantajul UDMR sunt anulate toate etapele esenţiale ale devenirii şi construirii Statului Roman de-a lungul secolelor şi de către toate generaţiile poporului român. De cele mai multe ori, aceste etape sunt rezultatul direct al sutelor de mii de jertfe şi sacrificiilor umane făcute de generaţiile anterioare. Cu ce drept actuala generaţie, pe timp de pace, spulberă construcţia statală naţională făurită în 2000 de ani.?
b) Obiectivul principal al proiectului de act legislativ îl reprezintă obţinerea cu orice preţ a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturală este, după cum nu se sfiesc să o declare, un pas decisiv. Consecinţele nu se vor regăsii doar în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Efectele distructive pentru statul naţional, autoritatea statală, autoritatea instituţiilor centrale şi locale ale statului, modificarea regimului juridic al cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, transformate într-un corp omogen, străin, distinct şi privilegiat faţă de cetăţenii români de naţionalitate română, se vor produce asupra Statului Roman în ansamblul său, organizatoric, funcţional şi teritorial.
c) Discriminarea românilor în care aceştia sunt numeric inferiori, constatată inclusiv prin mai multe hotărâri definitive ale CNCD, practicată de autorităţile judeţene şi locale din Covasna, Harghita şi, în unele situaţii Mureş, în condiţiile actuale în care aparent, în baza legislaţiei în vigoare, Statul Român are o minimă autoritate în zonă, se va adâncii. Inechităţile şi discriminarea la care sunt deja supuşi cei cca. 400.000 de românii din “ţinutul secuizat”, şi care, de facto, fiind numeric inferiori, suportă toate avatarurile situaţiei de minoritari, vor lua amploare până la determinarea mai mult sau mai puţin paşnică de părăsire a judeţelor Covasna şi Harghita, deziderat ce reiese din  unele discursuri  publice ale liderilor politici şi civici maghiari precum şi din presa controlată de aceştia. Într-o atare situaţie Statul Român va asista neputincios la un nou genocid antiromânesc.
Printre aspectele prevăzute în proiectul de lege privind „Statutul minorităţilor naţionale din România” se regăsesc o serie de concepte care, în eventualitatea adoptării legii, ar facilita separatismul pe criteriu etnic, precum:
a) descentralizarea învăţământului, într-o formulă care să permită constituirea unui sistem paralel de învăţământ în limba maternă, scos practic de sub autoritatea statului român. Un rol important în acest sens îl va avea Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale – CNAC (autoritate administrativă autonomă), care va avea puteri discreţionare de decizie în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului paralel de învăţământ în limba maternă, gestionarea bugetului şi exercitarea controlului financiar;
b) folosirea limbii minorităţii naţionale (scris şi oral) în alte situaţii decât cele în prezent reglementate constituţional şi chiar în afara Cărţii limbilor minoritare sau regionale;
c) autonomia culturală, prin care reprezentanţii minorităţilor naţionale ar urma să capete competenţe decizionale în problemele privind identitatea culturală, lingvistică şi religioasă, prin consiliile alese de către membrii săi. De asemenea, CNAC va aviza numirea conducerii instituţiilor publice de cultură ale minorităţii naţionale.
Proiectul legislativ adoptă un punct de vedere centrat nu pe individ ci pe colectivităţi, „comunităţile naţionale”, abordare ce contravine normelor dreptului internaţional în materie, încălcând, totodată, ordinea juridică constituţională şi valorile fundamentale ale statului român. Nicio convenţie internaţională nu acordă minorităţilor etnice dreptul la autonomie sau la autodeterminare. Normativul european în materie reglementează drepturi pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale şi nu drepturi colective. Autonomiile teritoriale din câteva state europene au avut la constituire un cu totul alt izvor şi nu pot constitui un model pentru România. Tirolul de Sud, atât de des invocat, este, spre exemplu, rezultatul unui tratat de pace încheiat după cel de al doilea război mondial.
Unele dispoziţii ale proiectului pot conduce, prin consecinţele lor, la construirea unei realităţi dominată de existenţa separată a minorităţilor naţionale, punctele de legătură dintre acestea şi populaţia majoritară urmând să fie reduse la minimum.
II. Aprecieri (observaţii) punctuale:
În textul proiectului de lege se regăseşte în repetate rânduri noţiunea de comunitate naţională ca sinonim pentru minoritate etnică. Semnificaţia acestei înlocuiri este aceea că separatiştii maghiari nu se consideră o minoritate ci o comunitate, un popor care trăieşte pe pământul său natal şi care are dreptul la autonomie. Raportat la zona autodenumită „Ţinutul secuiesc”, ei nu se consideră o minoritate nici din punct de vedere numeric. În plus, „comunitatea” presupune şi un teritoriu, autodefinirea în acest fel reprezentând un pas către revendicare autonomiei teritoriale.
a) art. 7 al. (2) are o exprimare condiţional – optativă ambiguă: „ar putea fi victime..” lipsind total un criteriu în baza căreia să intervină obligaţia autorităţilor române de a lua „măsuri”. Când considerăm că o persoană ar putea fi victimă a ameninţărilor sau actelor de discriminare? Dacă este victimă, avem deja legi şi organisme care sancţionează asemenea fapte: art.317 şi 324 din Codul Penal, Ordonanţa nr137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
b) art. 8 al. (2) e în mod intenţionat ambiguu, astfel încât măsurile de discriminare pozitivă nu pot fi invocate şi de românii care sunt în minoritate numerică în anumite unităţi administrativ teritoriale. În plus măsurile respective se pot adresa inclusiv „unei comunităţi” fiind astfel o legiferare a drepturilor colective.
c) art. 11 se impune voinţa UDMR în toate deciziile „autorităţilor competente”… „în toate problemele ce privesc drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale”. În plus nu se referă la drepturile prevăzute de prezenta lege, ci la „toate problemele ce privesc drepturile” în general, deci persoanele aparţinând minorităţilor nu se mai supun statului român, ci UDMR.
d) art. 13 al (1) are o exprimare („poate avea ca efect”) care deschide calea pentru un şir interminabil şi discreţionar de acuze la adresa statului român , iar dovada contrarie este o „probatio diabolica” .
e) art. 14 al. (2) aceleaşi obiecţii ca la art. 13, respectiv poate fi invocat ca argument dacă autorităţile române ar decide reorganizarea teritorial-administrativă a României după criterii economice etc., altele decât cel etnic (de exemplu constituirea unei regiuni de dezvoltare formată din Braşov, Harghita şi Covasna poate fi interpretată ca o modalitate de schimbare a proporţiei etnice).
f) art.14 al. (4) şi (5) instituie în sarcina statului român obligaţia de a „asigura” adică de a plăti păstrarea contactelor/legăturilor cu alte state, aspect ce poate fi interpretat inclusiv din perspectiva faptului că vizitele demnitarilor din Ungaria şi programele guvernului de la Budapesta referitoare la organizarea de excursii ale copiilor maghiari vor fi plătite de la bugetul României. Practic se va impune statului român să „garanteze” legăturile cu Ungaria – „Politica naţională” de la Budapesta urmând să fie inclusă astfel în legislaţia românească.
g) Art. 15 nu precizează unde pot fi folosite simbolurile naţionale, practica demonstrând, în repetate rânduri, cum simboluri secuieşti (de exemplul drapelul) sunt amplasate pe instituţii publice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, deşi secuii nu sunt minoritate şi nici naţiune.
Cap. II Secţiunea 1 este redundantă fiind tratată pe larg în noua lege a învăţământului nr. 1/2011
a) Art. 16. al. (2) reglementează expres posibilitatea consiliilor locale de a acorda subvenţii de la bugetul local şcolilor particulare în limba maternă.
b) Art. 16 al. (3) introduce noţiunea de limbă maternă a unui cult religios, sintagma cult – limbă – etnie conducând cu uşurinţă la maghiarizare prin intermediul cultului – categoria cea mai expusă sunt ceangăii, dar se încurajează şi propaganda separatistă şi şovină în interiorul lăcaşurilor de cult (blamarea căsătoriilor mixte etc.).
c) Art. 17 instituie în sarcina statului român obligaţia „învăţării limbii materne – deci şi dacă ei nu vor, statul trebuie să îi oblige. Textul trebuie modificat „a) posibilitatea învăţării…”
d) Articolele 20 – 27 instituie în sarcina statului român o serie de obligaţii care presupun costuri însemnate:
e) Art. 20, al. (4) autorităţile locale şi centrale trebuie să sprijine financiar instituţiile culturale publice şi private ale minorităţilor.
f) Art. 21 subordonează UDMR viaţa culturală a maghiarilor.
g) Art. 23 – obligaţii ale statului român de a sprijini programe culturale şi „răspândirea/propagarea” valorilor culturale şi tradiţiilor minorităţilor: de ex: la anul standul Ţinutului Secuiesc de la târgul de turism va fi organizat/finanţat de stat.
h) Art. 24 al. (2) România va fi reprezentată în străinătate prin cultura maghiară, prin intermediul Institutului Cultural Român.
i) Art. 25 statul e obligat să acorde sprijin financiar mass-media în limba maternă.
j) Art. art. 26 al. (2) la TVR şi SRR conducerea secţiilor de limbă maghiară se numeşte cu acordul CNAC (adică pe cine vor ei) şi numai după consultarea UDMR.
k) Art. 27- statul român trebuie să asigure recepţionarea Duna TV, Hir Tv etc. în Transilvania.
l) Art. 31 lit. (c) + art. 32 legile României se vor publica şi în limba maghiară şi în limba a celorlalte 19 minorităţi
m) Art. 31, lit. (d+e) comunicarea actelor administrative individuale, şedinţele de consiliu local, examenul de permis auto, în limba maternă.
n) Art. 33 obligă autorităţile să facă actele de stare civilă cu nume maghiare, inclusiv a acelor etnici care, din diverse motive, nu vor acest lucru. Legea nu dă voie funcţionarului public să scrie Andrei. Ar trebui să spună „la cerere”.
o) Art. 36 – funcţionarii, ofiţerii, poliţiştii, grefierii vor învăţa, pe cheltuiala statului român, limba maghiară. Deci vom merge noi la şcolile maghiare căci noi trebuie să ştim această limbă, în timp ce ei nu trebuie să ştie limba română.
p) Art. 37 doctorii şi asistentele trebuie să ştie limba maghiară. Despre cea română nu se spune nimic.
q) Art. 38 diplome, procese verbale etc. se vor emite în limba maternă şi vor fi recunoscute ca valabile.
r) Art. 40 al. (1) defineşte organizaţiile gen UDMR care pot participa la alegeri, asemeni unui partid, şi care sun persoane juridice de drept privat (asta înseamnă în primul rând că reprezentanţii Curţii de conturi nu le mai pot controla). Legea 14/2003 a partidelor politice art1- Partidele politice sunt persoane juridice de drept public. Deci la alegeri vom avea două feluri de partide unele care se supun controlului statului român şi altele (ale minorităţilor) care nu se supun acestui control şi regulilor prevăzute în Legea 14/2003.
s) Art. 40 al. (3) UDMR îşi asigură monopolul asupra minorităţii maghiare, în condiţiile în care criteriile impuse de acest articol fac aproape imposibil ca alte organizaţii maghiare să se mai poată înfiinţa
t) Art. 40 al. (4) prin acest alineat îşi asigură cadrul legal pentru a atrage romii de partea lor (similar legii etno-business-ului din Ungaria)
u) Art. 48 lit. (d) organizaţiile-partid primesc bani de statul român
v) Art 48 lit. (e+f) organizaţiile – partid trebuie consultate de statul român când sunt numiţi conducători ai unor instituţii/organe/autorităţi publice care se ocupă de minorităţi. Şi în comisiile mixte interguvernamentale (adică româno-ungare) aceste organizaţii vor avea reprezentanţi.
w) lit. (g) organizaţiile – partid vor avea de jure calitate procesuală activă în orice cauză privind minorităţile.
x) Art. 49 al (2) stabileşte controlul asupra acestor organizaţii în sarcina Aut. pt. Rel Interetnice , definite tot de această lege şi nu statului român.
Capitolul IV Consiliul Minorităţilor Naţionale (CMN) – UDMR îşi creează un organism de stat
Din însărcinarea
Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş,
Dr. Ioan Lăcătuşu
Anexa nr. 1
Domnului Traian BĂSESCU.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
CAMEREI DEPUTAŢILOR
Domnului Preşedinte Adrian NĂSTASE,
Grupului parlamentar al Partidului Conservator,
Grupului parlamentar al Partidului Democrat,
Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal
Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat
Grupului parlamentar al Partidului România Mare
PARTIDULUI CONSERVATOR,
Domnului Preşedinte Dan VOICULESCU
PARTIDULUI DEMOCRAT,
Domnului Preşedinte Emil BOC

