De ce trebuie respinsa “Legea Minoritatilor”. Consideratii asupra pericolului cedarii la santajul UDMR si al Ungariei. STUDIU

 

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN HARGHITA ŞI COVASNA
str. Miko Imre, nr. 2, mun. SF. GHEORGHE, jud. COVASNA,
tel./fax: 0267.313534 email: cohara_ro@yahoo.com
www.forumharghitacovasna.ro
Nr. 19 / 12 aprilie 2011
CONSIDERAŢII GENERALE ŞI APRECIERI (OBSERVAŢII) PUNCTUALE REFERITOARE LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND STATUTUL MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA
I. Consideraţii generale referitoare la proiectul
Legii statutul minorităţilor naţionale
Încă de la supunerea spre dezbatere publică a proiectului Legii statutului minorităţilor naţionale, reprezentanţii societăţii civile şi ai principalelor partide politice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi ai mediului academic, şi-au exprimat public dezacordul faţă de adoptarea acestui proiect de lege, subliniind  consecinţele grave ce le-ar avea adoptarea lui în forma propusă de UDMR.
Din multitudinea demersurilor întreprinse, în acest sens, prezentăm:
a) MEMORANDUM înaintat la 1 noiembrie 2005, de către reprezentanţii organizaţiilor civice şi formaţiunilor politice din judeţele Covasna şi Harghita (Anexa nr. 1);
b) Concluziile cercetării sociologice întreprinse de Centrul European de Studii în Probleme Etnice (C.E.S.P.E.), din cadrul Academiei Române publicate, în iunie 2006,  în studiul intitulat „ Aprecieri asupra proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România” (Anexa nr. 2);
c) Comunicatul de presă al  Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, din 7 septembrie 2006 (Anexa nr. 3);
d) Apelul pentru apărarea demnităţii naţionale al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, din 2 aprilie 2011 (Anexa nr. 4)
e) Analizele efectuate au avut la bază studiul legislaţiei europene în materie, concluziile unor cercetări sociologice şi poziţia principalelor segmente ale societăţii civile româneşti şi ale partidelor politice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
Toate demersurile întreprinse au pus în evidenţă faptul că, autorii acestui proiect legislativ configurează viitorul statut al minorităţilor etnice din România pe câteva paliere dominante:
a) reglementarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor etnice ca drepturi colective;
b) teritorialitatea, ca element fundamental al exercitării drepturilor colective;
c) delegarea competenţelor autorităţilor statului (la nivel central şi local) către organe alese pe criterii etnice;
d) configurarea trecerii de la statul naţional la statul multinaţional.
Garantarea constituţională a egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor români indiferent de naţionalitate, precum şi prevederile din unele acte normative precum Legea educaţiei sau Legea administraţiei publice, care deja consacră o discriminare pozitivă în raport cu cetăţenii de naţionalitate română, sunt măsuri la standarde sau chiar peste standardele europene, suficiente pentru asigurarea drepturilor identitare ale cetăţenilor români de alte naţionalităţi. Simpla adoptare a unui „statut al minorităţilor naţionale”, precum şi consacrarea pe această cale a drepturilor colective şi a unor instituţii paralele excede drepturilor ce ţin de sfera păstrării identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Aceste situaţii vizate de proiectul legii se concretizează doar în acţiuni de destructurare a statutului naţional unitar român, a ordinii constituţionale şi a capacităţii statului de a îşi exercita puterea suverană asupra întregului teritoriu naţional, asupra tuturor cetăţenilor săi şi asupra tuturor domeniilor şi serviciilor de interes public.
Prin prevederile sale, proiectul Legii statutului minorităţilor naţionale, va genera cel puţin următoarele consecinţe:
a) trecerea “de facto” de la statul naţional la statul multinaţional, cu toate complicaţiile ulterioare şi în total dezacord cu istoria construcţiei Statului Roman. Printr-un act normativ născut din şantajul UDMR sunt anulate toate etapele esenţiale ale devenirii şi construirii Statului Roman de-a lungul secolelor şi de către toate generaţiile poporului român. De cele mai multe ori, aceste etape sunt rezultatul direct al sutelor de mii de jertfe şi sacrificiilor umane făcute de generaţiile anterioare. Cu ce drept actuala generaţie, pe timp de pace, spulberă construcţia statală naţională făurită în 2000 de ani.?
b) Obiectivul principal al proiectului de act legislativ îl reprezintă obţinerea cu orice preţ a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturală este, după cum nu se sfiesc să o declare, un pas decisiv. Consecinţele nu se vor regăsii doar în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Efectele distructive pentru statul naţional, autoritatea statală, autoritatea instituţiilor centrale şi locale ale statului, modificarea regimului juridic al cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, transformate într-un corp omogen, străin, distinct şi privilegiat faţă de cetăţenii români de naţionalitate română, se vor produce asupra Statului Roman în ansamblul său, organizatoric, funcţional şi teritorial.
