FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN HARGHITA ŞI COVASNA
str. Miko Imre, nr. 2, mun. SF. GHEORGHE, jud. COVASNA,
tel./fax: 0267.313534 email: cohara_ro@yahoo.com
www.forumharghitacovasna.ro
Nr. 19 / 12 aprilie 2011
CONSIDERAŢII GENERALE ŞI APRECIERI (OBSERVAŢII) PUNCTUALE REFERITOARE LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND STATUTUL MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA
I. Consideraţii generale referitoare la proiectul
Legii statutul minorităţilor naţionale
Încă de la supunerea spre dezbatere publică a proiectului Legii statutului minorităţilor naţionale, reprezentanţii societăţii civile şi ai principalelor partide politice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi ai mediului academic, şi-au exprimat public dezacordul faţă de adoptarea acestui proiect de lege, subliniind consecinţele grave ce le-ar avea adoptarea lui în forma propusă de UDMR.
Din multitudinea demersurilor întreprinse, în acest sens, prezentăm:
a) MEMORANDUM înaintat la 1 noiembrie 2005, de către reprezentanţii organizaţiilor civice şi formaţiunilor politice din judeţele Covasna şi Harghita (Anexa nr. 1);
b) Concluziile cercetării sociologice întreprinse de Centrul European de Studii în Probleme Etnice (C.E.S.P.E.), din cadrul Academiei Române publicate, în iunie 2006, în studiul intitulat „ Aprecieri asupra proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România” (Anexa nr. 2);
c) Comunicatul de presă al Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, din 7 septembrie 2006 (Anexa nr. 3);
d) Apelul pentru apărarea demnităţii naţionale al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, din 2 aprilie 2011 (Anexa nr. 4)
e) Analizele efectuate au avut la bază studiul legislaţiei europene în materie, concluziile unor cercetări sociologice şi poziţia principalelor segmente ale societăţii civile româneşti şi ale partidelor politice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
Toate demersurile întreprinse au pus în evidenţă faptul că, autorii acestui proiect legislativ configurează viitorul statut al minorităţilor etnice din România pe câteva paliere dominante:
a) reglementarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor etnice ca drepturi colective;
b) teritorialitatea, ca element fundamental al exercitării drepturilor colective;
c) delegarea competenţelor autorităţilor statului (la nivel central şi local) către organe alese pe criterii etnice;
d) configurarea trecerii de la statul naţional la statul multinaţional.
Garantarea constituţională a egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor români indiferent de naţionalitate, precum şi prevederile din unele acte normative precum Legea educaţiei sau Legea administraţiei publice, care deja consacră o discriminare pozitivă în raport cu cetăţenii de naţionalitate română, sunt măsuri la standarde sau chiar peste standardele europene, suficiente pentru asigurarea drepturilor identitare ale cetăţenilor români de alte naţionalităţi. Simpla adoptare a unui „statut al minorităţilor naţionale”, precum şi consacrarea pe această cale a drepturilor colective şi a unor instituţii paralele excede drepturilor ce ţin de sfera păstrării identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Aceste situaţii vizate de proiectul legii se concretizează doar în acţiuni de destructurare a statutului naţional unitar român, a ordinii constituţionale şi a capacităţii statului de a îşi exercita puterea suverană asupra întregului teritoriu naţional, asupra tuturor cetăţenilor săi şi asupra tuturor domeniilor şi serviciilor de interes public.
Prin prevederile sale, proiectul Legii statutului minorităţilor naţionale, va genera cel puţin următoarele consecinţe:
a) trecerea “de facto” de la statul naţional la statul multinaţional, cu toate complicaţiile ulterioare şi în total dezacord cu istoria construcţiei Statului Roman. Printr-un act normativ născut din şantajul UDMR sunt anulate toate etapele esenţiale ale devenirii şi construirii Statului Roman de-a lungul secolelor şi de către toate generaţiile poporului român. De cele mai multe ori, aceste etape sunt rezultatul direct al sutelor de mii de jertfe şi sacrificiilor umane făcute de generaţiile anterioare. Cu ce drept actuala generaţie, pe timp de pace, spulberă construcţia statală naţională făurită în 2000 de ani.?
