După “Garda Tineretului Român”, fostul deţinut politic Octav Bjoza recidivează cu o nouă carte, intitulată “Călăi şi victime”. Este un prim volum al unei lucrări mult mai ample, care îşi doreşte alcătuirea unui dicţionar al personalităţilor care au trecut prin temniţele comuniste. Până ce aceste icoane ale poporului român îşi vor ocupa locul în calendarele creştine, este important să se păstreze vie memoria acestor luptători anticomunişti. Iar această carte este o piedică împotriva uitării, atât de mult dorită de către conducătorii roşii ai României ante şi post-decembristă, sau a fasificărilor grosolane a sensurilor profunde ale rezistenţei româneşti anticomuniste (vezi Raportul Tismăneanu).
Pe această cale, îi mulţumesc domnului Bjoza pentru onoarea pe care mi-a acordat-o – aceea de a-l sprijini în editarea acestei cărţi. Am făcut-o cu bucurie, ca pe o datorie faţă de cei care au luptat şi au suferit pentru îndeplinirea unor idealuri româneşti şi creştineşti. De multe ori, aceşti oameni, au fost pentru noi, cei din generaţia conservatoare, care am militat sub steagul Ligii Studenţilor în anii '90, ca nişte părinţi, oferindu-ne sprijinul lor dezinteresat. Am obligaţia de a-i aminti pe câţiva dintre ei: Petre Ţuţea, Părintele Stăniloae, Ovidiu Papadima, Pan Vizirescu, Petre Baicu, Ioan Victor Pica, Virgil Mateiaş. Le suntem profund recunoscători pentru învăţăturile oferite, dar şi pentru modelele morale pe care ni le-au oferit. Avem şi astăzi ocazia de a ne bucura de lucrarea împreună cu alte modele exemplare ale societăţii româneşti, dintre care nu-i voi aminti, cu scuzele de rigoare, decât pe doamna Aspazia Oţel Petrescu sau pe domnii Teofil Mija şi Nicolae Purcărea. Fiecare dintre este o floare din buchetul frumos al splendidei genaraţii interbelice. O generaţie care şi astăzi ţine steagul românismului la înălţime. Să nu uităm că tot un oştean al acestei generaţii, marele duhovnic al ortodoxiei româneşti, Părintele Justin Pârvu, ne avertizează asupra instaurării unui nou regim totalitar. Şi ne cere să luptăm pentru libertate. Să nu-i dezamăgim şi să fim mândri de numele de român şi de creştin ortodox. (F.P.)
Cartea de faţă este prima dintr-o proiectată serie. Resortul ei nu este doar dezamăgirea provocată de schimbările din România postdecembristă, ci şi nevoia firească de a consemna, fie şi parţial, o realitate istorică. Nu ascund faptul că am avut şi o motivaţie strict sentimentală. I-am cunoscut personal pe mulţi dintre cei menţionaţi şi am simţit că voi fi împăcat cu mine însumi doar dacă le voi evoca destinele.
Cartea mea conţine referiri la mai multe categorii de oameni care au avut de suferit din cauza regimului comunist. Cum se va vedea, ei aparţin mai multor etnii, culte, vârste, profesii. Ei au diferite niveluri de pregătire culturală şi profesională. De la ţăranul obişnuit şi până la profesorul universitar, toate categoriile de români au avut de suferit. De asemenea, este de menţionat faptul că formulele juridice ale opresiunii comuniste au fost foarte diverse. Vom afla informaţii despre oameni condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, dar şi despre deportaţi administrativ sau pur şi simplu oprimaţi în mod sistematic. Din fragmente referitoare la destine individuale, cititorul va căpăta treptat imaginea de ansamblu a unui regim politic orientat în mod sistematic înspre terorizarea oponenţilor săi, fie aceştia şi vinovaţi în mod imaginar. (fragment din prefaţa cărţii domnului Octav Bjoza)
Pe această cale, îi mulţumesc domnului Bjoza pentru onoarea pe care mi-a acordat-o – aceea de a-l sprijini în editarea acestei cărţi. Am făcut-o cu bucurie, ca pe o datorie faţă de cei care au luptat şi au suferit pentru îndeplinirea unor idealuri româneşti şi creştineşti. De multe ori, aceşti oameni, au fost pentru noi, cei din generaţia conservatoare, care am militat sub steagul Ligii Studenţilor în anii '90, ca nişte părinţi, oferindu-ne sprijinul lor dezinteresat. Am obligaţia de a-i aminti pe câţiva dintre ei: Petre Ţuţea, Părintele Stăniloae, Ovidiu Papadima, Pan Vizirescu, Petre Baicu, Ioan Victor Pica, Virgil Mateiaş. Le suntem profund recunoscători pentru învăţăturile oferite, dar şi pentru modelele morale pe care ni le-au oferit. Avem şi astăzi ocazia de a ne bucura de lucrarea împreună cu alte modele exemplare ale societăţii româneşti, dintre care nu-i voi aminti, cu scuzele de rigoare, decât pe doamna Aspazia Oţel Petrescu sau pe domnii Teofil Mija şi Nicolae Purcărea. Fiecare dintre este o floare din buchetul frumos al splendidei genaraţii interbelice. O generaţie care şi astăzi ţine steagul românismului la înălţime. Să nu uităm că tot un oştean al acestei generaţii, marele duhovnic al ortodoxiei româneşti, Părintele Justin Pârvu, ne avertizează asupra instaurării unui nou regim totalitar. Şi ne cere să luptăm pentru libertate. Să nu-i dezamăgim şi să fim mândri de numele de român şi de creştin ortodox. (F.P.)
Cartea de faţă este prima dintr-o proiectată serie. Resortul ei nu este doar dezamăgirea provocată de schimbările din România postdecembristă, ci şi nevoia firească de a consemna, fie şi parţial, o realitate istorică. Nu ascund faptul că am avut şi o motivaţie strict sentimentală. I-am cunoscut personal pe mulţi dintre cei menţionaţi şi am simţit că voi fi împăcat cu mine însumi doar dacă le voi evoca destinele.
Cartea mea conţine referiri la mai multe categorii de oameni care au avut de suferit din cauza regimului comunist. Cum se va vedea, ei aparţin mai multor etnii, culte, vârste, profesii. Ei au diferite niveluri de pregătire culturală şi profesională. De la ţăranul obişnuit şi până la profesorul universitar, toate categoriile de români au avut de suferit. De asemenea, este de menţionat faptul că formulele juridice ale opresiunii comuniste au fost foarte diverse. Vom afla informaţii despre oameni condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, dar şi despre deportaţi administrativ sau pur şi simplu oprimaţi în mod sistematic. Din fragmente referitoare la destine individuale, cititorul va căpăta treptat imaginea de ansamblu a unui regim politic orientat în mod sistematic înspre terorizarea oponenţilor săi, fie aceştia şi vinovaţi în mod imaginar. (fragment din prefaţa cărţii domnului Octav Bjoza)