c) Discriminarea românilor în care aceştia sunt numeric inferiori, constatată inclusiv prin mai multe hotărâri definitive ale CNCD, practicată de autorităţile judeţene şi locale din Covasna, Harghita şi, în unele situaţii Mureş, în condiţiile actuale în care aparent, în baza legislaţiei în vigoare, Statul Român are o minimă autoritate în zonă, se va adâncii. Inechităţile şi discriminarea la care sunt deja supuşi cei cca. 400.000 de românii din “ţinutul secuizat”, şi care, de facto, fiind numeric inferiori, suportă toate avatarurile situaţiei de minoritari, vor lua amploare până la determinarea mai mult sau mai puţin paşnică de părăsire a judeţelor Covasna şi Harghita, deziderat ce reiese din  unele discursuri  publice ale liderilor politici şi civici maghiari precum şi din presa controlată de aceştia. Într-o atare situaţie Statul Român va asista neputincios la un nou genocid antiromânesc.
Printre aspectele prevăzute în proiectul de lege privind „Statutul minorităţilor naţionale din România” se regăsesc o serie de concepte care, în eventualitatea adoptării legii, ar facilita separatismul pe criteriu etnic, precum:
a) descentralizarea învăţământului, într-o formulă care să permită constituirea unui sistem paralel de învăţământ în limba maternă, scos practic de sub autoritatea statului român. Un rol important în acest sens îl va avea Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale – CNAC (autoritate administrativă autonomă), care va avea puteri discreţionare de decizie în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului paralel de învăţământ în limba maternă, gestionarea bugetului şi exercitarea controlului financiar;
b) folosirea limbii minorităţii naţionale (scris şi oral) în alte situaţii decât cele în prezent reglementate constituţional şi chiar în afara Cărţii limbilor minoritare sau regionale;
c) autonomia culturală, prin care reprezentanţii minorităţilor naţionale ar urma să capete competenţe decizionale în problemele privind identitatea culturală, lingvistică şi religioasă, prin consiliile alese de către membrii săi. De asemenea, CNAC va aviza numirea conducerii instituţiilor publice de cultură ale minorităţii naţionale.
Proiectul legislativ adoptă un punct de vedere centrat nu pe individ ci pe colectivităţi, „comunităţile naţionale”, abordare ce contravine normelor dreptului internaţional în materie, încălcând, totodată, ordinea juridică constituţională şi valorile fundamentale ale statului român. Nicio convenţie internaţională nu acordă minorităţilor etnice dreptul la autonomie sau la autodeterminare. Normativul european în materie reglementează drepturi pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale şi nu drepturi colective. Autonomiile teritoriale din câteva state europene au avut la constituire un cu totul alt izvor şi nu pot constitui un model pentru România. Tirolul de Sud, atât de des invocat, este, spre exemplu, rezultatul unui tratat de pace încheiat după cel de al doilea război mondial.
Unele dispoziţii ale proiectului pot conduce, prin consecinţele lor, la construirea unei realităţi dominată de existenţa separată a minorităţilor naţionale, punctele de legătură dintre acestea şi populaţia majoritară urmând să fie reduse la minimum.
II. Aprecieri (observaţii) punctuale:
În textul proiectului de lege se regăseşte în repetate rânduri noţiunea de comunitate naţională ca sinonim pentru minoritate etnică. Semnificaţia acestei înlocuiri este aceea că separatiştii maghiari nu se consideră o minoritate ci o comunitate, un popor care trăieşte pe pământul său natal şi care are dreptul la autonomie. Raportat la zona autodenumită „Ţinutul secuiesc”, ei nu se consideră o minoritate nici din punct de vedere numeric. În plus, „comunitatea” presupune şi un teritoriu, autodefinirea în acest fel reprezentând un pas către revendicare autonomiei teritoriale.
a) art. 7 al. (2) are o exprimare condiţional – optativă ambiguă: „ar putea fi victime..” lipsind total un criteriu în baza căreia să intervină obligaţia autorităţilor române de a lua „măsuri”. Când considerăm că o persoană ar putea fi victimă a ameninţărilor sau actelor de discriminare? Dacă este victimă, avem deja legi şi organisme care sancţionează asemenea fapte: art.317 şi 324 din Codul Penal, Ordonanţa nr137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
b) art. 8 al. (2) e în mod intenţionat ambiguu, astfel încât măsurile de discriminare pozitivă nu pot fi invocate şi de românii care sunt în minoritate numerică în anumite unităţi administrativ teritoriale. În plus măsurile respective se pot adresa inclusiv „unei comunităţi” fiind astfel o legiferare a drepturilor colective.
c) art. 11 se impune voinţa UDMR în toate deciziile „autorităţilor competente”… „în toate problemele ce privesc drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale”. În plus nu se referă la drepturile prevăzute de prezenta lege, ci la „toate problemele ce privesc drepturile” în general, deci persoanele aparţinând minorităţilor nu se mai supun statului român, ci UDMR.
d) art. 13 al (1) are o exprimare („poate avea ca efect”) care deschide calea pentru un şir interminabil şi discreţionar de acuze la adresa statului român , iar dovada contrarie este o „probatio diabolica” .
e) art. 14 al. (2) aceleaşi obiecţii ca la art. 13, respectiv poate fi invocat ca argument dacă autorităţile române ar decide reorganizarea teritorial-administrativă a României după criterii economice etc., altele decât cel etnic (de exemplu constituirea unei regiuni de dezvoltare formată din Braşov, Harghita şi Covasna poate fi interpretată ca o modalitate de schimbare a proporţiei etnice).
f) art.14 al. (4) şi (5) instituie în sarcina statului român obligaţia de a „asigura” adică de a plăti păstrarea contactelor/legăturilor cu alte state, aspect ce poate fi interpretat inclusiv din perspectiva faptului că vizitele demnitarilor din Ungaria şi programele guvernului de la Budapesta referitoare la organizarea de excursii ale copiilor maghiari vor fi plătite de la bugetul României. Practic se va impune statului român să „garanteze” legăturile cu Ungaria – „Politica naţională” de la Budapesta urmând să fie inclusă astfel în legislaţia românească.