PARTDULUI NAŢIONAL LIBERAL.
Domnului Preşedinte Călin POPESCU TĂRICEANU

PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT,
Domnului Preşedinte Mircea GEOANĂ

PARTIDULUI ROMÂNIA MARE
Domnului Preşedinte Corneliu VADIM TUDOR
MEMORANDUM

Organizaţiile civice şi formaţiunile politice semnatare ale prezentului memorandum, dând expresie voinţei şi intereselor majore ale societăţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi aspiraţiilor legitime ale acesteia spre o bună convieţuire interetnică în zonă, prin asigurarea şi aplicarea în spiritul dreptăţii şi echităţii, al normelor constituţionale şi de drept internaţional, a cadrului legislativ care să asigure egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor români care trăim în acest areal, prin eliminarea discriminărilor pe criteriul etnic şi a tensiunilor generate de acestea,
Analizând cu responsabilitate situaţia creată prin promovarea în Parlamentul României a proiectului legii Statutului minorităţilor naţionale şi consecinţele grave ce le-ar avea adoptarea lui în forma dată de UDMR, vă solicită să luaţi act de următoarele:
1.      Considerăm că acest proiect de lege impus de UDMR contravine flagrant Constituţiei României şi dreptului internaţional, urmărind introducerea în dreptul intern a drepturilor colective şi a conceptului de autonomie culturală, nerecunoscute de dreptul internaţional, fiind un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile şi tendinţele europene actuale care promovează interculturalitatea, unitatea în diversitate şi nu separatismul şi segregarea pe criterii etnice.
2.      Adoptarea lui ar duce la adâncirea inechităţilor şi discriminării la care sunt deja supuşi românii din Covasna şi Harghita, care, de facto, fiind numeric minoritari, suportă toate avatarurile situaţiei de minoritari, fără a se bucura de jure de protecţia statutului juridic de care beneficiază toate minorităţile naţionale, confesionale, sexuale sau de altă natură.
3.      Actualul cadru juridic asigură pe deplin protecţia minorităţilor naţionale, asigurând maghiarilor exercitarea nestingherită a tuturor drepturilor identitare, culturale, educaţionale, la standarde superioare celor europene, reprezentanţii acestora deţinând în mod exclusiv la nivel local toate pârghiile de decizie în consiliile judeţene, consiliile locale, primării, prefectură, servicii deconcentrate din domeniul educaţiei, culturii, ş.a., iar la nivel naţional UDMR fiind la guvernare, participă la decizie, preşedintele UDMR, în calitate de viceprim ministru coordonând tocmai domeniile educaţiei, culturii şi integrării eropene şi având reprezentanţi la nivel de decizie în celelalte autorităţi ale statului român.
4.      În această zonă ce se doreşte a fi „autonomizată”, UDMR este perpetuu la guvernare, promovându-şi nestingherit interesele. Cei care nu au nici un acces la decizie, cei dezavantajaţi şi discriminaţi sunt românii. În această situaţie, cei care au nevoie de un cadru legal de protecţie sub acest aspect sunt românii, ce constituie o minoritate numerică supusă discriminării şi marginalizării în mijlocul României. Majoritatea articolelor din proiectul de lege oferă UDMR legalizarea unor instrumente de purificare etnică, inclusiv prin impunerea cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea unor funcţii publice.
5.      Ne exprimăm îngrijorarea faţă de demersurile liderilor UDMR privind realizarea cu orice preţ a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturală este, după cum nu se sfiesc să o declare, un pas decisiv, acesta asigurând cadrul instituţional şi funcţional al autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Considerăm că acest demers, făcut cu ignorarea totală a comunităţii româneşti, este un act nepermis de aroganţă si sfidare la adresa locuitorilor care nu aparţin etniei maghiare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi un atac la adresa unităţii naţionale. Datele ultimului recensământ pun în evidenţă faptul că structura etnică a acestei zone este cu mult diferită faţă de imaginea care s-a creat în timp, de bloc monoetnic maghiar. Astfel, în judeţele amintite românii reprezintă 36% din totalul populaţiei, 5% fiind rromi, germani ş.a. şi doar 59% maghiari.
6.      Salutăm şi apreciem responsabilitatea, maturitatea politică şi atitudinea proeuropeană de care a dat dovadă Senatul României în abordarea proiectului legii privind statutul minorităţilor naţionale, iniţiat de UDMR
7.      Având în vedere cele de mai sus, complexitatea problematicii şi efectele grave pe care le-ar avea adoptarea acestui proiect de lege, solicităm ca dezbaterea lui în Camera Deputaţilor să se facă în procedura normală şi nu de urgenţă, invocarea pretinselor solicitări ale Comisiei Europene fiind lipsită de temei (o intoxicare a populaţiei româneşti), raportul de monitorizare neincluzând vreo recomandare în acest sens. Mai mult decât atât, Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, referitor la acest proiect de lege, a menţionat că „Autonomia culturală nu este o noţiune universal acceptată, nici în dreptul internaţional, nici în cel comparat… Nu există nici un drept acceptat al autonomiei culturale din perspectiva dreptului internaţional şi nici nu apare această noţiune în cadrul tratatelor internaţionale”. Considerăm absolut necesar să se dea posibilitatea dezbaterii aprofundate a proiectului şi a amendamentelor grupurilor parlamentare, care să facă posibilă adoptarea unei reglementări care să exprime voinţa întregului electorat prin aleşii săi în forul legiuitor al ţării.
8.      Salutăm recentele iniţiative legislative menite să asigure exercitarea unor drepturi fundamentale ale românilor din Covasna şi Harghita şi atenuarea discriminării la care suntem supuşi, dar solicităm iniţiatorilor consultarea reprezentanţilor societăţii civile româneşti, respectiv a Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, pentru perfectarea acestor demersuri legislative care să creeze cadrul legal apt să acopere problematica complexă generată de situaţia noastră de minoritate numerică supusă discriminării.
9.      Speranţa noastră sinceră este că tot mai mulţi oameni politici, inclusiv Camera Deputaţilor, vor da dovadă de aceeaşi înţelepciune şi responsabilitate faţă de valorile europene şi naţionale ca şi Senatul României, punând interesele fundamentale ale statului român mai presus de iluzoriile câştiguri ale unor aranjamentele politice conjuncturale şi efemere.
10.  Considerăm legitimă dorinţa noastră ca orice decizie care priveşte soarta comunităţii românilor din aceste judeţe, să fie adoptată numai prin consultarea reprezentanţilor acestora.
În acest sens, solicităm Domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, conducerii Parlamentului României şi şefilor partidelor parlamentare destinatare ale prezentului memorandum, acordarea unor întrevederi cu reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita în vederea găsirii unor soluţii, inclusiv legislative, pentru problemele majore cu care ne confruntăm.
Sfîntu Gheorghe,
1 noiembrie 2005
FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN HARGHITA ŞI COVASNA
drd. Codrin MUNTEANU, preşedinte

