Simplitatea credintei. Talcuiri ale Sfantului Teofan Zavoratul

Mântuitorul dă un copil ca pildă de credinţă şi viaţă. Simplitatea credinţei naşte simplitatea vieţii, iar din amândouă ia naştere o stare duhovnicească pilduitoare. Lăsaţi raţionalismul să intre în suflet; el va pricinui acolo dezbinare şi îndreptăţindu-se cum că vrea să rânduiască mai bine lucrurile, va da peste cap totul. Filozofarea deşartă strigă întotdeauna: „Asta nu-i bună, cealaltă nu-i bună; lăsaţi-mă pe mine şi o să fac eu altfel totul; cele vechi nu mai sunt bune, m-am plictisit de ele". Dar ea nu face nicicând vreun lucru bun, ci numai strică. Mintea trebuie să asculte de ceea ce a po­runcit Domnul. Drept este că ea a fost numită împăratul trupului; dar acestui împărat nu i s-a dat puterea de a legiui, ci numai cea de a împlini. Indată ce se apucă să legiuiască, născoceşte aiureli îngrozitoare, strică şi rânduielile morale, şi pe cele religioase, şi pe cele lumeşti, şi pe cele politice; totul se întoarce pe dos. Mare nefericire e pentru societate atunci când i se dă minţii libertatea de a se înălţa, fără a o înfrâna cu adevărul dumnezeiesc! Asta atrage mânia lui Dumnezeu. Despre aceasta s-a zis: „Ascunde-ţi-vă puţin, până ce va trece".

Atunci când clocoteşte sa­mavolnicia minţii, cel mai bine este să te ascunzi în sim­plitatea credinţei. In vreme de furtună este mai bine să stai acasă şi să nu ieşi, nădăjduind în tine însuţi, să te lupţi cu ea; iar în vremea furtunii rătăcirii mintii nu este bine să te lupţi cu ea şi sa pui mana pe arma filozofării ca să-i stai împotrivă. Simplitatea credinţei este mai bună decât filozofarea; îmbracă-te în ea ca într-o platoşă, şi nu vei fi biruit.

Colegiul Medicilor cere Ministerului Sănătăţii şi CNAS să renunţe la obligativitatea prescripţiei electronice. "Medicii sunt împotriva unor experimente care pot să creeze grave neajunsuri"

Mediafax//Silviu Matei

Consiliul Naţional al CMR, reunit la Constanţa, a solicitat modificarea Ordonanţei privind prescripţia electronică, în sensul eliminării obligativităţii ei.

"Medicii nu sunt împotriva informatizării şi a prescripţiei electronice, fiind printre primii care au apelat la acest sistem. Medicii sunt însă împotriva unor experimente care pot să creeze grave neajunsuri în acordarea asistenţei medicale", se arată într-un comunicat de presă al CMR transmis, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX.
Consiliul Naţional al CMR consideră că, după patru ani, Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) încă nu este în întregime funcţional, apărând dificultăţi privind confidenţialitatea datelor proprii şi asigurarea siguranţei acestor date.

"În aceste condiţii, este dificil, fără experimentarea unor staţii pilot, să se introducă la nivelul întregii ţări obligativitatea reţetei electronice fără o pregătire corespunzătoare. Deşi de patru ani am semnalat că SIUI este nefuncţional şi creează probleme în exercitarea profesiei medicale, având efecte negative asupra calităţii actului medical şi a pacienţilor, nu s-au luat măsuri", au precizat reprezentanţii CMR.

Totodată, CMR consideră că, în condiţiile în care veniturile cabinetelor şi ale spitalelor s-au diminuat continuu, o nouă cheltuială impusă va fi în detrimentul pacienţilor.

"Cheltuielile privind funcţionarea şi implementarea reţetei electronice ar trebui suportate de organizatorii de sănătate, şi nu de cabinetele medicale şi unităţile sanitare", susţin reprezentanţii CMR.