g) Art. 15 nu precizează unde pot fi folosite simbolurile naţionale, practica demonstrând, în repetate rânduri, cum simboluri secuieşti (de exemplul drapelul) sunt amplasate pe instituţii publice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, deşi secuii nu sunt minoritate şi nici naţiune.
Cap. II Secţiunea 1 este redundantă fiind tratată pe larg în noua lege a învăţământului nr. 1/2011
a) Art. 16. al. (2) reglementează expres posibilitatea consiliilor locale de a acorda subvenţii de la bugetul local şcolilor particulare în limba maternă.
b) Art. 16 al. (3) introduce noţiunea de limbă maternă a unui cult religios, sintagma cult – limbă – etnie conducând cu uşurinţă la maghiarizare prin intermediul cultului – categoria cea mai expusă sunt ceangăii, dar se încurajează şi propaganda separatistă şi şovină în interiorul lăcaşurilor de cult (blamarea căsătoriilor mixte etc.).
c) Art. 17 instituie în sarcina statului român obligaţia „învăţării limbii materne – deci şi dacă ei nu vor, statul trebuie să îi oblige. Textul trebuie modificat „a) posibilitatea învăţării…”
d) Articolele 20 – 27 instituie în sarcina statului român o serie de obligaţii care presupun costuri însemnate:
e) Art. 20, al. (4) autorităţile locale şi centrale trebuie să sprijine financiar instituţiile culturale publice şi private ale minorităţilor.
f) Art. 21 subordonează UDMR viaţa culturală a maghiarilor.
g) Art. 23 – obligaţii ale statului român de a sprijini programe culturale şi „răspândirea/propagarea” valorilor culturale şi tradiţiilor minorităţilor: de ex: la anul standul Ţinutului Secuiesc de la târgul de turism va fi organizat/finanţat de stat.
h) Art. 24 al. (2) România va fi reprezentată în străinătate prin cultura maghiară, prin intermediul Institutului Cultural Român.
i) Art. 25 statul e obligat să acorde sprijin financiar mass-media în limba maternă.
j) Art. art. 26 al. (2) la TVR şi SRR conducerea secţiilor de limbă maghiară se numeşte cu acordul CNAC (adică pe cine vor ei) şi numai după consultarea UDMR.
k) Art. 27- statul român trebuie să asigure recepţionarea Duna TV, Hir Tv etc. în Transilvania.
l) Art. 31 lit. (c) + art. 32 legile României se vor publica şi în limba maghiară şi în limba a celorlalte 19 minorităţi
m) Art. 31, lit. (d+e) comunicarea actelor administrative individuale, şedinţele de consiliu local, examenul de permis auto, în limba maternă.
n) Art. 33 obligă autorităţile să facă actele de stare civilă cu nume maghiare, inclusiv a acelor etnici care, din diverse motive, nu vor acest lucru. Legea nu dă voie funcţionarului public să scrie Andrei. Ar trebui să spună „la cerere”.
o) Art. 36 – funcţionarii, ofiţerii, poliţiştii, grefierii vor învăţa, pe cheltuiala statului român, limba maghiară. Deci vom merge noi la şcolile maghiare căci noi trebuie să ştim această limbă, în timp ce ei nu trebuie să ştie limba română.
p) Art. 37 doctorii şi asistentele trebuie să ştie limba maghiară. Despre cea română nu se spune nimic.
q) Art. 38 diplome, procese verbale etc. se vor emite în limba maternă şi vor fi recunoscute ca valabile.
r) Art. 40 al. (1) defineşte organizaţiile gen UDMR care pot participa la alegeri, asemeni unui partid, şi care sun persoane juridice de drept privat (asta înseamnă în primul rând că reprezentanţii Curţii de conturi nu le mai pot controla). Legea 14/2003 a partidelor politice art1- Partidele politice sunt persoane juridice de drept public. Deci la alegeri vom avea două feluri de partide unele care se supun controlului statului român şi altele (ale minorităţilor) care nu se supun acestui control şi regulilor prevăzute în Legea 14/2003.
s) Art. 40 al. (3) UDMR îşi asigură monopolul asupra minorităţii maghiare, în condiţiile în care criteriile impuse de acest articol fac aproape imposibil ca alte organizaţii maghiare să se mai poată înfiinţa
t) Art. 40 al. (4) prin acest alineat îşi asigură cadrul legal pentru a atrage romii de partea lor (similar legii etno-business-ului din Ungaria)
u) Art. 48 lit. (d) organizaţiile-partid primesc bani de statul român
v) Art 48 lit. (e+f) organizaţiile – partid trebuie consultate de statul român când sunt numiţi conducători ai unor instituţii/organe/autorităţi publice care se ocupă de minorităţi. Şi în comisiile mixte interguvernamentale (adică româno-ungare) aceste organizaţii vor avea reprezentanţi.
w) lit. (g) organizaţiile – partid vor avea de jure calitate procesuală activă în orice cauză privind minorităţile.
x) Art. 49 al (2) stabileşte controlul asupra acestor organizaţii în sarcina Aut. pt. Rel Interetnice , definite tot de această lege şi nu statului român.
Capitolul IV Consiliul Minorităţilor Naţionale (CMN) – UDMR îşi creează un organism de stat
Din însărcinarea
Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş,
Dr. Ioan Lăcătuşu
Anexa nr. 1
Domnului Traian BĂSESCU.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
CAMEREI DEPUTAŢILOR
Domnului Preşedinte Adrian NĂSTASE,
Grupului parlamentar al Partidului Conservator,
Grupului parlamentar al Partidului Democrat,
Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal
Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat
Grupului parlamentar al Partidului România Mare
PARTIDULUI CONSERVATOR,
Domnului Preşedinte Dan VOICULESCU
PARTIDULUI DEMOCRAT,
Domnului Preşedinte Emil BOC

