12.11.13

+12 noiembrie. Sinaxarul Sfinţilor Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Zagra, Grigore din Telciu şi Vasile din Mocod, precum şi a altor nouăsprezece persoane, care fiind supuse bătăilor s-au săvârşit pentru apărarea credinţei strămoşeşti


Sinaxarul Sfinţilor Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Zagra, Grigore din Telciu şi Vasile din Mocod, precum şi a altor nouăsprezece persoane, care fiind supuse bătăilor s-au săvârşit
Acest sfânt martir al neamului nostru, Atanasie Todoran, s-a născut în Bichigiu, sat de pe Valea Sălăuţei, într-o familie de ţărani liberi, înrudit cu familia preoţilor Coşbuc din Hordou, strămoşii poetului George Coşbuc. Există destul de puţine informaţii despre viaţa lui. Fruntaş în comună, cunoscător de carte, fusese jude şi colector al dărilor în comunele de pe Valea Bichigiului şi a Sălăuţei. Se pare că încă din tinereţe a făcut parte dintr-un regiment care era aşezat undeva lângă Viena şi, tot amânâdu-i-se eliberarea, a dezertat şi s-a întors acasă. Urmărit de oamenii împărăţiei, s-a refugiat în Munţii Ţibleşului, în Maramureş şi în Ţara Chioarului. A ajuns în Moldova, unde a slujit ani îndelungaţi, cum atestă fragmentul unui document emis de domnitorul Mihai Racoviţă, din care reiese că îl eliberează din oaste pe Atanasie, în vârstă de 74 de ani, după ce a slujit 13 ani în rang de căpitan, şi că este ridicat la rang de răzeş.
Pentru vechea dezertare, a fost închis câţiva ani în Turnul Dogarilor din cetatea Bistriţei. După ce a fost eliberat, s-a întors la Bichigiu. Neexistând preot ortodox în sat, s-a opus cu înverşunare împărtăşirii fiului său cu azimă, precum şi spovedirii lui de către un preot unit. Bătrânul şi-a îngropat băiatul în ritul credinţei strămoşeşti; fata îi murise şi ea cu ani în urmă, când era fugar prin munţi.
În anii 1761-1762 a tratat cu guvernul din Viena, alături de alţi fruntaşi, militarizarea a 21 de comune de pe Valea Bichigiului, Sălăuţei şi Someşului Mare. A fost el însuşi la Viena, împreună cu alţi români, unde s-a încheiat pactul cu guvernul şi li s-au dat asigurări că, după intrarea în regimentul grăniceresc, românii din ţinutul Năsăudului vor beneficia de înlesniri. El a cerut însă ca, prin înfiinţarea regimentului de graniţă, românii să nu fie siliţi să-şi lepede credinţa, căci de decenii ortodocşii transilvăneni se confruntau cu impunerea, aproape pe orice cale, a credinţei unite. Întors acasă şi aşteptând roadele înţelegerii, Atanasie şi-a dat seama că nu s-a ţinut seama de dorinţa românilor şi a început să se opună pe faţă procesului de militarizare. Năsăudenii vedeau limpede că sistemul grăniceresc urmărea să-i convertească la catolocism şi, apoi, că nu li se aplica promisiunea ridicării iobăgiei.
La 10 mai 1763, la Salva, pe platoul numit „La mocirla”, era organizată sfinţirea drapelelor de luptă şi depunerea jurămintelor de către nouă companii ale Regimentului de graniţă nou înfiinţat. Generalul Bukow, trimis de Curtea din Viena să urmărească şi să impulsioneze în Ardeal trecerea la catolicism, a venit să primească jurământul grănicerilor năsăudeni şi să le sfinţească steagul. Când militarii erau pregătiţi pentru depunerea jurământului, în faţă a ieşit, călare, „moş Tănase Todoran”, în vârstă de 104 ani, şi le-a rostit grănicerilor o cuvântare. Printre altele, le spunea: „De doi ani noi suntem grăniceri şi carte n-am primit de la înalta împărăteasă că suntem oameni liberi! - şi apoi aşa nu vom purta armele, ca sfânta credinţă să ne-o batjocorească! Jos armele!”. Cuvintele înflăcărate ale bătrânului au dat roade. Soldaţii care urmau să depună jurământ de credinţă faţă de Viena au trecut de partea lui Atanasie aruncând armele jos,în semn de protest şi nesupunere.
La scurt timp după aceea, s-au făcut cercetări pentru ca vinovaţii să fie pedepsiţi.
La 12 noiembrie 1763, pe acelaşi platou de la Slava a avut loc execuţia celor găsiţi vinovaţi de revolta din luna mai. Atanasie Todoran a fost frânt cu roata de sus în jos, iar capul i-a fost legat de o roată, „pentru că i-a reţinut pe oameni de la unire şi de la înrolarea în statutul militar grăniceresc…” – după cum se arată în sentinţa de condamnare. Împreună cu Atanasie au fost martirizaţi prin spânzurare, „pentru aceiaşi vină”, Vasile Dumitru din Mocod, Grigore Manu din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu, alte nouăsprezece persoane fiind supuse bătăilor cu vergi; mulţi dintre cei bătuţi au murit sub lovituri. Capetele celor martirizaţi au fost ridicate pe pari la poarta caselor în care locuiseră, iar bucăţi din trupurile ciopârţite au fost aşezate la răscruci de drumuri. Primid moarte martirică, Atanasie şi-a vărsat sângele pentru credinţa strămoşească şi pentru drepturile românilor transilvăneni. De atunci şi până astăzi, cinstirea memoriei lui se face neîntrerupt în conştiinţele ortodocşilor năsăudeni, iar mărturiile vremii îi aşază alături pe cei trei care au pătimit împreună cu el.