LIGA CULTURAL – CREŞTINĂ „ANDREI ŞAGUNA”
av. Ioan SOLOMON, preşedinte

DESPĂRŢĂMÂNTUL ASTRA COVASNA – HARGHITA
prof. Rădiţa ALBU, v. preşedinte

ASOCIAŢIA CULTURAL–CREŞTINĂ „JUSTINIAN TECULESCU”, Covasna,
prof. Dumitru FURTUNĂ, preşedinte

ASOCIAŢIA PEDAGOGILOR ROMÂNI DIN JUDEŢUL COVASNA
prof. Ligia GHINEA, preşedinte

ASOCIAŢIA DE TINERET „ECOU”, Sf.Gheorghe
prof. Luminiţa CORNEA, preşedinte

CENTRUL EUROPEAN DE STUDII COVASNA – HARGHITA
dr. Ioan LĂCĂTUŞU, director

FUNDAŢIA „ADEVĂRUL HARGHITEI”
prof. Mihai GROZA, preşedinte

FUNDAŢIA „CUVÂNTUL NOU”
prof. Gabriel FLORESCU, preşedinte

FUNDAŢIA „MIHAI VITEAZUL”
prof. Vasile STANCU, preşedinte
FUNDAŢIA CULTURALĂ „MIRON CRISTEA”
drd. Dorel MARC, preşedinte

FUNDAŢIA NAŢIONALĂ „NEAMUL ROMÂNESC”,
prof. Maria PELIGRAD, preşedinte

ALIANŢA D.A. – DREPTATE ŞI ADEVĂR, Covasna
Dumitru MANOLĂCHESCU, purtător de cuvânt
PARTIDUL DEMOCRAT,
organizaţia judeţeană Covasna,             organizaţia judeţeană Harghita
ec. Gheorghe BACIU, preşedinte                 ing. Vasile MIHALCEA, preşedinte

PARTIDUL LIBERAL
organizaţia judeţeană Covasna,             organizaţia judeţeană Harghita
dr. Adrian ZAHEU, preşedinte                      dr. Ion SÂNGEORZEAN, preşedinte
PARTIDUL CONSERVATOR,
organizaţia judeţeană Covasna              organizaţia judeţeană Harghita
ec. Horea MUNTEAN, preşedinte               Ioan COTFAS, preşedinte
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT,
organizaţia judeţeană Covasna              organizaţia judeţeană Harghita
av. Adrian CĂŞUNEAN VLAD,                   ec. Mircea DUŞA, preşedinte
preşedinte

PARTIDUL ROMÂNIA MARE,
organizaţia judeţeană Covasna              organizaţia judeţeană Harghita
jr. Gică AGRIGOROAIE, preşedinte          ing. Ion TEOSLOVEANU, preşedinte
PARTIDUL UNITĂŢII NAŢIUNII ROMÂNE,
organizaţia judeţeană Covasna
prof. Maria PELIGRAD, preşedinte 

Integral la Ziaristi Online

Editorial Ziare.ro: “ Îndragi-i-ar ciorile /Si spânzuratorile!”. Cand l-a spazurat pe Avram Inacu, Csibi Barna ne-a spanzurat pe toti, cand l-a interzis pe Eminescu, Csibi Barna ne-a interzis pe toti.

M-am gandit mult, foarte mult, ce as putea scrie azi, aici, dupa consumarea scenei grotesti petrecute ieri, la Miercurea Ciuc, cand nu un nebun, cum incearca acum sa acrediteze ideea niste unii, care, desi nu o spun pe fata, gandesc ca si el, l-a spanzurat pe Avram Iancu in piata publica a orasului, dupa ce, nu demult, acelasi personaj, Csibi Barna adica, functionar public deALtfel, deci platit de statul roman, adica de noi, din banii publici, l-a interzis si pe Mihai Eminescu in Miercurea Ciuc.

Tot el este cel care s-a ocupAt de recrutările filialei secuieşti a batalionului „Wass Albert” din Gyor al Noi Gărzi Maghiare, formata după scoaterea în afara legii a Magyar Garda si, acelasi Csibi Barna, care a fondat, nu in Ungaria, ci aici, in inima Romaniei, “Garda Secuiască”, după modelul Gărzii Maghiare.

Si tot Csibi Brana este cel care a depus la Primărie o adresă prin care solicita Consiliului Local desfiinţarea Monumentului Ostaşului Necunoscut, aflat în Piaţa Tricolorului din Miercurea Ciuc.


Mai sunt si altele de spus despre Csibi Barna fata de care, dupa atatea fapte abominabile, autoritatile locale alaturi de cele de la Bucuresti, de la Guvern pana la Presedintie, de la Boc pana la Basescu, manifesta o toleranta absolut inexplicabila. Este nevoie oare inca de putin timp pentru ca acest Csibi Barna sa devina un “stindard” al luptei antiormanesti aici, chiar in inima Romaniei?

Cand l-a spazurat pe Avram Inacu, Csibi Barna ne-a spanzurat pe toti, cand l-a interzis pe Eminescu, Csibi Barna ne-a interzis pe toti. Cand se va pune in fruntea stiu eu carei hoarde de smintiti, ce ne va face oare Cisbi Barna?

Pentru acest Csibi Barna , care are liber la asemenea nelegiuri si pentru toti cei care ii ingaduie sa le comita eu nu am a zice decat ceva, o singura vorba, a acelui mare, necuprins de mare si de sfant, Mihai Eminescu, cel care a glasuit asa, inainte ca altii smintiti aidoma lui Csibi Barna, sa-l omoare, odata, de doua ori, de multe ori dar, de fapt, NICIODATA :

“De la Nistru pân' la Tissa
Tot Românul plânsu-mi-s'a,
Ca nu mai poate strabate
De-atâta strainatate.
Din Hotin si pân la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Si strainul te tot paste
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos pe vale
Si-au facut dusmanii cale,
Din Satmar pân' în Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român saracul!
Îndarat tot da ca racul,
Nici îi merge, nici se 'ndeamna,
Nici îi este toamna, toamna,
Nici e vara vara lui,
Si-i strain în tara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s'aseaza pe la noi;
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate;
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Îsi desbraca tara sinul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleaca
Si isvoarele îi seaca -
Sarac în tara saraca!

Cine-au îndragit strainii,
Mânca-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Si neamul nemernicia!

Stefane Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Archimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
În seama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua 'ntreaga, noaptea 'ntreaga,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca sa 'ti mântui neamul tau!
Tu te 'nalta din mormânt,
Sa te aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odata,
Ai s'aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori,
Îti vin codri 'n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara în hotara -
Îndragi-i-ar ciorile
Si spânzuratorile!