b) Obiectivul principal al proiectului de act legislativ îl reprezintă obţinerea cu orice preţ a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturală este, după cum nu se sfiesc să o declare, un pas decisiv. Consecinţele nu se vor regăsii doar în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Efectele distructive pentru statul naţional, autoritatea statală, autoritatea instituţiilor centrale şi locale ale statului, modificarea regimului juridic al cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, transformate într-un corp omogen, străin, distinct şi privilegiat faţă de cetăţenii români de naţionalitate română, se vor produce asupra Statului Roman în ansamblul său, organizatoric, funcţional şi teritorial.
c) Discriminarea românilor în care aceştia sunt numeric inferiori, constatată inclusiv prin mai multe hotărâri definitive ale CNCD, practicată de autorităţile judeţene şi locale din Covasna, Harghita şi, în unele situaţii Mureş, în condiţiile actuale în care aparent, în baza legislaţiei în vigoare, Statul Român are o minimă autoritate în zonă, se va adâncii. Inechităţile şi discriminarea la care sunt deja supuşi cei cca. 400.000 de românii din “ţinutul secuizat”, şi care, de facto, fiind numeric inferiori, suportă toate avatarurile situaţiei de minoritari, vor lua amploare până la determinarea mai mult sau mai puţin paşnică de părăsire a judeţelor Covasna şi Harghita, deziderat ce reiese din unele discursuri publice ale liderilor politici şi civici maghiari precum şi din presa controlată de aceştia. Într-o atare situaţie Statul Român va asista neputincios la un nou genocid antiromânesc.
Printre aspectele prevăzute în proiectul de lege privind „Statutul minorităţilor naţionale din România” se regăsesc o serie de concepte care, în eventualitatea adoptării legii, ar facilita separatismul pe criteriu etnic, precum:
a) descentralizarea învăţământului, într-o formulă care să permită constituirea unui sistem paralel de învăţământ în limba maternă, scos practic de sub autoritatea statului român. Un rol important în acest sens îl va avea Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale – CNAC (autoritate administrativă autonomă), care va avea puteri discreţionare de decizie în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului paralel de învăţământ în limba maternă, gestionarea bugetului şi exercitarea controlului financiar;
b) folosirea limbii minorităţii naţionale (scris şi oral) în alte situaţii decât cele în prezent reglementate constituţional şi chiar în afara Cărţii limbilor minoritare sau regionale;
c) autonomia culturală, prin care reprezentanţii minorităţilor naţionale ar urma să capete competenţe decizionale în problemele privind identitatea culturală, lingvistică şi religioasă, prin consiliile alese de către membrii săi. De asemenea, CNAC va aviza numirea conducerii instituţiilor publice de cultură ale minorităţii naţionale.
Proiectul legislativ adoptă un punct de vedere centrat nu pe individ ci pe colectivităţi, „comunităţile naţionale”, abordare ce contravine normelor dreptului internaţional în materie, încălcând, totodată, ordinea juridică constituţională şi valorile fundamentale ale statului român. Nicio convenţie internaţională nu acordă minorităţilor etnice dreptul la autonomie sau la autodeterminare. Normativul european în materie reglementează drepturi pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale şi nu drepturi colective. Autonomiile teritoriale din câteva state europene au avut la constituire un cu totul alt izvor şi nu pot constitui un model pentru România. Tirolul de Sud, atât de des invocat, este, spre exemplu, rezultatul unui tratat de pace încheiat după cel de al doilea război mondial.
Unele dispoziţii ale proiectului pot conduce, prin consecinţele lor, la construirea unei realităţi dominată de existenţa separată a minorităţilor naţionale, punctele de legătură dintre acestea şi populaţia majoritară urmând să fie reduse la minimum.
II. Aprecieri (observaţii) punctuale:
În textul proiectului de lege se regăseşte în repetate rânduri noţiunea de comunitate naţională ca sinonim pentru minoritate etnică. Semnificaţia acestei înlocuiri este aceea că separatiştii maghiari nu se consideră o minoritate ci o comunitate, un popor care trăieşte pe pământul său natal şi care are dreptul la autonomie. Raportat la zona autodenumită „Ţinutul secuiesc”, ei nu se consideră o minoritate nici din punct de vedere numeric. În plus, „comunitatea” presupune şi un teritoriu, autodefinirea în acest fel reprezentând un pas către revendicare autonomiei teritoriale.
