14.6.11

Victor Roncea: Circul Regionalizarii si reorganizarii teritoriale, o diversiune menita sa strecoare Statutul Minoritatilor, prin care UDMR instituie parlamente ale “autonomiei culturale” si se eternizeaza ca stat in stat, deasupra Romaniei

 

Regionalizarea. Un subiect de analiza si cercetare – care ar necesita dezbateri academice si, obligatoriu, informarea si consultarea populatiei -, transformat peste noapte intr-un scandal politico-mediatic cat casa, menit, chipurile, sa tempereze planurile UDMR de legalizare a autonomiei “Tinutului Secuiesc” prin crearea unei regiuni Harghita-Covasna-Mures (proiect de altfel deja aprobat tacit de una dintre Camerele Parlamentului). In realitate, aceasta abureala poarta in lumea consultantilor politici, din umbra sau nu, numele “stiintific” de “spining”, “rasucire”, turbulenta, si are drept unic scop devierea de la un subiect cu adevarat grav, pentru a-l ingropa sau strecura la un nivel inferior sau de a influenta opinia publica in favoarea acestuia, prezentand in antiteza alt subiect, cu mult mai suculent. Cum am luat si eu lectii de “spin-doctor” la viata mea, chiar de la profesionisti britanici de prim rang in acest domeniu, nu mi-e greu sa observ astfel de porcarii. In termeni romanesti, vorbim de diversiune, cu o nuanta imprumutata de la rusi, de dezinformare, tactica sau chiar si strategica, pe termen lung tintand alte sfere, posibil electorale.
Lasam deoparte populismul considerarii reorganizarii administrative drept o “descentralizare”, cand in realitate avem de-a face cu o supra-centralizare. Nici “argumentul” unei mai bune impartiri a tarii pentru a beneficia de fonduri europene nu tine; avem state europene mai mici, cu 28 de regiuni, cum ar fi Bulgaria, sau mai mari, de la Polonia si Germania, cu 16 diviziuni, la Franta, cu 22 (plus inca patru, externe). Asadar,  despre ce vorbim? Vorbim de apa in piua si praf in ochi. Subiectul menit a fi ascuns de ochii romanilor si trecut pe sub plasa mediatica intinsa prin “marea reorganizare administrativa a patriei” este Statutul Minoritatilor, pentru care preseaza UDMR si aliatii sai externi – de la entitati statale, Ungaria, la foruri supra-nationale, Soros Open Network – cu scopul de a fi votat pana pe 30 iunie, data inchiderii actualei sesiuni parlamentare si totodata data la care Ungaria preda presedintia Consiliului European.
Sa admitem ca introducerea subiectului “Romania – 8 judete” ar fi benefic, ca parte a unei strategii conceputa de SRI sau PDL pentru modificarea proiectului UDMR cu 16 regiuni. Dupa parerea mea insa, “strategia” este la fel de paguboasa ca cea a inventarii Partidului Civic Maghiar sau ca cea a inlesnirii ridicarii agentului Laszlo Tokes pana la vice-presedintia Parlamentului European. Ca l-au ajutat pilele lui Edward Nicolae Luttwak pe la diverse structuri sau sacii de bani ai lui George Open Soros e mai putin important. Ilegalitatea prin care acesta a fost votat membru al PE, cu “unguri” olteni si moldoveni, ca si in cazul ilegalitatii constituirii PCM, s-a desfasurat sub ochii principalului serviciu de informatii al tarii. Si care au fost beneficiile in ce priveste subminarea UDMR si a grofilor sai, Verestoy Attila si Marko Bela? Zero? Nu! Plus! Dar in favoarea extremistilor maghiari, care si-au intarit si bazinul electoral si si-au multiplicat bazele institutionale anti-Romania, de la nivelul administratiilor locale pana la cele europene. Pe banii prostilor de romani. Si cu concursul “statului roman”.
Iar acum, vine gogorita “re-regionalizarii” si a “trocului”. Practic, deja nu mai este un secret faptul ca Emil Boc “negociaza” cu UDMR adoptarea proiectului “8 judete” prin votarea, “la schimb”, a Statutului Minoritatilor, eventual chiar prin asumarea raspunderii, adica fara sa mai fie dezbatut de Parlament. Democratic de-a dreptul! Ar putea fi chiar si simpatic – daca n-ar fi dramatic pentru noi – jocul de leapsa dus de UDMR si PDL pentru aburirea populatiei: “Na-ti-o tie, da-mi-o mie”. Cum necum, iata, de fapt, ca proiectul UDMR al  Legii Statutului Minoritatilor Nationale a ajuns sa fie prezentat de PDL si Emil Boc drept o moneda de schimb la proiectul UDMR al regionalizarii Romaniei cu 16 “regiuni economice”, prin care se reface si largeste “Tinutul Secuiesc”, mai precis Regiunea Autonoma Maghiara impusa de Stalin si NKVD, si se mareste chiar regiunea Transilvaniei de Nord ocupata de Ungaria prin Hitler si Stalin. Semnalul de alarma impotriva acestui proiect l-a tras un singur om. Nu vreun politician roman, ca nu prea mai exista dintr-astia, ci un academician, profesorul Dinu C Giurescu. Asa au aflat romanii ca urmeaza sa fie pe viitor spanzurati legal, precum a facut-o Csibi Barna cu Avram Iancu, in cele trei judete transformate in “regiunea economica”  Covasna-Harghita-Mures. Si-uite asa nu s-a mai putut strecura atat de usor proiectul UDMR, dupa cum a trecut ca prin branza de Senat, prin adoptare tacita.