PARTDULUI NAŢIONAL LIBERAL.
Domnului Preşedinte Călin POPESCU TĂRICEANU

PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT,
Domnului Preşedinte Mircea GEOANĂ

PARTIDULUI ROMÂNIA MARE
Domnului Preşedinte Corneliu VADIM TUDOR
MEMORANDUM

Organizaţiile civice şi formaţiunile politice semnatare ale prezentului memorandum, dând expresie voinţei şi intereselor majore ale societăţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi aspiraţiilor legitime ale acesteia spre o bună convieţuire interetnică în zonă, prin asigurarea şi aplicarea în spiritul dreptăţii şi echităţii, al normelor constituţionale şi de drept internaţional, a cadrului legislativ care să asigure egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor români care trăim în acest areal, prin eliminarea discriminărilor pe criteriul etnic şi a tensiunilor generate de acestea,
Analizând cu responsabilitate situaţia creată prin promovarea în Parlamentul României a proiectului legii Statutului minorităţilor naţionale şi consecinţele grave ce le-ar avea adoptarea lui în forma dată de UDMR, vă solicită să luaţi act de următoarele:
1.      Considerăm că acest proiect de lege impus de UDMR contravine flagrant Constituţiei României şi dreptului internaţional, urmărind introducerea în dreptul intern a drepturilor colective şi a conceptului de autonomie culturală, nerecunoscute de dreptul internaţional, fiind un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile şi tendinţele europene actuale care promovează interculturalitatea, unitatea în diversitate şi nu separatismul şi segregarea pe criterii etnice.
2.      Adoptarea lui ar duce la adâncirea inechităţilor şi discriminării la care sunt deja supuşi românii din Covasna şi Harghita, care, de facto, fiind numeric minoritari, suportă toate avatarurile situaţiei de minoritari, fără a se bucura de jure de protecţia statutului juridic de care beneficiază toate minorităţile naţionale, confesionale, sexuale sau de altă natură.
3.      Actualul cadru juridic asigură pe deplin protecţia minorităţilor naţionale, asigurând maghiarilor exercitarea nestingherită a tuturor drepturilor identitare, culturale, educaţionale, la standarde superioare celor europene, reprezentanţii acestora deţinând în mod exclusiv la nivel local toate pârghiile de decizie în consiliile judeţene, consiliile locale, primării, prefectură, servicii deconcentrate din domeniul educaţiei, culturii, ş.a., iar la nivel naţional UDMR fiind la guvernare, participă la decizie, preşedintele UDMR, în calitate de viceprim ministru coordonând tocmai domeniile educaţiei, culturii şi integrării eropene şi având reprezentanţi la nivel de decizie în celelalte autorităţi ale statului român.
4.      În această zonă ce se doreşte a fi „autonomizată”, UDMR este perpetuu la guvernare, promovându-şi nestingherit interesele. Cei care nu au nici un acces la decizie, cei dezavantajaţi şi discriminaţi sunt românii. În această situaţie, cei care au nevoie de un cadru legal de protecţie sub acest aspect sunt românii, ce constituie o minoritate numerică supusă discriminării şi marginalizării în mijlocul României. Majoritatea articolelor din proiectul de lege oferă UDMR legalizarea unor instrumente de purificare etnică, inclusiv prin impunerea cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea unor funcţii publice.
5.      Ne exprimăm îngrijorarea faţă de demersurile liderilor UDMR privind realizarea cu orice preţ a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturală este, după cum nu se sfiesc să o declare, un pas decisiv, acesta asigurând cadrul instituţional şi funcţional al autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Considerăm că acest demers, făcut cu ignorarea totală a comunităţii româneşti, este un act nepermis de aroganţă si sfidare la adresa locuitorilor care nu aparţin etniei maghiare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi un atac la adresa unităţii naţionale. Datele ultimului recensământ pun în evidenţă faptul că structura etnică a acestei zone este cu mult diferită faţă de imaginea care s-a creat în timp, de bloc monoetnic maghiar. Astfel, în judeţele amintite românii reprezintă 36% din totalul populaţiei, 5% fiind rromi, germani ş.a. şi doar 59% maghiari.
6.      Salutăm şi apreciem responsabilitatea, maturitatea politică şi atitudinea proeuropeană de care a dat dovadă Senatul României în abordarea proiectului legii privind statutul minorităţilor naţionale, iniţiat de UDMR
7.      Având în vedere cele de mai sus, complexitatea problematicii şi efectele grave pe care le-ar avea adoptarea acestui proiect de lege, solicităm ca dezbaterea lui în Camera Deputaţilor să se facă în procedura normală şi nu de urgenţă, invocarea pretinselor solicitări ale Comisiei Europene fiind lipsită de temei (o intoxicare a populaţiei româneşti), raportul de monitorizare neincluzând vreo recomandare în acest sens. Mai mult decât atât, Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, referitor la acest proiect de lege, a menţionat că „Autonomia culturală nu este o noţiune universal acceptată, nici în dreptul internaţional, nici în cel comparat… Nu există nici un drept acceptat al autonomiei culturale din perspectiva dreptului internaţional şi nici nu apare această noţiune în cadrul tratatelor internaţionale”. Considerăm absolut necesar să se dea posibilitatea dezbaterii aprofundate a proiectului şi a amendamentelor grupurilor parlamentare, care să facă posibilă adoptarea unei reglementări care să exprime voinţa întregului electorat prin aleşii săi în forul legiuitor al ţării.
8.      Salutăm recentele iniţiative legislative menite să asigure exercitarea unor drepturi fundamentale ale românilor din Covasna şi Harghita şi atenuarea discriminării la care suntem supuşi, dar solicităm iniţiatorilor consultarea reprezentanţilor societăţii civile româneşti, respectiv a Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, pentru perfectarea acestor demersuri legislative care să creeze cadrul legal apt să acopere problematica complexă generată de situaţia noastră de minoritate numerică supusă discriminării.
9.      Speranţa noastră sinceră este că tot mai mulţi oameni politici, inclusiv Camera Deputaţilor, vor da dovadă de aceeaşi înţelepciune şi responsabilitate faţă de valorile europene şi naţionale ca şi Senatul României, punând interesele fundamentale ale statului român mai presus de iluzoriile câştiguri ale unor aranjamentele politice conjuncturale şi efemere.
10.  Considerăm legitimă dorinţa noastră ca orice decizie care priveşte soarta comunităţii românilor din aceste judeţe, să fie adoptată numai prin consultarea reprezentanţilor acestora.
În acest sens, solicităm Domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, conducerii Parlamentului României şi şefilor partidelor parlamentare destinatare ale prezentului memorandum, acordarea unor întrevederi cu reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita în vederea găsirii unor soluţii, inclusiv legislative, pentru problemele majore cu care ne confruntăm.
Sfîntu Gheorghe,
1 noiembrie 2005
FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN HARGHITA ŞI COVASNA
drd. Codrin MUNTEANU, preşedinte