a) art. 7 al. (2) are o exprimare condiţional – optativă ambiguă: „ar putea fi victime..” lipsind total un criteriu în baza căreia să intervină obligaţia autorităţilor române de a lua „măsuri”. Când considerăm că o persoană ar putea fi victimă a ameninţărilor sau actelor de discriminare? Dacă este victimă, avem deja legi şi organisme care sancţionează asemenea fapte: art.317 şi 324 din Codul Penal, Ordonanţa nr137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
b) art. 8 al. (2) e în mod intenţionat ambiguu, astfel încât măsurile de discriminare pozitivă nu pot fi invocate şi de românii care sunt în minoritate numerică în anumite unităţi administrativ teritoriale. În plus măsurile respective se pot adresa inclusiv „unei comunităţi” fiind astfel o legiferare a drepturilor colective.
c) art. 11 se impune voinţa UDMR în toate deciziile „autorităţilor competente”… „în toate problemele ce privesc drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale”. În plus nu se referă la drepturile prevăzute de prezenta lege, ci la „toate problemele ce privesc drepturile” în general, deci persoanele aparţinând minorităţilor nu se mai supun statului român, ci UDMR.
d) art. 13 al (1) are o exprimare („poate avea ca efect”) care deschide calea pentru un şir interminabil şi discreţionar de acuze la adresa statului român , iar dovada contrarie este o „probatio diabolica” .
e) art. 14 al. (2) aceleaşi obiecţii ca la art. 13, respectiv poate fi invocat ca argument dacă autorităţile române ar decide reorganizarea teritorial-administrativă a României după criterii economice etc., altele decât cel etnic (de exemplu constituirea unei regiuni de dezvoltare formată din Braşov, Harghita şi Covasna poate fi interpretată ca o modalitate de schimbare a proporţiei etnice).
f) art.14 al. (4) şi (5) instituie în sarcina statului român obligaţia de a „asigura” adică de a plăti păstrarea contactelor/legăturilor cu alte state, aspect ce poate fi interpretat inclusiv din perspectiva faptului că vizitele demnitarilor din Ungaria şi programele guvernului de la Budapesta referitoare la organizarea de excursii ale copiilor maghiari vor fi plătite de la bugetul României. Practic se va impune statului român să „garanteze” legăturile cu Ungaria – „Politica naţională” de la Budapesta urmând să fie inclusă astfel în legislaţia românească.
g) Art. 15 nu precizează unde pot fi folosite simbolurile naţionale, practica demonstrând, în repetate rânduri, cum simboluri secuieşti (de exemplul drapelul) sunt amplasate pe instituţii publice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, deşi secuii nu sunt minoritate şi nici naţiune.
Cap. II Secţiunea 1 este redundantă fiind tratată pe larg în noua lege a învăţământului nr. 1/2011
a) Art. 16. al. (2) reglementează expres posibilitatea consiliilor locale de a acorda subvenţii de la bugetul local şcolilor particulare în limba maternă.
b) Art. 16 al. (3) introduce noţiunea de limbă maternă a unui cult religios, sintagma cult – limbă – etnie conducând cu uşurinţă la maghiarizare prin intermediul cultului – categoria cea mai expusă sunt ceangăii, dar se încurajează şi propaganda separatistă şi şovină în interiorul lăcaşurilor de cult (blamarea căsătoriilor mixte etc.).
c) Art. 17 instituie în sarcina statului român obligaţia „învăţării limbii materne – deci şi dacă ei nu vor, statul trebuie să îi oblige. Textul trebuie modificat „a) posibilitatea învăţării…”
d) Articolele 20 – 27 instituie în sarcina statului român o serie de obligaţii care presupun costuri însemnate:
e) Art. 20, al. (4) autorităţile locale şi centrale trebuie să sprijine financiar instituţiile culturale publice şi private ale minorităţilor.
f) Art. 21 subordonează UDMR viaţa culturală a maghiarilor.
g) Art. 23 – obligaţii ale statului român de a sprijini programe culturale şi „răspândirea/propagarea” valorilor culturale şi tradiţiilor minorităţilor: de ex: la anul standul Ţinutului Secuiesc de la târgul de turism va fi organizat/finanţat de stat.
h) Art. 24 al. (2) România va fi reprezentată în străinătate prin cultura maghiară, prin intermediul Institutului Cultural Român.
i) Art. 25 statul e obligat să acorde sprijin financiar mass-media în limba maternă.
j) Art. art. 26 al. (2) la TVR şi SRR conducerea secţiilor de limbă maghiară se numeşte cu acordul CNAC (adică pe cine vor ei) şi numai după consultarea UDMR.
k) Art. 27- statul român trebuie să asigure recepţionarea Duna TV, Hir Tv etc. în Transilvania.
