Parintele Ilie Cleopa despre Sfantul Ioan Botezatorul

Sfantul Ioan Botezatorul este cel dintii martor de pe pamant al Prea Sfintei Treimi. El a marturisit cel dintii credinta intr-un singur Dumnezeu, dar inchinat in trei persoane: Tatal, Fiul si Duhul Sfant.

Vedeti misiunea si vrednicia proorocului Ioan? Pe Hristos Maica Domnului L-a nascut tainic, in pestera din Betleem, iar Ioan, ca prooroc si marturisitor, L-a botezat in Iordan si L-a aratat lumii intregi strigind: Iata Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridica pacatele lumii! Insa misiunea lui nu s-a terminat la Iordan. Dupa ce a iesit Domnul la propovaduire, Ioan s-a retras in Galileea, vorbind tuturor despre Mesia ca este Hristos si mustrind faradelegile lui Irod care traia in desfrinare cu Irodiada, sotia fratelui sau. Deci nu s-a retras la odihna marele prooroc, ca nu putea sa taca gura celui mai mare om nascut din femeie, cum il marturiseste Mantuitorul. Dimpotriva, pana la moarte a invatat, a marturisit pe Hristos si a mustrat pacatul. Caci niciodata nu pot tacea in fata pacatelor Sfantii, proorocii, apostolii, episcopii si pastorii Bisericii lui Hristos. Apoi Irod prinzand pe Ioan, l-a aruncat in temnita si cand a facut o petrecere ticaloasa cu jocuri, betii si desfranari, de ziua nasterii sale, i-a taiat capul la indemnul sotiei desfrinate. Asa s-a sfirsit Sfantul Ioan Botezatorul ca un martir, pentru adevar si dreptate, mustrand pacatele care ucid sufletele noastre.

Iubiti credinciosi,

Astazi praznuim Soborul Sfantului Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul. Pana aici v-am spus viata, misiunea si putine din invataturile lui. Acum trebuie sa va amintesc ca Biserica noastra Ortodoxa are un cult deosebit pentru Sfanti si, mai ales, pentru Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul. In calendar avem peste an trei sarbatori mari si patru mai mici, cu cruce neagra, inchinate acestui mare prooroc. El este cinstit si pe pamant ca cel dintai, dupa Sfanta Fecioara Maria, si in cer sta inaintea Prea Sfintei Treimi si se roaga pentru oameni.

In tara noastra, ca peste tot in tarile crestine, cultul Sfantului Ioan Botezatorul este destul de mare. Peste tot se intalnesc biserici si minastiri inchinate Sfantului Ioan. Apoi, in multe familii exista copii care ii poarta numele. Ca cel mai frumos nume pentru copii este Ioan care inseamna "plin de har", nume ales din cer pe pamant de catre Arhanghelul Gavriil. Dati deci copiilor vostri numele Maicii Domnului si ale Sfantului Ioan Botezatorul. Nu le puneti nume straine, neortodoxe, care nu au zi in calendar, ci nume de Sfanti, ca sa aiba in cer cine sa se roage pentru ei.

Apoi sa-l cinstim pe Sfantul Ioan Botezatorul, cu o viata crestineasca aleasa, cat mai curata, neintinata de pacate. Aduceti-va mereu aminte de principala lui invatatura: Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia cerurilor! Sa nu uitam ca fara pocainta nu avem mantuire. Iata, suntem la inceput de an nou. Sa fagaduim lui Dumnezeu ca de astazi inainte vom merge la biserica regulat, ca ne vom ruga mai mult, ca vom face milostenie la saraci, dupa putere, ca vom ierta pe aproapele, ca vom parasi orice patima care ne ucide sufletul si ca vom face roade vrednice de pocainta.

Deci sa ne pocaim, adica sa ne iubim unii pe altii, ca frati ce sintem pe pamant, sa ne rugam mai mult, sa parasim pacatele, prin regulata spovedanie si sa cerem mereu ajutorul Sfantului Ioan Botezatorul, ca are mare indrazneala inaintea Prea Sfintei Treimi.

Aceasta este porunca Sfintei Evanghelii amintita astazi si de Sfantul Ioan Botezatorul. Aceasta este si chemarea Bisericii, mama noastra duhovniceasca. Aceasta este si urarea noastra acum la inceput de an nou. Sa parasim pacatele si sa adunam roade pentru Imparatia cerurilor, unde nadajduim sa ajungem si sa ne veselim cu toti Sfantii in veci. Amin.

Parintele Ilie Cleopa despre cele 8 feluri de botezuri

Iubiti credinciosi, cu mila si cu îndurarea lui Dumnezeu, iata am ajuns si în anul acesta la prealuminatul praznic al Botezului Domnului. Acest sfînt si mare praznic împaratesc se mai numeste si “Aratarea Domnului” sau “Epifania”.

Dar pentru care pricina nu se zice Nasterii Domnului, Aratarea Lui, ci Botezului Domnului?

Acest lucru îl arata, deslusit si luminat, dumnezeiescul parinte Ioan Gura de Aur, zicînd ca Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor cînd S-a nascut, ci cînd S-a botezat. Iar cum ca multi nu-L cunosteau si nu stiau cine era, sa ascultam pe Botezatorul Ioan care spune: Se afla în mijlocul vostru Acela pe Care nu-L stiti (Ioan 1, 26). Dar pentru ce sa ne miram ca ceilalti nu-L cunosteau, cînd însusi Botezatorul nu-L cunostea pîna în ziua aceea? Caci zice: Si eu nu-L stiam pe El, dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborîndu-Se si ramînînd peste El, Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfînt (Ioan 1, 33).