Sursa: Ziare.ro  
Autor: MARIA PETRASCU 

Csibi Barna, angajat al “statului roman”, l-a spanzurat pe Avram Iancu in piata publica din Miercurea Ciuc, in fata unor copii. VIDEO. Ma intreb cum ar fi reactionat “statul roman” daca extremistul maghiar il spanzura pe Elie Wiesel

“Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi a secuilor”, a spus, la final, Csibi Barna

Sursa: Roncea.ro

 

Forumul romanilor din Covasna, Harghita si Mures cere autoritatilor statului sa combata actiunile neorevizioniste. Si sa-l puna la punct pe extremistul maghiar Laszlo Kover, presedintele Parlamentului Ungar, fost sef al serviciilor secrete maghiare

COMUNICAT
 
Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în numele celor  400 000 de români trăitori în judeţele respective,  condamnă  declaraţiile  făcute de preşedintele  Parlamanentului Ungar, Laszlo Kover, la 12 martie 2011, la Târgu-Mureș, menite să inducă ideea legitimității autonomiei teritoriale pe bază etnică, a “Ţinutului secuiesc” nu numai ca un drept legal, ci ca pe unul divin!

Apreciem  că o asemenea declaraţie reprezintă o imixtiune brutală în viaţa politică a României, practică care contravine uzanţelor diplomatice şi relaţiilor dintre două ţări vecine, membre ale NATO şi a Uniunii Europene.
Ne exprimăm surprinderea faţă de lipsa de reacţie a  clasei politice româneşti faţă de această nouă incitare, prin manipulare, a radicalilor din Consiliile Naționale Secuiești şi nu numai, pentru obținerea autonomiei pe criterii teritoriale a unei zone din inima României.

Considerăm că  acest episod regretabil are o legătură nemijlocită cu activitatea  de  fost șef al serviciilor secrete maghiare a domnului Laszlo Kover, recunoscut pentru practicile sale de  incitarea și  intoxicare a  minorităților  maghiare din țările vecine Ungariei.

Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român  să ia măsurile  ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi  combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, menite  a genera acţiuni destabilizatoare cu consecinţe grave, pe termen mediu şi de perspectivă,  asupra populaţiei  judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, deopotrivă a românilor, maghiarilor, secuilor şi rromilor şi asupra păcii din această parte a Europei.
Calitatea  ţării noastre de membra a  NATO şi a Uniunii Europeane este de natură să confere României un plus de stabilitate doar în măsura în care clasa politică românească  va înţelege că aceia care au conceput fluturarea autonomiei etnice ca pe o sursă cronică de frustrare şi tensiuni trebuie, în fine,  contracaraţi cu promtitudine, fermitate şi eficienţă.

Biroul de presă

PRIGONIREA ROMANILOR DIN HARGHITA CONTINUA. In preajma zilei de 15 ianuarie UDMR si PCM nu renunta sa-l inlocuiasca pe "Mihai Eminescu" cu "Attila"!

Autoritatile locale din Miercurea Ciuc, controlate in totalitate de UDMR si PCM, continua demersurile de schimbare a denumirii strazii "Mihai Eminescu" din Miercurea Ciuc in strada "Attila"

Sub pretextul unei actiuni civice initiate de catre un angajat al Finantelor Publice Harghita, Csibi Barna, binecunoscut pentru actiunile sale antisemite, rasiste, fasciste si xenofobe, Consiliul Local Miercurea Ciuc doreste sa supuna la vot cat mai repede initiativa lui Barna de schimbare a denumirii strazii "Mihai Eminescu" in strada "Attila".

Prefectul judetului Harghita, Ladanyi Laszlo-Zsolt, presedintele CJ Harghita Borboly Csaba sau viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, sustin cu totii, chiar daca nu in mod direct ci mascat prin discursuri "europene", "multiculturale" si "tolerante", ca poetul Mihai Eminescu nu are nicio legatura cu municipiul Miercurea Ciuc si ca initiativa lui Barna este binevenita.

Avizul negativ dat in urma cu cateva zile de catre Comisia de atribuiri de denumiri a judetului Harghita este doar unul consultativ, membrii UDMR si PCM din Consiliul Local fiind decisi sa ignore acest document si sa continue demersurile de schimbare a denumirii strazii "Mihai Eminescu".

Vezi si http://tanasadan.blogspot.com/2011/01/miercurea-ciuc-victorie-de-moment.html 

http://www.adevarul.ro/locale/brasov/miercurea_ciuc-eminescu-denumire_strada_0_408559359.html 

http://roncea.ro/2011/01/14/de-ziua-lui-eminescu-extremistii-maghiari-de-la-guvernare-insista-pentru-schimbarea-denumirii-strazii-mihai-eminescu-din-miercurea-ciuc-in-attila/

Politicienii maghiari interzic sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei la Budapesta, considerand ca pentru unguri 1 Decembrie este o zi neagra

De nenumărate ori, politicienii maghiari din România au acuzat politicile statului român de tente şovine, vociferând asiduu pe tema nerespectării drepturilor maghiarilor din ţara noastră. După ‘90, aproape de fiecare dată UDMR, cea mai puternică asociaţie culturală care reprezintă drepturile acestei etnii de pe teritoriul României, s-a aflat la guvernare indiferent de jocurile politice. Regulat, în fiecare an, cei mai puternici lideri politici de la Budapesta au participat în România la evenimentele acestei comunităţi, indiferent dacă lucrul acesta a constituit un afront la ideea de suveranitate a ţării noastre din prisma acţiunilor şi a declaraţiilor făcute aici. Nu de puţine ori, liderii veniţi din Ungaria în România la aceste evenimente, împreună cu politicienii maghiari din fruntea României, au făcut declaraţii scandaloase vizavi de „momentul Trianon“ şi de unitatea României. Dar, în ciuda eforturilor de legare a unor relaţii fireşti, Budapesta doreşte să mai dea o lovitură sub centură României şi în actuala guvernare, a premierului Viktor Orban. O petrecere programată cu ocazia zilei de 1 Decembrie, ziua naţională a României, s-a transformat într-un nou măr al discordiei în relaţiile bilaterale. Totul a început după ce oficialii diplomatici români din Ungaria au obţinut permisiunea directorului Teatrului Naţional din Budapesta pentru a sărbători Ziua Naţională a României în incinta acestei instituţii de cultură. Această permisiune a fost imediat retrasă de către directorul teatrului, în urma unor presiuni venite din partea unor politicieni extremişti ajunşi în Parlamentul de la Budapesta. Reacţia unor parlamentari în acest sens a venit după ce mai mulţi istorici cunoscuţi pentru poziţiile lor antiromâneşti au început să facă declaraţii în presa maghiară cum că evenimentul acesta este un afront la suveranitatea Ungariei. „Sărbătorirea Zilei Naţionale a României la Teatrul Naţional nu poate fi interpretată decât ca o provocare“, a declarat istoricul maghiar Raffay Erno pentru „Magyar Hirlap“, preluat de Hotnews.

Fidesz condamnă evenimentul

Nici principala forţă politică din Ungaria, partidul premierului Viktor Orban, nu a rămas fără reacţie, deşi vizitele acestuia în ultimul an au fost multiple, iar proiectele comune păreau să se desfăşoare pe un făgaş normal.

Istvan Palffy, politician al Alianţei FIDESZ - Partidul Popular Creştin-Democrat KDNP -, aflată la guvernare, a cerut executivului de la Budapesta o investigaţie în urma deciziei directorului Teatrului Naţional din Budapesta de a închiria spaţiul românilor şi a cerut demiterea lui Robert Alfoldi de la conducerea TNB. De asemenea, partidul de extremă-dreapta Jobbik l-a numit pe directorul TNB „trădător“. Mai mult, Fidesz a remis un comunicat în care califică afirmaţiile lui Alfoldi, potrivit cărora acesta nu a avut decât intenţia de a apropia culturile celor două state într-o manieră de respect reciproc, ca fiind unele „nefericite“. „Suntem siguri de bunele sale intenţii, dar trebuia să fie conştient de sensibilităţile poporului maghiar. Un director de teatru trebuie să fie conştient că pentru majoritatea maghiarilor pierderea Transilvaniei reprezintă o traumă şi că aceasta nu poate fi sărbătorită într-un loc simbolic cum este Teatrul Naţional“, se precizează în comunicatul Fidesz. Reamintim că, pentru unguri, data de 1 decembrie 1918, ziua unirii tuturor ţărilor române, reprezintă o zi neagră în istorie din cauza pierderii Transilvaniei, considerată de maghiari anexă teritorială a Budapestei.

de Mădălin Necşuţu

Scandal şovin la Budapesta pe tema unei petreceri de 1 Decembrie
Curentul - joi, 18 noiembrie 2010

© Curentul

Un terorist maghiar antiroman, beatificat de Papa. Inca doua palme de la Vatican: una pe obrazul Romaniei, alta pe obrazul Ortodoxiei

Europarlamentarul Tőkés László a salutat beatificarea fostului episcop Bogdánffy Szilárd, astazi, la Oradea. Actualul beatificat a facut parte din grupul terorist maghiar antiromaneasc “Organizatia de autoaparare din Mihályfalva” (Valea lui Mihai). Tokes a salutat și demersurile demarate pentru beatificarea clericului romano-catolic Márton Áron, cel care a luptat în primul război mondial în asa-numita Divizia 82 Secuiască. Potrivit rapoartelor SSI, această unitate militară “era vestită pentru atrocitățile comise contra românilor”.