Mincinosul Alexandru Florian, în slujba lui Ponta. Cine protesteaza impotriva proiectului minier de la Rosia Montana este antisemit si legionar (povestea asta e pentru Occident, dupa modelul Petre Roman cu Piata Universitatii). Institutul „Elie Wiesel“: Sunt manifestări legionare la protestele anti-Roşia Montană




Reprezentanţii Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ (INSHR-EW) semnalează apariţia unor „manifestări cu caracter legionar“ la protestele faţă de proiectul minier de la Roşia Montană şi fac un apel către autorităţile statului să intervină.

Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ (INSHR-EW), a declarat, luni, la Cluj-Napoca, la un seminar de pregătire a formatorilor de profesori în domeniul istoriei Holocaustului, că toată lumea trebuie să ştie că mişcarea legionară a fost fascismul românesc în perioada interbelică, relatează Mediafax. Directorul a spus că protestele faţă de proiectul minier de la Roşia Montană au reprezentat o oportunitate ca să iasă în stradă asociaţii şi fundaţii care au în obiectul de activitate, în mod asumat public, reactualizarea valorilor mişcării legionare. „Manifestările în stradă împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană au reprezentat o oportunitate la Bucureşti, dar şi la Braşov, la acest sfârşit de săptămână, ca să iasă în stradă asociaţii, fundaţii care au în obiectul de activitate, în mod clar afirmat public, reactualizarea valorilor mişcării legionare. Mişcarea legionară, trebuie să ştie toată lumea, a fost fascismul românesc în perioada interbelică“, spune Alexandru Florian. El spune că printre protestatarii de aseară se regăsesc persoane care promovează mişcarea legionară. „Duminică seară, la Bucureşti, mişcarea legionară a avut un banner şi a manifestat în Piaţa Universităţii, iar la Braşov au fost mesaje cu caracter antisemit legate de Roşia Montană, că evreii americani ar fi interesaţi să exploateze aurul. Sunt diverse situaţii când extremismul interbelic apare cu haine noi, cu mesaje, uneori, vechi, cu aceleaşi sloganuri, încercând să apere o aşa-zisă cauză nobilă. Cerem autorităţilor statului să intervină pentru ca astfel de manifestări legionare să nu mai aibă loc“, a mai afirmat Florian. Alexandru Florian a participat, luni, la Cluj-Napoca, la seminarul „Educaţia pentru viitor prin înţelegerea trecutului. Pregătirea formatorilor de profesori în domeniul istoriei Holocaustului“, la care 33 de profesori de istorie din judeţul Cluj sunt formaţi pentru a aborda didactic acest eveniment istoric. Capitala s-a transformat, duminică, în scena protestelor, aşa cum se întâmplă de săptămâni bune. Pe lângă manifestaţia celor care cer reintroducerea monarhiei în România, bucureştenii care contestă proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană organizează un nou protest.