l) Art. 31 lit. (c) + art. 32 legile României se vor publica şi în limba maghiară şi în limba a celorlalte 19 minorităţi
m) Art. 31, lit. (d+e) comunicarea actelor administrative individuale, şedinţele de consiliu local, examenul de permis auto, în limba maternă.
n) Art. 33 obligă autorităţile să facă actele de stare civilă cu nume maghiare, inclusiv a acelor etnici care, din diverse motive, nu vor acest lucru. Legea nu dă voie funcţionarului public să scrie Andrei. Ar trebui să spună „la cerere”.
o) Art. 36 – funcţionarii, ofiţerii, poliţiştii, grefierii vor învăţa, pe cheltuiala statului român, limba maghiară. Deci vom merge noi la şcolile maghiare căci noi trebuie să ştim această limbă, în timp ce ei nu trebuie să ştie limba română.
p) Art. 37 doctorii şi asistentele trebuie să ştie limba maghiară. Despre cea română nu se spune nimic.
q) Art. 38 diplome, procese verbale etc. se vor emite în limba maternă şi vor fi recunoscute ca valabile.
r) Art. 40 al. (1) defineşte organizaţiile gen UDMR care pot participa la alegeri, asemeni unui partid, şi care sun persoane juridice de drept privat (asta înseamnă în primul rând că reprezentanţii Curţii de conturi nu le mai pot controla). Legea 14/2003 a partidelor politice art1- Partidele politice sunt persoane juridice de drept public. Deci la alegeri vom avea două feluri de partide unele care se supun controlului statului român şi altele (ale minorităţilor) care nu se supun acestui control şi regulilor prevăzute în Legea 14/2003.
s) Art. 40 al. (3) UDMR îşi asigură monopolul asupra minorităţii maghiare, în condiţiile în care criteriile impuse de acest articol fac aproape imposibil ca alte organizaţii maghiare să se mai poată înfiinţa
t) Art. 40 al. (4) prin acest alineat îşi asigură cadrul legal pentru a atrage romii de partea lor (similar legii etno-business-ului din Ungaria)
u) Art. 48 lit. (d) organizaţiile-partid primesc bani de statul român
v) Art 48 lit. (e+f) organizaţiile – partid trebuie consultate de statul român când sunt numiţi conducători ai unor instituţii/organe/autorităţi publice care se ocupă de minorităţi. Şi în comisiile mixte interguvernamentale (adică româno-ungare) aceste organizaţii vor avea reprezentanţi.
w) lit. (g) organizaţiile – partid vor avea de jure calitate procesuală activă în orice cauză privind minorităţile.
x) Art. 49 al (2) stabileşte controlul asupra acestor organizaţii în sarcina Aut. pt. Rel Interetnice , definite tot de această lege şi nu statului român.
Capitolul IV Consiliul Minorităţilor Naţionale (CMN) – UDMR îşi creează un organism de stat
Din însărcinarea
Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş,
Dr. Ioan Lăcătuşu
Anexa nr. 1
Domnului Traian BĂSESCU.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
CAMEREI DEPUTAŢILOR
Domnului Preşedinte Adrian NĂSTASE,
Grupului parlamentar al Partidului Conservator,
Grupului parlamentar al Partidului Democrat,
Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal
Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat
Grupului parlamentar al Partidului România Mare
PARTIDULUI CONSERVATOR,
Domnului Preşedinte Dan VOICULESCU
PARTIDULUI DEMOCRAT,
Domnului Preşedinte Emil BOC
PARTDULUI NAŢIONAL LIBERAL.
Domnului Preşedinte Călin POPESCU TĂRICEANU
PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT,
Domnului Preşedinte Mircea GEOANĂ
PARTIDULUI ROMÂNIA MARE
Domnului Preşedinte Corneliu VADIM TUDOR
MEMORANDUM
Organizaţiile civice şi formaţiunile politice semnatare ale prezentului memorandum, dând expresie voinţei şi intereselor majore ale societăţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi aspiraţiilor legitime ale acesteia spre o bună convieţuire interetnică în zonă, prin asigurarea şi aplicarea în spiritul dreptăţii şi echităţii, al normelor constituţionale şi de drept internaţional, a cadrului legislativ care să asigure egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor români care trăim în acest areal, prin eliminarea discriminărilor pe criteriul etnic şi a tensiunilor generate de acestea,
Analizând cu responsabilitate situaţia creată prin promovarea în Parlamentul României a proiectului legii Statutului minorităţilor naţionale şi consecinţele grave ce le-ar avea adoptarea lui în forma dată de UDMR, vă solicită să luaţi act de următoarele:
1. Considerăm că acest proiect de lege impus de UDMR contravine flagrant Constituţiei României şi dreptului internaţional, urmărind introducerea în dreptul intern a drepturilor colective şi a conceptului de autonomie culturală, nerecunoscute de dreptul internaţional, fiind un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile şi tendinţele europene actuale care promovează interculturalitatea, unitatea în diversitate şi nu separatismul şi segregarea pe criterii etnice.