Dupa cum se stie, pana astazi, nici unul dintre miile de martiri romani ucisi in temnitele comuniste nu beneficiaza de o recunoastere similara.

Despre retelele teroriste antiromanesti infiintate de serviciile secrete maghiar, din care au facut parte cei doi, public un extras semnificativ dintr-un studiu bazat pe cercetarea arhivelor Serviciului Secret de Informatii (Serviciului Special de Informatii – SSI) al Regatului Romaniei, si realizat de dr Alin Spânu:

Metode, mijloace şi acţiuni subversive care au vizat destrămarea României (1919-1944)

“Activitatea teroristă a constituit una din laturile deosebit de agresive ale serviciilor secrete şi ale organizaţiilor paramilitare, care au vizat declanşarea unor acţiuni de gherilă pe teritoriul statelor vecine, cu scopul de a pregăti o eventuală acţiune militară a armatei ungare în zonele revendicate. Iniţial, acţiunea teroristă a apărut în anii 1918-1919, în timpul situaţiei tulburi din Ungaria, prin acte întreprinse de centrul contrarevoluţionar de la Seghedin şi a culminat cu marile comploturi din anii 1934-1940, îndreptate contra României şi Cehoslovaciei. În perioada destrămării statului cehoslovac, 1938-1939, serviciul de informaţii ungar a primit ordin ca, în colaborare cu tehnicienii Marelui Stat Major, să organizeze în România o reţea teroristă care să servească drept avangardă forţelor ce urmau să intre în Transilvania. Organizaţia teroristă a luat fiinţă, creindu-se nuclee la Satu-Mare, Oradea, Cluj, Odorhei, Baia-Mare, Marghita, Miercurea-Ciuc, Zalău, Homorod, Cehul-Silvaniei, Târgu-Mureş şi alte centre urbane. Au fost instalate posturi de radio clandestine, linii de curiei care, trecând ilegal graniţa, au transportat fonduri, explozivi şi alte materiale necesare atentatorilor. Planul a prevăzut ca, în momentul începerii operaţiilor militare, postul de radio Budapesta să transmită teroriştilor, prin limbaj convenţional, ordinele necesare pentru începerea acţiunii pe întreg teritoriul Transilvaniei. Obiectivele principale erau distrugerea podurilor de cale ferată şi a drumurilor, depozitele de muniţii, aeroporturile, uzinele militare sau pentru utilităţi, lucrările de artă etc. Reţeaua teroristă a inclus 130 de persoane, din cele mai diverse categorii sociale şi profesionale, sub conducerea unui nucleu format din Karoly Köpf, preot din Satu-Mare, Zoltan Göbl, medic, Gabor Sarkady, farmacist, Ferencz Linzembold, preot, Victor Heinrich, droghist, Zoltan Simon, muncitor, Sandor Szekely, frizer, Bela Roth, fabricant. Alcătuirea nucleului a fost realizată de Gabor Orosz, bibliotecar la Universitatea din Budapesta şi fost preot din Satu-Mare, recrutor al serviciului de informaţii ungar şi unul din îndrumătorii secreţi ai minorităţii maghiare din România. Acţiunea a fost zădărnicită de organele contrainformative române(11), care au monitorizat activitatea celor implicaţi şi, la momentul oportun, în octombrie 1939, au arestat pe toţi cei implicaţi şi au confiscat întregul arsenal adus de peste graniţă. Alte echipe teroriste cu intenţii similare, anihilate de serviciile specializate române, au mai fost descoperite la Sighet (ianuarie 1940), Valea lui Mihai (februarie 1940), Andrid şi Săcăşeni (iunie 1940).

În vara anului 1940, în timpul tratativelor dintre guvernele de la Bucureşti şi Budapesta în problema Transilvaniei, autorităţile ungare au trimis alte grupe teroriste(12), cu misiunea de a distruge căi ferate şi rutiere, a incendia păduri, sate româneşti şi germane, a otrăvi fântânile, pentru a îngreuna evacuarea armatei, a autorităţilor şi a populaţiei civile din zonele estimate a fi cedate de România. În cazul nefinalizării tratativelor, aceste grupe trebuiau să declanşeze o acţiune de teroare asupra populaţiei civile, sens în care armata Ungariei ar fi intervenit pentru restabilirea ordinei. Rezidenţa pe teritoriul României a fost stabilită la Oradea, însă şi de această dată, structurile de siguranţă naţională au neutralizat cu succes aceste acţiuni.

După ocuparea Transilvaniei de nord-est, în urma dictatului de la Viena, activitatea serviciului de spionaj ungar în România, în conformitate cu planurile expansioniste declarate, a fost radical organizată şi extinsă, pentru a întări dominaţia asupra naţionalităţilor din teritoriile anexate şi a cuceri altele. În teritoriul anexat, la Cluj, Târgu Mureş, Baia Mare şi în alte oraşe, au fost create şcoli de spionaj pentru pregătirea agenţilor ce urmau să fie infiltraţi în România. Aceştia erau pregătiţi atât în tehnica culegerii informaţiilor, cât şi în săvârşirea actelor de sabotaj şi diversiune asupra unor obiective militare şi de importanţă strategică din teritoriul românesc. Marile unităţi militare ungare din Transilvania, dotate cu peste 20 de aparate de emisie-recepţie, au desfăşurat o puternică activitate informativă asupra spaţiului românesc din zona de graniţă. Prin organizaţiile paramilitare – Crucile cu Săgeţi, Reînnoirea Maghiară ş.a. – au fost iniţiate acţiuni informative asupra populaţiei româneşti din teritoriul cedat. Obiectivul final al acestor ingerinţe era realizarea unui stat ungar considerabil mărit din punct de vedere teritorial şi cu o poziţie predominantă în sud-estul Europei.

Un preţios auxiliar al serviciilor secrete din Transilvania de nord-est a fost reprezentat de organizaţiile pe bază de voluntariat patriotic, care au urmărit şi reprimat rezistenţa antihorthystă, înarmarea şi pregătirea militară a populaţiei în cazul unui conflict cu România. Printre acestea se afla şi “Poliţia civilă voluntară”, compusă numai din cetăţeni unguri verificaţi şi care lucrau pe bază de sentimente naţionale. Această poliţie avea şi sarcini contrainformative, îndreptate împotriva mişcărilor proromâneşti.”

Integral la Martiri Romani.ro

Stirea din Adevarul, via NapocaNews: Presupusul colaborator al organizațiilor anti-românești, Bogdánffy Szilárd, a fost beatificat în prezența trimisului Papei.

Episcopul martir Bogdánffy Szilárd va fi trecut în calendarele romano-catolice și comemorat în fiecare an. Bogdánffy Szilárd a fost beatificat ca urmare a faptului că Papa Benedict al XVI-lea a aprobat decretul de recunoaștere a martiriului episcopului romano-catolic de Oradea. Considerat episcop martir, în anii 1930 serviciile secrete româneşti l-au citat Bogdánffy pe ca fiind unul dintre membrii Organizației de Autoapărare din Valea lui Mihai, pregătite să întâmpine armata ungară prin atentate împotriva autorităţilor şi populaţiei româneşti.

Semnal de la Dan Tanasa:La 70 de ani de la Dictatul de la Viena, UDMR si Laszlo Tokes au inaugurat o statuie a unui soldat ungur la Reci, in Covasna!

Cu doar cateva zile inainte de implinirea a 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena, UDMR si europarlamentarul Laszlo Tokes au inaugurat o statuie a unui soldat ungur la Reci, in Covasna

Autoritatile publice locale din Covasna au inaugurat, in data 21 august, in comuna Reci, o statuie a unui soldat ungur. La inaugurare au participat, printre altii, presedintele Consiliului Judetean Covasna, UDMR-istul Tamas Sandor, si vicepresedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes.
Statuia reprezinta un soldat ungur si, dupa cum apare mentionat pe pagina oficiala de internet a CJ Covasna, aceasta a fost indepartata in 1944 de catre Armata Romana eliberatoare, care a eliberat Transilvania de sub ocupatia Ungariei hortiste.
De mentionat este faptul ca, desi se afla amplasat in Romania, noul monument amplasat de comunitatea maghiara la Reci nu beneficiaza de nicio inscriptie in limba romana!