Mai mult, în opinia acestora, "introducerea brutală" a reţetei electronice va avea ca efect creşterea birocraţiei şi a timpului de lucru a medicilor, fără a fi retribuiţi suplimentar.

"În loc ca actul medical să fie simplificat, vor apărea problema în cascadă, având în vedere neconcordantele din sistemul SIUI", au precizat reprezentanţii medicilor.

Aceştia au adăugat că un alt impediment în implementarea prescripţiei electronice este legat de faptul că există numeroase localităţi sau zone în care nu se poate realiza legătura prin internet şi medicii vor trebui, după ce eliberează reţeta clasică, să introducă datele în sistem în timpul lor liber.

"Nu există modalităţi reale, practice de siguranţă a datelor pacienţilor. Suntem îngrijoraţi de faptul că nu există condiţii de păstrare în siguranţă a datelor medicale personale, pentru a nu mai apărea situaţii în care a fost încălcată confidenţialitatea pacientului. Încălcarea confidenţialităţii datelor medicale este sancţionată atât de Legea nr. 46/2003, cât şi de Codul de Deontologie Medicală", mai spun reprezentanţii CMR.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) lansează, luni, sistemul prescripţiei electronice.

Sistemul care intră în funcţiune din 2 iulie îşi propune ca, până la sfârşitul acestui an, cel puţin 80 la sută din reţete să fie în noul format, trecerea completă la sistemul electronic fiind prevăzută pentru 1 ianuarie 2013, când prescrierea electronică şi eliberarea medicamentelor compensate se vor face exclusiv în sistemul prescripţiei electronice (online şi offline).

Reducerea la jumătate a timpului petrecut la farmacie, creşterea performanţei în sistemul de sănătate, ceea ce va aduce la buget economii de cel puţin 10 la sută, sunt avantaje ale prescripţiei electronice, în opinia noului şef al CNAS, Doru Bădescu.

"Suntem o ţară cu 41,7 milioane de reţete pe an. Miza mea este ca banul asiguratului să fie cheltuit cât mai eficient”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele CNAS.

Miza acestui sistem este uriaşă, în condiţiile în care valoarea medie a unei reţete în 2011 a fost de 130,9 lei, la o medie de aproximativ două reţete anual pe cap de locuitor. Odată cu introducerea acestui sistem, CNAS va primi raportări electronice, uşor de verificat, atât de la medici, cât şi de la farmacişti, astfel încât va putea compara dacă ceea ce prescriu medicii se regăseşte în ceea ce farmaciile eliberează la preţuri compensate. Până acum, ar fi fost necesară o armată de oameni pentru orice verificare, deoarece reţetele medicilor sunt arhivate şi stocate pe hârtie.

"În ţările în care acest sistem a fost introdus, economiile la buget s-au situat între 10 şi 20% din valoarea facturilor", a precizat Doru Bădescu.

Pentru pacient, noul sistem înseamnă că va primi tot o reţetă, emisă electronic, însă boala nu va mai fi menţionată explicit, ci va fi înlocuită de un cod, pentru confidenţialitate. De asemenea, pacientul va putea cumpăra medicamentele fracţionat de la mai multe farmacii, reţeta electronică funcţionând în regimul a maximum şapte reţete separate. Fracţionarea se referă numai la medicamentele luate separat, nu şi la cantitatea unui medicament.

Un alt avantaj va fi acela că pacientul va sta mai puţin la coadă în farmaciile echipate cu cititorul de cod de bare, respectiv un minut si jumătate în medie, faţă de 5-6 minute în actualul sistem.

În opinia preşedintelui CNAS, rolul medicului este să explice reţeta şi să dea denumirea şi preţul medicamentului, astfel încât pacientul să aibă o gamă mai largă de opţiuni, inclusiv generice.

De asemenea, pacienţii vor avea posibilitatea să intre în posesia medicamentelor la orice farmacie din judeţul de reşedinţă.