Mădălina Mihalache

Citeste mai mult: adev.ro/mw3nsu


Autor: Mădălina Manolache
Citeste mai mult: adev.ro/mw3nsu

Vezi şi: DOCUMENTE. Cum a dezinformat Alexandru Florian, trombonul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel", consilierii locali din Targu Ocna in privinta sfantului inchisorilor, Valeriu Gafencu.

“Cine a fost Valeriu Gafencu? În 1939 i se deschide primul dosar penal pentru propagandă legionară în judeţul Bălţi din Republica Moldova, acolo unde trăia era România Mare pe vremea aceea. Am aici, dacă vreţi eu  pot să vă dau să răsfoiţi, documente de la CNSAS, care probează, cu argumente, nu cu vorbe, cu generalităţi,  „personalitatea publică” (ghilimelele îi aparţin lui Alexandru Florian - n.n.)a lui Valeriu Gafencu. A fost membru al Mişcării Legionare, mişcarea fascistă din România, şi a fost un membru activ al Mişcării Legionare. În 1939 i se face proces, avea 17 ani, fiind minor nu se încheie acest proces, ca să spun pe scurt”. (am redat cuvânt cu cuvânt un fragment din interventia lui Alexandru Florian în cadrul şedinţei publice a Consiliului Local Târgu Ocna din 30.05.2013).
Iată ce spun documentele CNSAS, invocate de reprezentantul Institutului "Elie Wiesel". Vă prezentăm extrase din Dosarul de anchetă nr. 23630. vol. 1 privind pe Valeriu Gafencu
Adresa nr. 970 din 5 mai 1939 - Tribunalul Militar Corp 4 Armată Procurorul Militar către Liceul “Ion Creangă” Bălţi – elevul Valeriu Gafencu, bănuit pentru activitate subversivă, "chestiunea a fost clasată, din lipsă de dovezi de culpabilitate” (vezi documentul de mai jos).


Parchetul Militar al Tribunalului Militar Corp IV Armată - „nu se constată că elevul Valeriu Gafencu ar fi activat în mişcarea legionară după dizolvarea partidelor politice”. “Considerând faptele ce se impută numitului elev nu încadrează vreun text penal şi nici infracţiune la Legea pentru apărarea ordinei în stat. Pentru aceste motive suntem de părere ca prezenta chestiune să fie clasată” - cu rezoluţia "se clasează", semnată de Comandantul Corpului 4 Armată (vezi documentul de mai jos).


- extras din Dosar 1437/1941 ANCHETA PRIVIND PE NUMITUL VALERIU GAFENCU ş.a. (referitor la poveştile cu pistoalele lui Valeriu Gafencu, îndrugate de Alexandru Florian în şedinţa amintită - n.n.).
Curtea Marţială a C IV T - Parchetul Militar. “În drept, deşi numiţii au activat în mişcarea legionară, din cercetările noastre nu s–a putut stabili că armele găsite în acel pod ar fi fost depozitate acolo de dânşii sau cu ştiinţa lor. Concluziuni: Suntem de părere că este cazul a se clasa dosarul privitor pe Valeriu Gafencu, Dumitru Octavian şi Simionescu Neculai, din lipsă de indicii penale suficiente împotriva lor. Iaşi, 2 august 1941” - cu rezoluţia "se clasează" (vezi documentul de mai jos).

  - material apărut cu sprijinul Asociaţiei Civic Media, căreia CNSAS i-a pus la dispoziţie pentru studiu dosarele lui Valeriu Gafencu (Florin Palas)
Related Posts with Thumbnails