Redau mai jos stirea postata pe pagina oficiala de internet a CJ Covasna:

"După 65 de ani s-a întors acasă statuia soldatului de la Reci

Statuia soldatului de la Reci ocupă din nou locul său original, după ce în 1944 a fost trunchiată de soldaţii eliberatori, iar în 1977, cu ocazia vizitei dictatorul român, Ceauşescu, a fost îngropată. Monumentul de la Reci întruchipează triumful acelei forţe şi voinţe care, citând cuvintele lui Sylvester Lajos, şi din starea de decapitare este capabilă să se ridice - a afirmat Tamás Sándor, sâmbătă, în data de 21 august în Mestecănişul de la Reci, unde dezvelirea statuii restaurate a reprezentat momentul de debut al celei de a cincea ediţie a Zilelor Reci. În 1941, Gáll Lajos, împreună cu cinci atleţi din Sfântu Gheorghe, au participat la ceremonia de inaugurare a statuii soldatului, amintind de aceste momente, cei zece membri ai cercului alergătorilor care poartă numele lui Gáll Lajos, au parcurs din nou această distanţă şi au participat la evenimentul organizat. A sosit ziua învierii – a apreciat momentul festiv, Dálnoki Lajos, primarul comunei Reci, în oraţia sa; evocând destinul tulbure al statuii, a relevat faptul că acest eveniment conferă şi posibilitatea de a se gândi împreună.
„Exemplul ridicării statuii arată că glasul adevărat al Ţinutului Secuiesc este cel al raţiunii. Nu extremitatea, nu agresiunea, nu puterea banilor, nu glasul urii, ci forţa de zi cu zi a secuilor cumpătaţi şi vrednici ”, a accentuat Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, care le-a amintit celor prezenţi că statuia a putut fi salvată datorită vicleniei secuieşti. "Aşa suntem noi, avem în sânge voinţa de a lupta. Avem în sânge faptul că suntem diferiţi, că avem păreri diferite (...), dar în cele mai frumoase şi importante momente ale secuimii, în problemele cele mai grave, adevărat că uneori doar în ultimul ceas, suntem capabili să ne înţelegem între noi. Noi ştim că unitatea cu adevărat puternică se naşte din diversitate. Să ne amintească, să ne îndemne statuia soldatului ridicată recent.”

Ori biruim, ori murim, aceasta a fost sloganul infanteriei numărul 24 – a adăugat Kisgyörgy Zoltán, care prezentând povestea regimentului, a precizat: este prostie ridicată la rang mutilarea unui recrut, făcând referire prin aceasta la decapitarea statuii. Întrucât, cum a menţionat, soldaţii maghiari, români şi saşi au purtat aceeaşi uniformă. Dacă distrugătorii ar fi cunoscut acest fapt, nu ar fi ridicat mâna la statuie. Vargha Mihály, directorul Muzeului Naţional Secuiesc, a considerat-o un David Secui care l-a învins pe Goliath. Fostul coleg al Muzeului, Fekete Lajos a primit cuvântul, de asemenea, relatând pe scurt că la vremea respectivă, decât s-o distrugă, „mai bine apucam lopata cu mânerul roşu [instrument de incendiu s.n.] şi am îngropat statuia.” „Eroul de toate zilele” a vrut ca statuia să rămână pentru totdeauna în locul său original.

Distinctul orator al ceremoniei de inaugurare a statuii, Tőkés László, vicepreşedintele Parlamentului European, a interpretat statuia în contextul luptătorilor pentru libertate ai anilor 1848-1849, respectiv al Diviziei Secuieşti. A relevat că este vorba despre fidelitate. Neamul secuilor a făcut faţă provocărilor în toate vremurile, a rămas fidel pământului natal şi propriilor valori, pentru aceasta, povestea statuii serveşte drept exemplu. Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania a arătat că există un paralelism: în 1977, statuia trebuia îngropată din cauza dictatorului comunist, astăzi, când aceasta stă cu toată gloria ei, se exhumează corpul dictatorului tiran, ar fi bine dacă sufletul lui Ceauşescu s-ar putea îngropa pentru totdeauna, a subliniat Tőkés.

Figura statuii este, în acelaşi timp, şi un semn: nu suntem agresori, ci ducem o luptă de autoapărare „pentru care trebuie îmbrăcat scutul credinţei cu care puteţi stinge toate săgeţile de foc ale răului, purtaţi coiful mântuirii, precum şi sabia sufletului, care este cuvântul lui Dumnezeu.” (Ef. 6, 16-17), cita cuvântul sfâşietor fostul preot din Timişoara. Credinţa şi fidelitatea, în limba maghiară au aceeaşi rădăcină, a spus Tőkés şi chiar şi astăzi avem mare nevoie de „sabia credinţei”, întrucât cel mai trist lucru este când constatăm că în zilele noastre unii conducători politici, dar şi ai bisericii renunţă în mod benevol la această armă."


Detalii gasiti pe pagina oficiala a Consiliului Judetean Covasna. Vezi si http://www.3szek.ro/load/cikk/31763/A%20r%C3%A9tyi%20honv%C3%A9dszobor%20felt%C3%A1mad%C3%A1sa%20%28Hat%C3%A1rhelyzetek%29

Mitul "Sfintei Coroane" si extremismul maghiar.

Doctrina Sfintei Coroane Maghiare – o inventie din secolul al XIX lea – revine în actualitatea politica de la Budapesta o data cu intrarea extremistilor de la Jobbik în parlamentul ungar în urma alegerilor din aprilie. Avand 47 de parlamentari, liderul Jobbik Gabor Vona a propus modificarea Constitutiei în baza doctrinei Sfintei Coroane. Pe langa aducerea în secolul XXI a unei pseudo-teorii din secolul al XIX lea, Gabor Vona a mai cerut si înfiintarea unei zi nationale de comemorare a Tratatului de la Trianon, legalizarea organizatiei Garda Maghiara si masuri de prevenire a infractionalitatii tiganesti. Doctrina Sfintei Coroane introdusa în Constitutia Ungariei nu spune nimic daca nu stim ce înseamna aceasta doctrina. Nu in ultimul rand trebuie amintit ca parlamentarii extremisti ai Jobbik au depus juramantul la preluarea mandatului pe Sfanta Coroana (vezi aici).

Sfanta Coroana maghiara, atribuita în mod eronat primului rege al Ungariei, canonizat ca Sfantul Stefan în anul 1083, a fost folosita de-a lungul istoriei ca un puternic instrument politic si de manipulare. În anul 2003, istoricul maghiar Laszlo Peter, profesor de istorie a Ungariei în cadrul University College din Londra, a publicat un studiu intitulat "Sfanta Coroana a Ungariei - Vizibil si Invizibil", în care face o analiza detaliata a evolutiei simbolurilor atasate acesteia de-a lungul timpului, în functie de conjunctura politica. Subliniind faptul ca, coroana, poate cea mai importanta relicva a Ungariei, nu a fost analizata suficient de mult pentru a pune capat speculatiilor referitoare la originea si doctrina sa, Peter afirma ca, pornind de la o cercetare pur istorica, a ajuns la o serie de concluzii extrem de interesante, care nu pot fi separate de factorul politic.

Coroana - mai importanta ca regele

Paradoxal, cu toate ca Sfanta Coroana e considerata cel mai important simbol al Ungariei, asa cum arata si autorul în studiul sau, literatura de specialitate a ajuns la un consens în privinta a doua chestiuni: în primul rand, coroana care în prezent este pastrata în cladirea Parlamentului de la Budapesta, nu a apartinut niciodata Sfantului Stefan, iar în al doilea rand, ea a fost realizata din mai multe elemente provenite din regiuni diferite, asamblate ulterior (aceasta este formata din trei elemente: coroana greaca, coroana latina si crucea). Desi multi cercetatori sustin ca ea fost realizata chiar în anul 1000, momentul încoronarii regelui Stefan, se pare ca aceasta a primit forma actuala în jurul anului 1270. Mai mult, în anul 1292, Andrei al III-lea "Venetianul"(1290 - 1301), ultimul rege al dinastiei arpadiene, a fost primul care a sustinut ca poarta chiar coroana Sfantului Stefan. Practic, pana atunci nu se pomeneste nimic despre existenta unei coroane, desi în cele trei secole, la conducerea Ungarie s-au succedat mai multe generatii. Studiul din 2003 concluzioneaza ca, daca în momentul încoronarii, Stefan I al Ungariei a primit într-adevar o coroana din partea Papei, asa cum spun unele cronici (existand posibilitatea ca binecuvantarea Papei sa fi fost doar una simbolica ), în mod sigur aceasta nu este cea din pastrata în prezent în Parlamentul ungar. Istoricul demonstreaza astfel ca acest adevarat cult al coroanei se bazeaza pe argumente istorice care spun cu totul altceva.