Dar toata sarada, cu alegerea dintre doua rele a raului mai mic, inventia de “spin-doctors” de care v-am vorbit, e de fapt exact invers. UDMR nu va mai avea nevoie de nici un proiect de 16 regiuni in momentul in care va avea tot ceea ce este stipulat in Statutul Minoritatilor. Prin Legea Minoritatilor li se ofera, in special maghiarilor si formatiunii etnice UDMR, drepturi peste capul statului. La ce sa mai aiba nevoie de un desen pe harta cand vor avea parlamente si mini-guverne locale care vor proclama cu de la sine putere mai intai “autonomia culturala” a “Tinutului Secuiesc” si apoi pe cea “economica” si teritoriala, indiferent de “marele judet” sau de “regiune”?! Altfel, spun chiar ei ce vor, desi o asemenea afirmatie este impotriva Constitutiei Romaniei: Liderul grupului UDMR din Camera Deputatilor, Mate András-Levente: „As accepta (cele 8 judete propuse de PDL) cu o singura conditie – daca pentru zona Covasna-Harghita-Mures este un regim asa cum exista in alte state europene, de exemplu, Tirolul de Sud, de autonomie teritoriala”.
“Consiliul National al Autonomiei Culturale” (CNAC) infiintat prin Legea Statutului, care va avea foruri “executive”, la nivel central, prin “Autoritatea pentru Relaţii Interetnice”, si “legislative”, in fiecare judet/regiune, va putea emite “acte normative prin care i se pot delega competente in viata socio-culturala”. Marko Bela deja a anuntat ca trebuie consfintita in aceasta zona maghiara ca “limba oficiala regionala”, o norma a “vietii socio-culturale”, dupa cum se doreste in Statutul in curs de adoptare. Pana si examenul auto se va sustine in “limba minoritatii”, conform proiectului. Eminentul jurnalist ardelean Lazar Ladariu arata si el ca dorita de ei Lege a Statutului minoritatilor “neaga prevederile de baza ale Constitutiei”, prin care Romania-i definita “stat national unitar si indivizibil”, centrandu-se pe sintagma “comunitati nationale”, “nu pe individ sau persoana”, contravenind, astfel, dreptului international care “exclude orice demers/initiativa de a obtine drepturi de natura colectiva”.
UDMR, sesizand posibilitatea de a-si pierde in viitor fotoliile din Parlament isi asigura si eternizarea prin Legea Statului, care stipuleaza: “Art. 73: (1) În sensul prezentei legi, în vederea exercitării atribuţiilor autonomiei culturale, statul va considera reprezentativă aceea organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care a participat şi a obţinut mandate în alegeri parlamentare.
(2) Dacă nici o organizaţie a minorităţii respective nu a obţinut un mandat, se va considera reprezentativă acea organizaţie care a obţinut cele mai multe voturi.”
Mai mult, in momentul in care Statutul Minoritatilor va deveni Lege – deci, dupa cum se preconizeaza, pana pe 30 iunie -, aceasta va desfiinta practic proiectul “Romania-8 judete”  in ce priveste minoritatea maghiara, pentru ca, la articolul 14, alineatele 2 si 3 se prevede:
“(2) Sunt interzise măsurile normative sau administrative, directe sau indirecte care pot duce la modificarea componenţei etnice a unor regiuni locuite în mod tradiţional de anumite comunităţi etnice.
(3) Este interzisă modificarea limitelor unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv a circumscripţiilor electorale în defavoarea ponderii minorităţilor naţionale care locuiesc în mod tradiţional în acestea.”
A trebuit sa vina tot profesorul Giurescu ca sa arate ca “Legea Minoritatilor instituie un nou guvernământ al minorităţilor naţionale în România” si sa ne alerteze ca “Statutul Minoritatilor poate duce la prabusirea hotarelor Romaniei”.
Orice om cu un dram de bun simt – roman sau nu – care citeste acest proiect de Lege observa ca prin drepturile oferite de Statut, statul roman este dublat institutional sau chiar subordonat acestui “Consiliu National al Autonomiei Culturale”. In ceea ce priveste educatia, ajungem la discriminarea crasa a copiilor romani, pentru care se desfiinteaza unitatile de invatamant mai mici de 300 de elevi, in schimb, pentru cei maghiari, tigani, lipoveni, etc, statul este obligat sa mentina crese, gradinite si scoli chiar si daca este un singur copil de etnia respectiva. Constatam o norma de discriminare de tip nazist: un copil maghiar egal 300 de copii romani.
Probabil guvernantii actuali, luati de valurile care li se revarsa in conturi, au uitat de romani. Cred ca a sosit momentul sa le aducem aminte ca mai exista si romani in Romania.
Totodata, in acelasi timp cu respingerea Legii Statutului Minoritatilor, consider, ca simplu roman, ca se impune:
1) Scoaterea in afara legii a UDMR, ca formatiune “culturala” cu reprezentare politica exclusiv pe criteriu etnic;
2) Ridicarea pragului electoral la 10 %;
3) Arestarea lui Verestoy Attila, miliardarul in euro cel mai bogat din Parlamentul Romaniei, si a altor grofi UDMR si PCM  menajati pana acum de DNA si SRI.