LIGA CULTURAL – CREŞTINĂ „ANDREI ŞAGUNA”
av. Ioan SOLOMON, preşedinte

DESPĂRŢĂMÂNTUL ASTRA COVASNA – HARGHITA
prof. Rădiţa ALBU, v. preşedinte

ASOCIAŢIA CULTURAL–CREŞTINĂ „JUSTINIAN TECULESCU”, Covasna,
prof. Dumitru FURTUNĂ, preşedinte

ASOCIAŢIA PEDAGOGILOR ROMÂNI DIN JUDEŢUL COVASNA
prof. Ligia GHINEA, preşedinte

ASOCIAŢIA DE TINERET „ECOU”, Sf.Gheorghe
prof. Luminiţa CORNEA, preşedinte

CENTRUL EUROPEAN DE STUDII COVASNA – HARGHITA
dr. Ioan LĂCĂTUŞU, director

FUNDAŢIA „ADEVĂRUL HARGHITEI”
prof. Mihai GROZA, preşedinte

FUNDAŢIA „CUVÂNTUL NOU”
prof. Gabriel FLORESCU, preşedinte

FUNDAŢIA „MIHAI VITEAZUL”
prof. Vasile STANCU, preşedinte
FUNDAŢIA CULTURALĂ „MIRON CRISTEA”
drd. Dorel MARC, preşedinte

FUNDAŢIA NAŢIONALĂ „NEAMUL ROMÂNESC”,
prof. Maria PELIGRAD, preşedinte

ALIANŢA D.A. – DREPTATE ŞI ADEVĂR, Covasna
Dumitru MANOLĂCHESCU, purtător de cuvânt
PARTIDUL DEMOCRAT,
organizaţia judeţeană Covasna,             organizaţia judeţeană Harghita
ec. Gheorghe BACIU, preşedinte                 ing. Vasile MIHALCEA, preşedinte

PARTIDUL LIBERAL
organizaţia judeţeană Covasna,             organizaţia judeţeană Harghita
dr. Adrian ZAHEU, preşedinte                      dr. Ion SÂNGEORZEAN, preşedinte
PARTIDUL CONSERVATOR,
organizaţia judeţeană Covasna              organizaţia judeţeană Harghita
ec. Horea MUNTEAN, preşedinte               Ioan COTFAS, preşedinte
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT,
organizaţia judeţeană Covasna              organizaţia judeţeană Harghita
av. Adrian CĂŞUNEAN VLAD,                   ec. Mircea DUŞA, preşedinte
preşedinte

PARTIDUL ROMÂNIA MARE,
organizaţia judeţeană Covasna              organizaţia judeţeană Harghita
jr. Gică AGRIGOROAIE, preşedinte          ing. Ion TEOSLOVEANU, preşedinte
PARTIDUL UNITĂŢII NAŢIUNII ROMÂNE,
organizaţia judeţeană Covasna
prof. Maria PELIGRAD, preşedinte 

Integral la Ziaristi Online

Hackerii nationalisti au pus Ungaria la pamant: Avram Iancu suntem toti! Hackerii romani au ras Magyar Hirlap, Budapest Times si vreo trei televiziuni. RNS: “Nu vom uita şi nu vom ierta”.

 

Atacul din ziua de duminca a afectat cel putin patru dintre cele mai importante surse de informaţie din Ungaria, printre care amintim tv2.hu (#1, #2, #3), budapesttimes.hu, magyarhirlap.hu şi echotv.hu.