De Ziua Eroilor Neamului, ungurii cu jalba la ministrul Apararii Nationale pentru terenurile armatei din Covasna si Harghita.

De Ziua Eroilor Neamului, zi in care ne aducem respectul nostru eroilor neamului, deputatul UDMR Olosz Gergely (foto), fostul mare sef de la ANRE, s-a intalnit in Bucuresti cu Ministrul Apararii Nationale pentru a solicita ministrului tranferul cazarmilor militare dezafectate de pe teritoriul judetului Covasna catre autoritatile publice locale pentru a construi, chipurile, blocuri ANL si pentru a derula proiecte importante pentru comunitate.
Deloc intamplator, UDMR si-a ales tocmai data de 13 mai pentru a pune din nou presiune pe autoritatile romane pentru a intra in posesia terenurilor Armatei Romane, considerata de catre liderii UDMR armata de ocupatie in Covasna si Harghita.

Update 14 mai : http://www.ziare.com/sfantu-gheorghe/actual/demersuri-pentru-preluarea-cazarmelor-dezafectate-1343944

Sursa:

http://tanasadan.blogspot.com/

Ţinta: Armata României. UDMR şi primarul extremist din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, strâng semnături pentru scoaterea Armatei Române din oraş (FOTO)

In cursul acestei saptamani, la initiativa primarului orasului Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, s-au strans semnaturi pentru scoaterea Armatei Romane din oras. Au fost amplasate panouri in tot orasul cu indemnul de a se semna la sediul SC TEGA SRL din Piata Centrala. Armata detine spatii in Sf Gheorghe pe care le inchiriaza. Acestea ar fi spatiile vizate de catre unguri. Fotografia este facuta in parcul central Sf Gheorghe. Totodata, UDMR Covasna a mai anuntat prin vocea deputatului Edler Andras ca va schimba denumirea pietei centrale din oras, prin referendum, pe motiv ca Mihai Viteazu nu ii reprezinta pe locuitorii orasului.

Sursa:

http://roncea.ro/

Exit-poll Ungaria: Fidesz 54%, Partidul Socialist 20%, Jobbik 17%. Cine este Fidesz?

Opinii apărute în mass-media occidentale după victoria FIDESZ în alegerile parlamentare din 24 mai 1998

Postul de televiziune prin satelit ARD, 24 mai 1998

Virajul masiv spre dreapta poate primejdui mult lăudata stabilitate ungară şi poate speria pe investitorii străini, a comentat în telejurnalul de noapte postul de televiziune german ştirea victoriei FIDESZ. După opinia reporterului ARD, ţările vecine Ungariei, unde există minorităţi maghiare semnificative, sunt deja neliniştite de accentuarea intensităţii tonurilor naţionaliste.

BBC International, 24 mai 1998

“FIDESZ poate încheia o coaliţie care să deţină majoritatea împreună cu Forumul Democratic Ungar şi cu Partidul Independent al Micilor Gospodari.” După ce aminteşte despre eventualele contradicţii care pot lua naştere între Ungaria şi Uniunea Europeană pe tema intereselor divergente privind agricultura şi din cauza cărora Ungaria ar putea să fie primită în UE după Cehia şi Polonia, comentatorul Gábor Pártos încheie referindu-se la relaţiile cu ţările vecine: “Reîntoarcerea la retorica fostului guvern Antall şi la «diplomaţia megafonului» nu poate avea succes. În prezent, regimul din România este mai deschis, iar o altă necunoscută este reprezentată de rezultatul alegerilor din Slovacia care vor avea loc în luna septembrie. Dar, oricum, rigidizarea politicii faţă de vecini nu se arată drept drumul cel mai corespunzător”.

Corriere della Sera, 26 mai 1998

Sub titlul “Guvernul copiilor”, cel mai mare cotidian italian emite opinia că victoria electorală a tinerilor democraţi este în măsură să nască nelinişte în Ungaria. FIDESZ a devenit astăzi din partidul liberal demn de stimă şi simpatic, o federaţie clasică naţionalist-populistă. În comentariu este citată declaraţia lui Viktor Orbán, conform căreia “graniţele statului ungar şi cele ale naţiunii ungare nu se suprapun”, ca şi aceea că “Ungaria şi Uniunea Europeană au şi interese contradictorii”. Vorbind despre “cotitura spre dreapta”, ziarul milanez consideră că “preluarea puterii de către tinerii de dreapta de la Budapesta, nu reprezintă o victorie a noului, ci o ameninţare la adresa echilibrului şi aşa instabil al zonei”.

Notă: opiniile mass-media occidentale sunt traduse din extrase apărute în presa din Ungaria.

Dorin SUCIU

Budapesta, 27 mai 1998

Pagina electronica a Deutsche Welle de azi, 10 aprilie 2010. Parca au trecut 12 ani degeaba, pentru occidentali:

Ungaria – quo vadis?

Europa asistă stupefiată la „schimbarea la faţă a Ungariei”. Din elevul model pentru proaspeţii membri ai Uniunii, ţara din Cîmpia Panonică pare a se metamorfoza sub ochii noştri într-un huligan. (!?- Cand a fost Ungaria “model pentru proaspetii membri ai UE”? – Nota mea)

Agravate de persistenţa crizei financiare şi economice, ca şi de scrutinul de la 11 aprilie, accesele de naţionalism şi xenofobie, de antisemitism şi iredentism din Ungaria îi pun pe gînduri nu doar pe politicienii europeni, ci şi pe intelectualii şi teoreticienii culturii, porniţi în căutarea cauzelor spre a afla remediile. Explicaţiile pendulează între factologia istorică şi psihologia colectivă, fără a putea ocoli întru totul şi cîteva clişee şi prejudecăţi.

APEL al romanilor din Covasna, Harghita si Mures: Romani, veniti la Toplita pe 20 martie sa aparati identitatea romaneasca de agresiunile maghiare

A P E L

FRATI ROMÂNI din judetele Covasna, Harghita si Mures!

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita si Mures, vă cheamă să lăsaţi pentru o zi grijile voastre acasă si să veniţi la Topliţa, sâmbătă, 20 martie 2010!
Veniţi să ne alăturăm glasurile spre a le spune diriguitorilor ţării că în judeţele Covasna, Harghita si Mures, trăim peste 400.000 de români! Suntem urmasii celor care secole de-a rândul au înfruntat ,,cele mai crâncene mijloace cu scopul de a ne desfiinţa si maghiariza”, cum a afirmat cel ce a fost întâiul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al Topliţei Române.
Asemenea mijloace, sub o altă formă, sunt folosite si astăzi împotriva identităţii si dăinuirii noastre. Iar acestea se petrec după mai bine de nouă decenii de la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, când Transilvana noastră străbună s-a unit cu România!
Asa cum a hotărât Adunarea reprezentanţilor românilor din judeţele Covasna, Harghita si Mures, din 28 octombrie 2006 de la Izvorul Muresului, si de această dată, dorim să ne exprimăm îngrijorarea pentru continuarea acţiunilor anticonstituţionale ale unor lideri politici si civici maghiari, ce urmăresc enclavizarea acestei zone, prin înfăptuirea autonomiei teritoriale pe
criterii etnice a asa-zisului „ţinut secuiesc”, si să solicităm autorităţilor statului: Parlamentului României, Presedinţiei, Guvernului, precum si întregii societăţi românesti, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societăţii civile – să ia atitudine si să-si exprime, public si neechivoc, o poziţie transantă referitor la acţiunile iredentiste, revizioniste si separatiste, care atentează făţis la unitatea si suveranitatea statului si naţiunii române.
Prin glasul autorizat al reprezentanţilor românilor din cele trei judeţe, dorim să tragem un nou semnal izvorât din îngrijorarea românilor aici trăitori si direct afectaţi, faţă de recenta adoptare tacită, în Senatul României, a legii promovate de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se doreste refacerea formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii
Autonome Maghiare, si a regiunii de nord-est a Transilvaniei ruptă din trupul ţării, prin Dictatul de la Viena, de repunerea pe tapet a adoptării în Camera Deputaţilor a proiectului de Lege privind statutul minorităţilor naţionale, prin care se urmăreste legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice si sforţarea proclamării limbii maghiare ca limbă oficială în asa – zisul „ţinut secuiesc” si apoi în toată Transilvania, si nu în ultimul rând, de continuarea acţiunilor de discriminare si deznaţionalizare a românilor din Arcul Intracarpatic.