Vezi si De ce Statutul Minoritatilor este un proiect anti-national si anti-constitutional. ANALIZA
Regionalizarea si destramarea Romaniei prin noua Regiune Autonoma Maghiara impusa de UDMR. Academicianul Dinu Giurescu trage semnalul de alarma

prânzul mortului... la Liţă a lu Şercăianu

Ne mor bătrânii... Rămân uliţele pustii! Şi se duc cu povestile lor cu tot, cu credinţa, cu neamul, cu blândeţea, înţelepciunea şi curajul cu care au trăit mai bine de 80 de ani! Tătucu a murit în Săptămâna Luminată. Potrivit Tradiţiei, e singura perioadă în care porţile Raiului sunt deschise... A fost soare în ultima zi a lui aprilie. În cimitir, munţii stăteau să cadă peste noi. Au rămas însă neclintiţi,să vegheze la capătâiul bunicului blând, care se pusese să hodinească pentru totdeauna, şi a bunicii frumoase, care a rămas singură, să-l plângă... pentru că acum 57 de ani, într-o zi frumoasă ca asta, a jurat cu mâna pe suflet: "până când moartea ne va despărţi" şi dincolo de ea!


ianuarie 2011...
 impreuna de 57 de ani ( povestea lor AICI )

 

aprilie 2011...
"pana cand moartea ne va desparti!"

A doua zi, după înmormântare, există un obicei străvechi, pastrat si in Mandra. Mai demult, erau chemati acasa cei care dusesera mortul la groapa, vecinii si rudele de gradul 1. Mancau pita, beau un pahar de rachiu si povesteau despre cel care plecase dintre ei. Lucrurile bune pe care le a facut acesta, cele demne de invataminte... De aici si vorba: "despre morti numai de bine". Mama Ieta si ai ei au pregatit cozonac, rachiu, colacei si lumanari... Au dat de mancare, pomana la saracii satului si au povestit cu cei care au trecut sa le mai stranga mana o data si sa-i incurajeze: "Dumnezeu sa va intareasca!" 
 
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe Tatucu,
 si sa-i intareasca pe cei care au ramas sa- l planga...
 