Romanian National Security

Aparam Onoarea Tarii Noastre

„V-aţi înşelat crezând că la o palmă dată istoriei şi poporului Român (15.03.2011) noi vom întoarce şi celălalt obraz. Conştiinţa naţională ne obligă să luăm măsurile morale pentru ca Eroii Neamului Român să se odihnească în continuare în linişte. I-ati inviat din somnul lor cel vesnic pentru a-i defaima, le-ati profanat mormantul prin dezinformare, si i-ati “spanzurat” crezand in falsa razbunare.

Acesta este raspunsul dat celor care au uitat ca maghiarii reprezinta o minoritate in Romania, celor care inca nu au realizat ca Mihai Eminescu este pretuit la rangul de simbol national, si celor care mai au curaj sa ne tina in propria tara prelegeri de pedeapsa si onoare cand noi inca nu ne-am vinedecat durerea sufleteasca de la pierderea unui campion: Marian Cozma. Odihneasca-se in pace.

Nu vom uita şi nu vom ierta. Puneţi-ne răbdarea la încercare!

Dumnezeu sa fie milostiv cu sufletele voastre. Asa patesc toti cei care gresesc impotriva natiunii romane“.

“…Nepricopsitii nu pot intelege

Ca nu-i Ardealul un tinut de robi,

El simte si vorbeste romaneste

si nu asteapta legi de la neghiobi”

A doua scrisoare catre Avram Iancu

Adrian Paunescu

Aceasta este mesajul postat de gruparea Romanian National Security pe site-urile publicaţiilor maghiare.

“O organizaţie de hackeri români ce au luat în mâini legea şi pedepsesc statele străine” este deviza celor de la Romanian National Security, care au accesat şi modificat paginile principalelor site-urilor ungureşti, aşa cum au procedat şi cu alte ocazii (vezi mai jos, in baza articolului).
World IT.info: La aproape un an de la ultimile lovituri date de organizaţia Romanian National Security, gruparea a ieşit la iveală, de nicăieri. Pentru cei care au pierdut evenimentele de anul trecut, RNS este o organizaţie de hackeri români ce au luat în mâini legea şi “pedepsesc” statele străine, în special presa online şi televiziunea, accesând şi modificând paginile principale ale acestora în mod neautorizat. Anul trecut a fost un val de atacuri venit din partea grupării îndreptat către state precum UK, Italia, Franţa ce au publicat în media articole şi înregistrări în care românii erau confundaţi cu ţiganii într-un mod josnic.
După acele raiduri, gruparea a intrat în anonimat şi nici până astăzi nu sunt cunoscute informaţii concrete despre băieţii care organizează aceste raiduri. Unii susţin că grupul nu ar fi nici măcar român, deşi mesajele nu prea confirmă acest lucru.
De ce Ungaria?
În urmă cu câteva zile, extremiştii maghiari din Plutonul Secuiesc, organizaţie extremistă afiliată Gărzii Maghiare – respectiv functionarul public Csibi Barna si inca un acolit – , au organizat, la Miercurea Ciuc, cu ocazia Zilei maghiarilor, o manifestaţie publică în care l-au “spânzurat” pe Avram Iancu, liderul moţilor care au luptat în 1848-1949 cu trupele maghiare conduse de Kossuth Lajos.
Analiza atacului
Evenimentul a dat naştere unui val de proteste, care a atins şi gruparea RNS ce la doar 5 zile de la eveniment loveşte puternic Ungaria. Mesajul publicat de aceştia fac referire directă la evenimentul de pe 15.03.2011. Atacul din această dimineaţă a afectat patru dintre cele mai importante surse de informaţie din Ungaria, printre care amintim tv2.hu (#1, #2, #3), budapesttimes.hu, magyarhirlap.hu  şi echotv.hu. Toate aceste website-uri au avut afectate pagina principală sau o parte din subdomenii. Structura paginii este asemănătoare cu cea folosită în atacurile de anul trecut ce ne poate duce cu gândul la aceeaşi grupare, dar acest lucru nu îl garantează nici ei, şi nici nimeni altcineva momentan. Motivul ce este invocat de mesajul deţinut de site-urile presei şi televiziunii din Ungaria confirmă faptul că ei doar doresc să atragă atenţia asupra faptului că istoria României nu poate fi alterată şi umilită de o minoritate, cum sunt ungurii.
Notă WII : Materialul prezentat reprezintă doar relatarea evenimentului, worldit.info nu a incurajat şi nu incurajează astfel de demersuri. Alte detalii de la WII despre RNS

Sursa: Roncea.ro & Video:ZiaristiOnlineTV

Octavian Goga: Mustul care fierbe. Problema maghiară. Nu vom admite ca toleranţa noastră să fie confundată cu neputinţa.

Incontestabil, această fermentaţie nu poate da nimănui impresia unei vieţi de stat solide şi garanţia unei maturităţi politice. Cu acest temperament maladiv, în care dorul de aventură este sfătuitorul de căpetenie, sufletul din vecinii îmbibat de viziuni strălucitoare se lasă lesne atras spre orice prăpastie. Cu deosebire vremile de-acum cu perpetua lor balansare şi incertitudine favorizează şi mai mult aceste crize de iluzionism politic. Cele mai neînsemnate zvâcniri postume ale conflagraţiei uriaşe de ieri în ţara lui Horthy provoacă perturbaţii zgomotoase, aruncând pe planul întâi din nou mirajul Ungariei lui Ştefan cel Sfânt şi o lungă serie de apetituri înfrânte...