Medicii vor fi stimulaţi să treacă rapid la utilizarea reţetei electronice, astfel că aceia care reuşesc să utilizeze acest sistem în peste 70 la sută din cazuri primesc o sută de lei pe lună.

Estimările CNAS sunt ca în prima lună să se ajungă la aproximativ 10 la sută din reţete prescrise şi eliberate în noul sistem, urmând ca în două-trei luni să se ajungă la aproximativ de 40-50 la sută. Din totalul de 11.000 medici de familie, peste 90 la sută au certificate digitale, fapt care le va permite emiterea reţetelor compensate în sistemul electronic.

Sursa: Gandul

Ernest Bernea: Indemn la simplitate. "In setea sa de progres si de civilizatie materiala omul s-a descentrat, adica a confundat esentialul cu secundarul"

  Omul a purtat în decursul vremurilor o luptă tragică pentru câstigarea unui prisos de bine. In epoca modernă acest bine a fost văzut sub forma progresului şi a civilizatiei. Singur, sau în mijlocul societătii, omul s'a străduit în acest sens.

Socotit în roadele sale, astăzi după trecere de vreme, progresul continuu s'a dovedit înşelător. Omul modern a avut o sete de mai bine, dar nu s'a aplecat îndeajuns asupra naturii acestui bine. Punctul luminos, unificator, a lipsit. Lumea nouă s'a încrezut prea mult in civilizatie şi progres, dar nimeni nu sta să gândească ce anume sunt acestea pentru fiinta spirituală a omului. Şi atunci drumurile s'au deosebit, după cum deosebite erau idealurile.

Civilizatia acestei ultime epoci istorice a făcut din om "o fiintă complexă". Găsim in această tendintă şi stare a sufletului contemporan o caracteristică a vietii moderne, dornică de progres.

Ce înseamnă oare această complexitate a omului de azi, produs ultim al unor credinte vechi ? O continuă creştere a nevoilor materiale, o desvoltare a lor fără limită. Judecată interior, ea mai înseamnă rafinament şi ornamentatie. Aceste însuşiri alcătuesc tot atâtea semne de distinctie.

Să lămurim lucrurile mai departe. Complexitatea omului de azi nu înseamnă ceea ce am putea crede că înseamnă, adică : distinctie în înteles de superioritate, complexitate în înteles de adâncime şi frumusete interioară. Complexitatea aceasta care era şi o sete de a se îmbogăti, a pus omul sub povara unor elemente secundare, din afara fiintei noastre morale, din afara nevoilor acestei fiinte, l-au încărcat şi l-au prefăcut până la năruire.

Educatia a fost făcută în raport cu unele valori la modă, de natură mai mult socială şi materiala. Omul a avut o sete de a progresa, de a creşte chiar interior ; omul a încercat să depăşească starea în care se afla dar nu in raport cu anumite valori spirituale permanente ci in raport cu oamenii. Etica modernă a avut la temelie nu atât o dorintă sinceră de proprie depăşire ci mai mult o dorintă de întrecere între oameni.

Cu cât omul şi-a creat mai multe nevoi, semn al unei înalte trepte de civilizatie, cu atât el a devenit mai putin stăpân pe sine, cu atât a fost mai putin liber. Sufletul său aparent înăltat, devenise lipsit de putere, se subtiase şi se complicase. Cuprinzând ceea ce nu-i era firesc, renuntând la ceea ce îi era esential, pentru podoabă, şi-a pierdut adevărata frumusete şi tărie. Vieata interioară a omului a avut toate aparentele unei creşteri adevărate ; in realitate s'a petrecut o sărăcire şi anume din cauză că această creştere nu era organică ci era o adunare, o adăugire. Nevoia de a corespunde vremurilor, ambitiile şi gusturile nenumărate, tot rafinamentul intelectual şi estetic, l-au sedus şi l-au îndemnat către o lume a decorativului şi inutilului.