2. Adoptarea lui ar duce la adâncirea inechităţilor şi discriminării la care sunt deja supuşi românii din Covasna şi Harghita, care, de facto, fiind numeric minoritari, suportă toate avatarurile situaţiei de minoritari, fără a se bucura de jure de protecţia statutului juridic de care beneficiază toate minorităţile naţionale, confesionale, sexuale sau de altă natură.
3. Actualul cadru juridic asigură pe deplin protecţia minorităţilor naţionale, asigurând maghiarilor exercitarea nestingherită a tuturor drepturilor identitare, culturale, educaţionale, la standarde superioare celor europene, reprezentanţii acestora deţinând în mod exclusiv la nivel local toate pârghiile de decizie în consiliile judeţene, consiliile locale, primării, prefectură, servicii deconcentrate din domeniul educaţiei, culturii, ş.a., iar la nivel naţional UDMR fiind la guvernare, participă la decizie, preşedintele UDMR, în calitate de viceprim ministru coordonând tocmai domeniile educaţiei, culturii şi integrării eropene şi având reprezentanţi la nivel de decizie în celelalte autorităţi ale statului român.
4. În această zonă ce se doreşte a fi „autonomizată”, UDMR este perpetuu la guvernare, promovându-şi nestingherit interesele. Cei care nu au nici un acces la decizie, cei dezavantajaţi şi discriminaţi sunt românii. În această situaţie, cei care au nevoie de un cadru legal de protecţie sub acest aspect sunt românii, ce constituie o minoritate numerică supusă discriminării şi marginalizării în mijlocul României. Majoritatea articolelor din proiectul de lege oferă UDMR legalizarea unor instrumente de purificare etnică, inclusiv prin impunerea cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea unor funcţii publice.
5. Ne exprimăm îngrijorarea faţă de demersurile liderilor UDMR privind realizarea cu orice preţ a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturală este, după cum nu se sfiesc să o declare, un pas decisiv, acesta asigurând cadrul instituţional şi funcţional al autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Considerăm că acest demers, făcut cu ignorarea totală a comunităţii româneşti, este un act nepermis de aroganţă si sfidare la adresa locuitorilor care nu aparţin etniei maghiare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi un atac la adresa unităţii naţionale. Datele ultimului recensământ pun în evidenţă faptul că structura etnică a acestei zone este cu mult diferită faţă de imaginea care s-a creat în timp, de bloc monoetnic maghiar. Astfel, în judeţele amintite românii reprezintă 36% din totalul populaţiei, 5% fiind rromi, germani ş.a. şi doar 59% maghiari.
6. Salutăm şi apreciem responsabilitatea, maturitatea politică şi atitudinea proeuropeană de care a dat dovadă Senatul României în abordarea proiectului legii privind statutul minorităţilor naţionale, iniţiat de UDMR
7. Având în vedere cele de mai sus, complexitatea problematicii şi efectele grave pe care le-ar avea adoptarea acestui proiect de lege, solicităm ca dezbaterea lui în Camera Deputaţilor să se facă în procedura normală şi nu de urgenţă, invocarea pretinselor solicitări ale Comisiei Europene fiind lipsită de temei (o intoxicare a populaţiei româneşti), raportul de monitorizare neincluzând vreo recomandare în acest sens. Mai mult decât atât, Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, referitor la acest proiect de lege, a menţionat că „Autonomia culturală nu este o noţiune universal acceptată, nici în dreptul internaţional, nici în cel comparat… Nu există nici un drept acceptat al autonomiei culturale din perspectiva dreptului internaţional şi nici nu apare această noţiune în cadrul tratatelor internaţionale”. Considerăm absolut necesar să se dea posibilitatea dezbaterii aprofundate a proiectului şi a amendamentelor grupurilor parlamentare, care să facă posibilă adoptarea unei reglementări care să exprime voinţa întregului electorat prin aleşii săi în forul legiuitor al ţării.