În astfel de împrejurări, Ungaria constituie o problemă de salubritate internaţională, care interesează deoparte statele din Europa Centrală şi mai ales pe moştenitorii târzii ai unui patrimoniu naţional. Nu se va mira nimeni deci, dacă o asemenea vecinătate trezeşte şi la noi, ca şi în ţările mărginaşe, o legitimă încordare şi o pipăire periodică a sacului de cartuşe, indiferent de atitudinea mai mult sau mai puţin vitejească a jandarmilor unguri de la frontieră.

O prevedere militară este poate unica reţetă care asigură liniştea tuturora.

(...) Sunt profund greşite aceste impulsuri care măresc zilnic distanţa ce ne desparte. Răceala şi neîncrederea societăţii conducătoare maghiare din Ardeal nu poate avea alte consecinţe decât resuscitarea unui legitim egoism de rasă la noi. Această vâltoare nu ne va da putinţa să realizăm o sumă de binefaceri pe seama unor oameni, care găsindu-şi rostul în cadrul ideii de stat român, au tot dreptul să ceară o ocrotire frăţească.

Se pretinde însă o coborâre pe pământ, o împrietenire cu realitatea.

Iniţiativa unui spirit nou trebuie să se întrevadă în tabăra conducerii ungureşti din ţară, altfel, stăruind pe calea începută, riscă să primejduiască reale interese. Nu mai e nevoie să o repetăm că o mână onestă de prietenie noi nu vom refuza niciodată, - dar nici nu vom admite ca toleranţa noastră civilizată să fie confundată cu neputinţa.

Aşteptăm cuvântul sincer şi cavalereşte rostit, care va avea şi răspunsul nostru limpede.

- fragment din Octavian Goga, Mustul care fierbe, editura Scripta, 1991

Lideri UDMR, oficiali din Ungaria si extremisti din gruparea xenofoba Jobbik au participat la comemorarea celor 13 generali ai Revolutiei maghiare

"Intamplator", acestia se fac vinovati de uciderea a peste 40.000 de romani. In timpul luptelor purtate in perioada decembrie 1848 - iunie 1849, potrivit istoricilor, armata maghiara a trecut prin foc si sabie peste 300 de sate romanesti, actiune soldata cu un adevarat genocid: circa 40.000 de oameni au fost ucisi, printre acestia numarandu-se si aproximativ 100 de preoti.

Peste 1.500 de persoane din tara si Ungaria au participat, marti, la manifestarile organizate in Parcul Reconcilierii romano-maghiare din Arad cu ocazia comemorarii celor 13 generali ai Revolutiei maghiare care au fost ucisi la Arad, transmite NewsIn.
Printre participanti au fost si aproximativ 50 de membri ai miscarii extremiste "Jobbik", calificata ca miscare xenofoba si recunoscuta pentru actiunile violente provocate in Ungaria. La manifestarile de la Arad, membrii Jobbik au fluturat steaguri in culori alb si rosu (reprezentative pentru fascistii unguri in anii '40 - n.red) si au scandat lozinci nationaliste maghiare.
Printre cei care au participat la comemorarile de la Arad s-a aflat si presedintele UDMR, Marko Bela, precum si presedintele executiv, Kelemen Hunor, candidat la presedintia Romaniei. "Nu trebuie sa uitam ca lupta si sacrificiul eroilor trebuie sa ramana mereu in sufletele noastre si sa ne dea puterea de a schimba continuu in bine destinele poporului maghiar, de a merge pe calea democratiei si a intelegerii intre etnii. Mai avem multe de facut, dar important este sa actionam in spiritul celor 13 generali si sa razbatem prin faptele noastre", a spus Marko Bela in discursul sustinut, marti, in Parcul Reconcilierii.
La finalul manifestarilor au fost depuse coroane de flori din partea liderilor UDMR prezenti la eveniment, precum si din partea oficialitatilor locale, a unor institutii, dar si din partea unor partide politice.
La manifestarile de la Arad au participat sute de persoane din Ungaria, care au fost prezente atat in Parcul Reconcilierii romano-maghiare, cat si la Obeliscul ridicat in memoria celor 13 generali executati la Arad, in timpul Revolutiei din Ungaria din 1848-1849. "Intamplator", acestia se fac vinovati de uciderea a peste 40.000 de romani.
Intre participanti s-a aflat si un grup de biciclisti, elevi ai unor colegii si gimnazii din Budapesta, Hodmezovasarhely, Kecskemet si Battonya.
La comemorarile de la Arad au mai fost prezenti o serie de invitati din Ungaria, printre ei fiind ministrul Mediului, seful Statului Major al Armatei si un secretar de stat din Ministerul de Externe.