 

Prof Dinu Giurescu: “Statutul Minoritatilor instituie un nou guvernământ al minorităţilor naţionale în România”

 
Prof. Vasile Stancu

Saptamana trecuta, marti, 7 iunie 2011, sala „Avram Iancu” a Palatului Parlamentului a găzduit dezbaterea cu tema „Consecinţele adoptării Statutului minorităţilor naţionale asupra Statului Român şi a românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş”, organizată de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al (CESPE) Academiei Române şi Centrul European de Studii Covasna – Harghita (CESCH), din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna. Desfăşurate pe parcursul a mai bine de trei ore, discuţiile au pus, faţă în faţă, concluziile la care a ajuns o parte a lumii ştiinţifice româneşti privind adoptarea pe „bandă rulantă” a unor legi fundamentale pentru prezentul şi viitorul poporului şi Statului Român, legi lipsite de orice bază ştiinţifică. De asemenea, au fost puse faţă în faţă acţiunile unor instituţii ale României, ale coaliţiei partidelor arcului guvernamental, cu acţiunile unor politicieni responsabili de soarta naţiunii, senatori şi deputaţi, care au avut bunăvoinţa să le asculte, să reflecteze la consecinţele dramatice pe care le vor genera, să caute răspunsuri la neliniştile lumii ştiinţifice, să găsească acele căi de acţiune care să stopeze continuarea procesului de pierdere a autorităţii Statului Român pe o parte însemnată din inima teritoriului său naţional.
Din multitudinea intervenţiilor, vom reda doar două care reflectă poziţiile unor reputaţi oameni de ştiinţă privind proiectul Legii Statutului minorităţilor – prof. univ. dr. Radu Baltasiu şi academicianul Dinu C. Giurescu.
Cercetătorul în sociologie Radu Baltasiu, directorul CESPE al Academiei Române, a afirmat că „în contextul actual, Legea Statutului minorităţilor consacră renunţarea de către Statul Român la unele componente ale funcţiilor sale suverane în zonele unde etnicitatea este alta decât cea română. foto2Statul Român nu descentralizează autoritatea, ci renunţă la ea în acele zone unde are deficit de reprezentare. Asistăm astăzi la curioase abandonuri istorice şi la momentul în care statul se retrage din faţa propriilor răspunderi”. Acestea toate îl fac pe cunoscutul sociolog să ajungă la „cea mai serioasă concluzie ca om de ştiinţă. Neputinţa sa de a proteja statul de el însuşi… de a obliga statul să-şi îndeplinească funcţiile sale”. „Această Lege a Statutului minorităţilor – spunea în continuare profesorul Radu Baltasiu – nu are întemeiere, conform legii, pe un studiu foarte serios în teren. Orice reorganizare legislativă, foarte serioasă şi profundă, recomandă, cum de altfel şi aceasta, un proiect de studiu ştiinţific. Altfel, şi eu ca cercetător şi instituţiile de cercetare ale ţării, consumă, banii publici degeaba”. În finalul cuvântului său, Radu Baltasiu adresa un îndemn plenului Academiei Române, universităţilor şi experţilor din această ţară de a-şi spune răspicat cuvântul în aceste probleme de importanţă naţională.
La rândul său, academicianul Dinu C. Giurescu, a atras atenţia asupra faptului că Legea minorităţilor, în actuala sa formă, instituie „un guvernământ al minorităţilor naţionale în România”, şi „ca istoric, ca fiu al tatălui şi bunicului meu, nu-mi vine să cred că partidele politice româneşti nu pot să găsească o soluţie împreună ca să păstreze coeziunea Statului Român, să apere identitatea naţională”… „Vă rog gândiţi-vă, însă, ce se întâmplă dacă majoritatea guvernamentală îşi asumă răspunderea pentru Statutul minorităţilor?! Ce facem şi cum acţionăm în continuare?”, a lansat, în final, reputatul istoric temele de gândire pentru viitorul imediat, care stau în faţa părţii responsabile a clasei politice româneşti, participantă la dezbatere, şi nu numai, cât şi întregii naţiuni române.
Privind manifestarea în ansamblul său, ţin să subliniez faptul că participanţii au apreciat calitatea şi nivelul academic al intervenţiilor şi au hotărât ca principalele concluzii care s-au desprins să fie date publicităţii printr-un comunicat de presă (vezi alăturat). În final, cei care au luat parte la această activitate, au fost unanim de acord a felicita pe cei trei iniţiatori: Eugen Popescu – preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, prof. univ. dr. Radu Baltasiu – director CESPE al Academiei Române şi dr. Ioan Lăcătuşu, director CESCH, pentru excelenta mediere şi organizare a dezbaterilor.

Sursa: Condeiul Ardelean
Foto: Prof Dinu C Giurescu si Av Ioan Pop Sabau

Vezi si: Profesorul Dinu Giurescu alerteaza romanii: Statutul Minoritatilor poate duce la prabusirea hotarelor Romaniei. VIDEO/AUDIO/FOTO/DOC
Related Posts with Thumbnails