Pentru ca am aratat ca Botezul Domnului se mai numeste si Aratarea Domnului, este bine sa stim ca doua sînt aratarile Domnului. Iata ce spune Sfîntul Ioan Gura de Aur în aceasta privinta: “Este necesar sa aratam dragostei voastre ca nu este o singura Aratare a Domnului, ci sînt doua aratari. Una este aceasta de acum care s-a împlinit la Botez, iar a doua este aceea care va sa vina si care se va face cu slava mare la sfîrsitul lumii”. Astazi am auzit pe marele Apostol Pavel vorbind despre amîndoua aratarile Domnului, în Epistola catre Tit.

Despre aratarea cea de acum, spune: Harul cel mîntuitor al lui Dumnezeu s-a aratat tuturor oamenilor, învatîndu-ne pe noi sa lepadam faradelegea si poftele lumesti si, în veacul de acum, sa traim cu întelepciune, cu dreptate si cu cucernicie (Tit 2, 11-12). Iar despre cea viitoare, spune: Asteptînd fericita nadejde si aratarea slavei marelui Dumnezeu si Mîntuitorului nostru Iisus Hristos (Tit 2, 13). Despre aceasta si proorocul Ioil spune ca soarele se va preface în întuneric si luna în sînge, mai înainte de a veni ziua Domnului cea mare si înfricosata (Ioil 3, 4).

Astazi, cînd praznuim Botezul Domnului, se cuvine sa aratam cîte sînt botezurile care au închipuit Botezul crestin de la începutul lumii si care vor mai fi. Dupa marturia Sfîntului Ioan Damaschin, opt sînt botezurile. Primul botez a fost potopul, pentru curmarea pacatului (Facere 7, 17-24). Al doilea botez a fost trecerea evreilor prin mare si prin nor, caci norul este simbolul duhului, iar marea al apei (Iesire 13, 22; I Corinteni 10, 2). Al treilea botez a fost botezul Legii Vechi, numit “taierea împrejur”. (Facere 17, 10-14).

Al patrulea este botezul lui Ioan, numit botezul pocaintei (Matei 3, 1-11). Acest botez a fost introductiv si conducea pe cei botezati la pocainta si la credinta în Hristos. Iata ce spune Sfîntul Ioan Botezatorul: Eu va botez pe voi cu apa, dar Cel ce vine dupa mine va va boteza cu Duh Sfînt si cu foc (Matei 3, 11; Luca 3, 16). Asadar, Ioan pregatea si curata mai dinainte cu apa, în vederea venirii Duhului Sfînt. Cu acest botez Însusi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos S-a botezat de catre Ioan (Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11). Hristos S-a botezat în Iordan nu ca avea nevoie de curatire, ci pentru ca Si-a luat asupra Sa curatirea mea si ca sa zdrobeasca capetele balaurilor din apa, cum spune psalmistul (Psalm 73, 14). Apoi, ca sa se înece pacatul, ca sa înmormînteze pe Adam cel vechi în apa si sa-l sfinteasca pe botezator. Ca sa împlineasca Legea, ca sa descopere taina Treimii si ca sa ne dea noua pilda si exemplu cum sa ne botezam.

Al cincilea botez este botezul crestin prin apa si prin Duhul Sfînt, instituit de Domnul nostru Iisus Hristos, prin cuvintele adresate ucenicilor Sai: Mergînd, învatati toate neamurile, botezîndu-le în numele Tatalui si al Fiului si al Sfîntului Duh (Matei 28, 19). Acesta este cel mai mare botez din cele amintite pîna acum. El se face prin afundare în apa în numele Preasfintei Treimi si este mîntuitor pentru ca iarta toate pacatele si aduce în inimile noastre harul Sfîntului Duh. Noi toti ne botezam cu acest botez desavîrsit prin apa si prin Duh, fara de care nimeni nu se poate mîntui. Se zice ca Hristos boteaza “cu foc”, pentru ca a revarsat Duhul Sfînt peste Apostoli, în chipul limbilor de foc (Fapte 2, 1-4), dupa cum spune Însusi Domnul: Ioan a botezat cu apa, dar voi veti fi botezati cu Duhul Sfînt, nu mult dupa aceste zile (Fapte 1, 5).

Al saselea botez, care este de o masura cu Botezul crestin, prin apa si prin Duh, este botezul prin pocainta si prin lacrimi, adica Sfînta Spovedanie, prin care ni se dezleaga toate pacatele. Al saptelea si cel mai desavîrsit este botezul prin sînge si mucenicie pentru dreapta credinta, cu care Însusi Hristos S-a botezat pe Cruce în locul nostru. El este foarte cinstit si fericit, pentru ca nu se mai pîngareste a doua oara cu întinaciunea pacatului si singur le poate înlocui pe toate celelalte.

Al optulea si ultimul botez este focul cel vesnic de dupa judecata obsteasca. Acest botez nu este mîntuitor, ci pe de o parte distruge rautatea si pacatul, iar pe de alta parte pedepseste necontenit (Dogmatica, cap.IV, p.247-252).