Mars extremist blocat la Budapesta. Horty, omagiat că a eliberat oraşul de "bocancul asupritor românesc"

Politia maghiara a interzis duminica marsul unui grup de aproximativ 450 de membri ai Noii Garzi Maghiare (GM), organizatie desprinsa din fosta Garda Maghiara interzisa, sustinuta de partidul extremist Jobbik. Marsul a marcat implinirea a 90 de ani de la intrarea in Budapesta a amiralului Miklos Horthy. Potrivit cotidianului Nepszava, desi nu au existat ciocniri violente intre participantii la mars si fortele de ordine, in urma incidentului de duminica au fost retinute 14 persoane. Un grup de aproxi­mativ 1.000 de persoane au primit autorizatia de a participa la acest mars, care s-a desfasurat intre Piata Kosztolany Dezso si Sfantu Gellert din capitala Ungariei. Politia le-a interzis membrilor GM care purtau uniformele organizatiei interzise sa participe la aceasta actiune, doar persoanele imbracate in civil putand sa se alature procesiunii. Coloana admiratorilor lui Horthy a fost condusa de un grup de calareti imbracati in costume traditionale de husari, in fruntea acestora aflandu-se un calaret ce avea un cal alb, care aminteste de scena intrarii amiralului in Budapesta. Pe 16 noiembrie 1919, calarind un cal alb, amiralul Miklos Hothy a intrat in Budapesta, sustinand ca va pedepsi ceea ce el numea "un oras plin de pacate", dupa mai bine de patru luni de conducere comu­nista. Avand in vedere faptul ca nu li s-a permis sa participe la acest mars, membrii GM au organizat o manifestatie in fata hotelului Gellert. Kiss Robert, liderul noii GM din Budapesta, a sustinut un discurs in cadrul caruia a omagiat personalitatea amiralului Miklos Horthy, amintind faptul ca el a fost cel care acum 90 de ani a eliberat orasul care pana atunci "acceptase, cu capul plecat, bocancul asupritor romanesc" (referire la interventia Armatei Romane din 1919 care a rasturnat regimul bolsevic al lui Bela Kuhn). Ildiko Lendvai, presedinta Parti­dului Socialist din Ungaria (MSZP), alaturi de organi­zatia anti - fascista "Miscarea maghiara unita de stanga", au protestat impotriva acestui mars, catalogandu-l drept "o parada neo - nazista". In acelasi timp, liderul MSZP le-a cerut partidelor parlamentare din Ungaria sa se disocieze de acest mars. Singura reactie a venit din partea purtatorului de cuvant al principalului partid de opozitie, Fidesz, care a afirmat insa ca politicienii socialisti sunt responsabili pentru faptul ca acest mars a avut loc. (I.T.)

Lideri UDMR, oficiali din Ungaria si extremisti din gruparea xenofoba Jobbik au participat la comemorarea celor 13 generali ai Revolutiei maghiare

"Intamplator", acestia se fac vinovati de uciderea a peste 40.000 de romani. In timpul luptelor purtate in perioada decembrie 1848 - iunie 1849, potrivit istoricilor, armata maghiara a trecut prin foc si sabie peste 300 de sate romanesti, actiune soldata cu un adevarat genocid: circa 40.000 de oameni au fost ucisi, printre acestia numarandu-se si aproximativ 100 de preoti.

Peste 1.500 de persoane din tara si Ungaria au participat, marti, la manifestarile organizate in Parcul Reconcilierii romano-maghiare din Arad cu ocazia comemorarii celor 13 generali ai Revolutiei maghiare care au fost ucisi la Arad, transmite NewsIn.
Printre participanti au fost si aproximativ 50 de membri ai miscarii extremiste "Jobbik", calificata ca miscare xenofoba si recunoscuta pentru actiunile violente provocate in Ungaria. La manifestarile de la Arad, membrii Jobbik au fluturat steaguri in culori alb si rosu (reprezentative pentru fascistii unguri in anii '40 - n.red) si au scandat lozinci nationaliste maghiare.
Printre cei care au participat la comemorarile de la Arad s-a aflat si presedintele UDMR, Marko Bela, precum si presedintele executiv, Kelemen Hunor, candidat la presedintia Romaniei. "Nu trebuie sa uitam ca lupta si sacrificiul eroilor trebuie sa ramana mereu in sufletele noastre si sa ne dea puterea de a schimba continuu in bine destinele poporului maghiar, de a merge pe calea democratiei si a intelegerii intre etnii. Mai avem multe de facut, dar important este sa actionam in spiritul celor 13 generali si sa razbatem prin faptele noastre", a spus Marko Bela in discursul sustinut, marti, in Parcul Reconcilierii.
La finalul manifestarilor au fost depuse coroane de flori din partea liderilor UDMR prezenti la eveniment, precum si din partea oficialitatilor locale, a unor institutii, dar si din partea unor partide politice.
La manifestarile de la Arad au participat sute de persoane din Ungaria, care au fost prezente atat in Parcul Reconcilierii romano-maghiare, cat si la Obeliscul ridicat in memoria celor 13 generali executati la Arad, in timpul Revolutiei din Ungaria din 1848-1849. "Intamplator", acestia se fac vinovati de uciderea a peste 40.000 de romani.
Intre participanti s-a aflat si un grup de biciclisti, elevi ai unor colegii si gimnazii din Budapesta, Hodmezovasarhely, Kecskemet si Battonya.
La comemorarile de la Arad au mai fost prezenti o serie de invitati din Ungaria, printre ei fiind ministrul Mediului, seful Statului Major al Armatei si un secretar de stat din Ministerul de Externe.

Genocidul impotriva romanilor condusi de Avram Iancu

Cei 13 (3 declarati unguri, 3 germani, 2 austrieci, 2 armeni, 1 sarb, 1 croat, 1 slovac) au ajuns generali in armata Ungariei, care isi declarase independenta fata de imperiul Austriac, aflata sub comanda generalului de origine poloneza, Iosif Bem. Acestia sunt fostii ofiteri in armata imperiala: Ladislau Aulich (locotenet-colonel ), Ivan Damianic (de origine sarb, locotenent-colonel ), Aristide Desewffy (maghiar nascut in actuala Čakanovce din Slovacia, capitan), Ernő Kiss (armean nascut la Timişoara comandant al regimentului de cavalerie II Hanovra ), Carol Knezic (de origine croat, a fost numit general dupa ranirea lui Ivan Damianic, in locul acestuia), Georg Lachner (nascut in satul Necpaly din Slovacia), Vilmos Lazar (maghiar nascut in Zrenjanin, un sat din Serbia), Karl von Leiningen-Westernburg (conte, nascut in Hessa), József Nagysándor (maghiar nascut la Oradea), Ernst Pöltenberg (nascut la Viena, locotenent), Josef Schweidel (nascut in Zombor sau Sombor, in Serbia, maior), Ignác Török (maghiar nascut in Gödöllő, judeţul Pest) si Carol Vécsey (maghiar nascut in Pesta conte, locotenent colonel).
Toti au fost ridicati la gradul de general de catre Lajos Kossuth, fost conducator al Ungariei in timpul Revolutiei din anii 1848 - 1849 si considerat unul dintre cei mai mari patrioti maghiari. Armata condusa de generalul Bem a patruns in Transilvania in toamna anului 1848 si s-a luptat atat cu austriecii cat si cu revolutionarii romani, condusi de Avram Iancu, care cereau drepturi egale cu ceilalti locuitori ai provinciei. In timpul luptelor purtate in perioada decembrie 1848 - iunie 1849, potrivit istoricilor, armata maghiara a trecut prin foc si sabie peste 300 de sate romanesti soldate cu un adevarat genocid: circa 40.000 de oameni au fost ucisi, printre acestia numarandu-se si aproximativ 100 de preoti. Dupa interventia armatei ruse, venita in sprijinul austriecilor, maghiarii au fost invinsi. Prizonierii au fost predati armatei imperiale care a i-a executat pe cei 13 generali pentru tradare.
Cei 13 generali au la Arad un monument care ii comemoreaza, "Obeliscul". Pana in anul 1925 a existat in acest oras monumentul "Hungaria", sau "Ungaria Milenara", construit ca semn al reconcilierii austro-ungare in anul 1890, in memoria celor 13 generali. Totodata, monumentul simboliza cele 13 provincii ale "Ungariei Milenare" : Ungaria, Oldenburg, Burgenland, Slovacia, Ruthenia, Transilvania, Banat, Partium, Sirmium, Croatia, Slovenia, Backa, Voivodina. Fostul monument a fost demontat la initiativa guvernului Bratianu din cauza numeroaselor manifestari ale ungurilor care cereau alipirea Transilvaniei la Ungaria. Atat dupa Al doilea Razboi Mondial cat si dupa Revolutia din decembrie 1989, liderii maghiari au incercat, fara succes, sa refaca vechiul monument.

Ziua Online