8. Salutăm recentele iniţiative legislative menite să asigure exercitarea unor drepturi fundamentale ale românilor din Covasna şi Harghita şi atenuarea discriminării la care suntem supuşi, dar solicităm iniţiatorilor consultarea reprezentanţilor societăţii civile româneşti, respectiv a Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, pentru perfectarea acestor demersuri legislative care să creeze cadrul legal apt să acopere problematica complexă generată de situaţia noastră de minoritate numerică supusă discriminării.
9. Speranţa noastră sinceră este că tot mai mulţi oameni politici, inclusiv Camera Deputaţilor, vor da dovadă de aceeaşi înţelepciune şi responsabilitate faţă de valorile europene şi naţionale ca şi Senatul României, punând interesele fundamentale ale statului român mai presus de iluzoriile câştiguri ale unor aranjamentele politice conjuncturale şi efemere.
10. Considerăm legitimă dorinţa noastră ca orice decizie care priveşte soarta comunităţii românilor din aceste judeţe, să fie adoptată numai prin consultarea reprezentanţilor acestora.
În acest sens, solicităm Domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, conducerii Parlamentului României şi şefilor partidelor parlamentare destinatare ale prezentului memorandum, acordarea unor întrevederi cu reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita în vederea găsirii unor soluţii, inclusiv legislative, pentru problemele majore cu care ne confruntăm.
Sfîntu Gheorghe,
1 noiembrie 2005
FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN HARGHITA ŞI COVASNA
drd. Codrin MUNTEANU, preşedinte
LIGA CULTURAL – CREŞTINĂ „ANDREI ŞAGUNA”
av. Ioan SOLOMON, preşedinte
DESPĂRŢĂMÂNTUL ASTRA COVASNA – HARGHITA
prof. Rădiţa ALBU, v. preşedinte
ASOCIAŢIA CULTURAL–CREŞTINĂ „JUSTINIAN TECULESCU”, Covasna,
prof. Dumitru FURTUNĂ, preşedinte
ASOCIAŢIA PEDAGOGILOR ROMÂNI DIN JUDEŢUL COVASNA
prof. Ligia GHINEA, preşedinte
ASOCIAŢIA DE TINERET „ECOU”, Sf.Gheorghe
prof. Luminiţa CORNEA, preşedinte
CENTRUL EUROPEAN DE STUDII COVASNA – HARGHITA
dr. Ioan LĂCĂTUŞU, director
FUNDAŢIA „ADEVĂRUL HARGHITEI”
prof. Mihai GROZA, preşedinte
FUNDAŢIA „CUVÂNTUL NOU”
prof. Gabriel FLORESCU, preşedinte
FUNDAŢIA „MIHAI VITEAZUL”
prof. Vasile STANCU, preşedinte
FUNDAŢIA CULTURALĂ „MIRON CRISTEA”
drd. Dorel MARC, preşedinte
FUNDAŢIA NAŢIONALĂ „NEAMUL ROMÂNESC”,
prof. Maria PELIGRAD, preşedinte
ALIANŢA D.A. – DREPTATE ŞI ADEVĂR, Covasna
Dumitru MANOLĂCHESCU, purtător de cuvânt
PARTIDUL DEMOCRAT,
organizaţia judeţeană Covasna, organizaţia judeţeană Harghita
ec. Gheorghe BACIU, preşedinte ing. Vasile MIHALCEA, preşedinte
PARTIDUL LIBERAL
organizaţia judeţeană Covasna, organizaţia judeţeană Harghita
dr. Adrian ZAHEU, preşedinte dr. Ion SÂNGEORZEAN, preşedinte
PARTIDUL CONSERVATOR,
organizaţia judeţeană Covasna organizaţia judeţeană Harghita
ec. Horea MUNTEAN, preşedinte Ioan COTFAS, preşedinte
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT,
organizaţia judeţeană Covasna organizaţia judeţeană Harghita
av. Adrian CĂŞUNEAN VLAD, ec. Mircea DUŞA, preşedinte
preşedinte
PARTIDUL ROMÂNIA MARE,
organizaţia judeţeană Covasna organizaţia judeţeană Harghita
jr. Gică AGRIGOROAIE, preşedinte ing. Ion TEOSLOVEANU, preşedinte
PARTIDUL UNITĂŢII NAŢIUNII ROMÂNE,
organizaţia judeţeană Covasna
prof. Maria PELIGRAD, preşedinte
Integral la Ziaristi Online
Bun articol e bine de informat cit mai multi romani.
RăspundețiȘtergere