Genocidul impotriva romanilor condusi de Avram Iancu

Cei 13 (3 declarati unguri, 3 germani, 2 austrieci, 2 armeni, 1 sarb, 1 croat, 1 slovac) au ajuns generali in armata Ungariei, care isi declarase independenta fata de imperiul Austriac, aflata sub comanda generalului de origine poloneza, Iosif Bem. Acestia sunt fostii ofiteri in armata imperiala: Ladislau Aulich (locotenet-colonel ), Ivan Damianic (de origine sarb, locotenent-colonel ), Aristide Desewffy (maghiar nascut in actuala Čakanovce din Slovacia, capitan), Ernő Kiss (armean nascut la Timişoara comandant al regimentului de cavalerie II Hanovra ), Carol Knezic (de origine croat, a fost numit general dupa ranirea lui Ivan Damianic, in locul acestuia), Georg Lachner (nascut in satul Necpaly din Slovacia), Vilmos Lazar (maghiar nascut in Zrenjanin, un sat din Serbia), Karl von Leiningen-Westernburg (conte, nascut in Hessa), József Nagysándor (maghiar nascut la Oradea), Ernst Pöltenberg (nascut la Viena, locotenent), Josef Schweidel (nascut in Zombor sau Sombor, in Serbia, maior), Ignác Török (maghiar nascut in Gödöllő, judeţul Pest) si Carol Vécsey (maghiar nascut in Pesta conte, locotenent colonel).
Toti au fost ridicati la gradul de general de catre Lajos Kossuth, fost conducator al Ungariei in timpul Revolutiei din anii 1848 - 1849 si considerat unul dintre cei mai mari patrioti maghiari. Armata condusa de generalul Bem a patruns in Transilvania in toamna anului 1848 si s-a luptat atat cu austriecii cat si cu revolutionarii romani, condusi de Avram Iancu, care cereau drepturi egale cu ceilalti locuitori ai provinciei. In timpul luptelor purtate in perioada decembrie 1848 - iunie 1849, potrivit istoricilor, armata maghiara a trecut prin foc si sabie peste 300 de sate romanesti soldate cu un adevarat genocid: circa 40.000 de oameni au fost ucisi, printre acestia numarandu-se si aproximativ 100 de preoti. Dupa interventia armatei ruse, venita in sprijinul austriecilor, maghiarii au fost invinsi. Prizonierii au fost predati armatei imperiale care a i-a executat pe cei 13 generali pentru tradare.
Cei 13 generali au la Arad un monument care ii comemoreaza, "Obeliscul". Pana in anul 1925 a existat in acest oras monumentul "Hungaria", sau "Ungaria Milenara", construit ca semn al reconcilierii austro-ungare in anul 1890, in memoria celor 13 generali. Totodata, monumentul simboliza cele 13 provincii ale "Ungariei Milenare" : Ungaria, Oldenburg, Burgenland, Slovacia, Ruthenia, Transilvania, Banat, Partium, Sirmium, Croatia, Slovenia, Backa, Voivodina. Fostul monument a fost demontat la initiativa guvernului Bratianu din cauza numeroaselor manifestari ale ungurilor care cereau alipirea Transilvaniei la Ungaria. Atat dupa Al doilea Razboi Mondial cat si dupa Revolutia din decembrie 1989, liderii maghiari au incercat, fara succes, sa refaca vechiul monument.

Ziua Online

Sarbatoarea nationala a Romaniei nu ne bucura, ne doare!

Prezent la incheierea campaniei electorale UDMR, care a avut loc marti seara la Targu Mures, Marko Bela a tinut un discurs in care estima victoria maghiarilor la alegerile din 30 noiembrie, exprimandu-si, pe langa asta, totalul "dezgust" fata de ziua de 1 Decembrie, Ziua Romaniei.

La manifestarea centrala de inchidere a campaniei electorale a UDMR, ce a avut loc marti seara, la Sala Sporturilor din Targu-Mures, au participat peste 6.000 de personae. Liderii maghiari fiind foarte multumiti de prezenta atator oameni, si-au exprimat inca o data dorinta ca maghiarii sa fie uniti.

"Am fost foarte multi si suntem foarte multi, ceea ce inseamna ca vrem sa fim impreuna si la sarbatori si cu ocazia votului, sunt convins de acest lucru", a declarat liderul UDMR.

Discursul sustinut de Marko Bela in limba roamna a fost unul foarte pasnic, liderul maghiar vorbind despre necesitatea unificarii comunitatilor maghiare.

Dupa discursul in limba romana a urmat si cel in limba maghiara, in care Marko nu a mai fost atat de diplomat in declaratiile sale. Acesta si-a manifestat profunda "dezamagire" fata de sarbatoarea romanilor de 1 Decembrie.

"Trebuie sa intoarcem roata istoriei. Sa fim uniti in orice clipa pentru viitorul nostru si al copiilor nostri. Ne doare Trianonul, dupa alegeri e sarbatoarea nationala a Romaniei, dar evenimentul nu ne bucura, ne doare, pentru ca acea intorsatura a istoriei a insemnat 70 de ani de agonie. Nimeni sa nu ne ceara sa ne bucuram de aceasta zi, dar o respectam", a declarat Marko Bela.

Liderul maghiar a sugerat insa multimii ca partidul sau si comunitatea maghiara nu ar trebui sa fie intristati de Ziua Romaniei, pentru ca maghiarii o vor sarbatorii cu o victorie la alegeri.

In incheiere, liderii maghiari prezenti la manifestare au linistit electoratul maghiar cu promisiunea ca autonomia teritoriala si culturala a maghiarilor este ca si infaptuita.

"In 18 ani, am obtinut drepturi care constituie parti ale deciziei autonome. Acest drum trebuie continuat si trebuie sa obtinem cele doua forme de autonomie, cea culturala, care este etnica, si cea teritoriala, care nu este etnica, dar care se completeaza reciproc", a declarat senatorul Gyorgy Frunda, prezent la manifestarea de la Targu Mures.

Autor: Alexandra Grindean