Valoarea aurului şi argintului de la Roşia Montană este
depăşită de valoarea metalelor rare aflate în acelaşi zăcământ, potrivit
geologului Aurel Sântimbrean, care a fost peste 20 de ani, până în 1987, şef la
exploatarea minieră de stat din localitate.
„Zăcămintele de titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu şi wolfram sunt evidenţiate calitativ şi cantitativ în documentaţia pe care Roşia Montana Gold Corporation a cumpărat-o de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale”, a afirmat Sântimbrean, citat de Agerpres.ro. Unde sunt folosite metalele rare El a amintit, în context, că titanul este folosit în combinaţii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice şi uşoare pentru industria aerospaţială, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice şi dentare, bijuterii, telefoane mobile. De asemenea, germaniul se găseşte în natură în cantităţi mici şi are excelente proprietăţi semiconductoare şi se utilizează la fabricarea semiconductoarelor. Molibdenul este utilizat pentru creşterea durităţii şi elasticităţii oţelului. Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, în industria petrolieră ca şi catalizator pentru înlăturarea sulfului, în producerea lămpilor cu halogeni şi röntgen şi în medicina nucleară. Vanadiul este utilizat la obţinerea de oţeluri speciale necesare pentru utilaje de mare viteză, a explicat Sântimbrean. El cunoaşte în detaliu zăcămintele din perimetrul minier şi consideră că Guvernul a acţionat „într-o totală necunoştinţă de cauză, niciunul dintre specialiştii români de renume nefiind consultat nici în privinţa zăcămintelor rare de la Roşia Montană, nici în privinţa aşa-zisei relansări a mineritului”. Pe de altă parte, un alt geolog, profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie din Bucureşti, a spus la Adevărul Live că acele metale şi minereuri rare nu ar putea fi extrase. Mineritul pe stil vechi nu se va mai practica niciodată Sântimbrean consideră şi că exploatarea pe bază de cianuri nu înseamnă relansarea mineritului, iar vechea meserie de miner nu se va mai practica. „Minerii cred că vor practica vechea lor meserie de până în 1990. Este absolut fals. Firma străină va veni cu personalul şi utilajele sale, cu tehnologii diferite de vechile practici miniere. Străinii vor fi bine plătiţi, iar românii vor fi modeştii oameni de serviciu ai companiei”, a spus Aurel Sântimbrean. De ce e periculoasă cianura Geologul evidenţiază că pe marginea unui lac cu toxine periculoase nu se poate trăi sănătos, cianura afectând ireversibil organismul uman, compusul cel mai periculos fiind acidul cianhidric, care, fiind un gaz, este inhalat. „Pe marginea unui lac de cianuri nu se poate face nici agricultură, nici turism. Iar patrimoniul natural, arheologic şi arhitectural, care sunt atracţiile turistice ale zonei, vor fi distruse”, a spus Sântimbrean. El s-a mai arătat revoltat şi de „turismul parlamentar practicat în aceste zile la Roşia Montana, lipsit de bun simţ”, politicienii preferând să ia „o masă copioasă cu cei de la Gold Corporation”, dar să nu meargă la Muzeul Mineritului, deschis în 1981, pentru a aniversa 1850 de ani de atestare documentară a localităţii şi a mineritului, care este unic în România şi chiar şi în Europa.
Daniel Ionascu - Adevarul
„Zăcămintele de titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu şi wolfram sunt evidenţiate calitativ şi cantitativ în documentaţia pe care Roşia Montana Gold Corporation a cumpărat-o de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale”, a afirmat Sântimbrean, citat de Agerpres.ro. Unde sunt folosite metalele rare El a amintit, în context, că titanul este folosit în combinaţii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice şi uşoare pentru industria aerospaţială, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice şi dentare, bijuterii, telefoane mobile. De asemenea, germaniul se găseşte în natură în cantităţi mici şi are excelente proprietăţi semiconductoare şi se utilizează la fabricarea semiconductoarelor. Molibdenul este utilizat pentru creşterea durităţii şi elasticităţii oţelului. Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, în industria petrolieră ca şi catalizator pentru înlăturarea sulfului, în producerea lămpilor cu halogeni şi röntgen şi în medicina nucleară. Vanadiul este utilizat la obţinerea de oţeluri speciale necesare pentru utilaje de mare viteză, a explicat Sântimbrean. El cunoaşte în detaliu zăcămintele din perimetrul minier şi consideră că Guvernul a acţionat „într-o totală necunoştinţă de cauză, niciunul dintre specialiştii români de renume nefiind consultat nici în privinţa zăcămintelor rare de la Roşia Montană, nici în privinţa aşa-zisei relansări a mineritului”. Pe de altă parte, un alt geolog, profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie din Bucureşti, a spus la Adevărul Live că acele metale şi minereuri rare nu ar putea fi extrase. Mineritul pe stil vechi nu se va mai practica niciodată Sântimbrean consideră şi că exploatarea pe bază de cianuri nu înseamnă relansarea mineritului, iar vechea meserie de miner nu se va mai practica. „Minerii cred că vor practica vechea lor meserie de până în 1990. Este absolut fals. Firma străină va veni cu personalul şi utilajele sale, cu tehnologii diferite de vechile practici miniere. Străinii vor fi bine plătiţi, iar românii vor fi modeştii oameni de serviciu ai companiei”, a spus Aurel Sântimbrean. De ce e periculoasă cianura Geologul evidenţiază că pe marginea unui lac cu toxine periculoase nu se poate trăi sănătos, cianura afectând ireversibil organismul uman, compusul cel mai periculos fiind acidul cianhidric, care, fiind un gaz, este inhalat. „Pe marginea unui lac de cianuri nu se poate face nici agricultură, nici turism. Iar patrimoniul natural, arheologic şi arhitectural, care sunt atracţiile turistice ale zonei, vor fi distruse”, a spus Sântimbrean. El s-a mai arătat revoltat şi de „turismul parlamentar practicat în aceste zile la Roşia Montana, lipsit de bun simţ”, politicienii preferând să ia „o masă copioasă cu cei de la Gold Corporation”, dar să nu meargă la Muzeul Mineritului, deschis în 1981, pentru a aniversa 1850 de ani de atestare documentară a localităţii şi a mineritului, care este unic în România şi chiar şi în Europa.
Daniel Ionascu - Adevarul
Ceea ce foarte puțină lume știe
este că Problema Roșiei Montane nu (mai) este una „locală“, deoarece pe lângă
RMGC (compania care vrea să exploateze la Roșia Montană) mai există alte două
companii siameze, Carpathian Gold și European Goldfields, de asemenea
canadiene, cu aceiași acționari, dar cu cote de participații diferite, care au
concesionat perimetrul minier al întregilor Munți Apuseni și până în Nord, în
Maramureș, la Rovina și Baia Sprie, astfel că situația de la Roșia Montană se
poate multiplica în toată zona Apusenilor.
George Roncea – Curentul
Eldorado Gold va incepe lucrarile de explorare la
perimetrele aurifere Brad, Deva si Muncel, judetul Hunedoara, in prima parte a
trimestrului al patrulea, a anuntat joi compania canadiana.
Compania a precizat ca a finalizat forarile de la exploatarea Certej, judetul Hunedoara, iar rezultatele vor fi folosite la actualizarea datelor referitoare la geologia depozitelor.
"Activitatile de explorare vor fi orientate catre exploatarile Brad, Deva si Muncel, pentru care am obtinut licente, forarile preliminare fiind anticipate la inceputul trimestrului al patrulea", se arata in comunicatul companiei.
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat in februarie trei licente de concesiune pentru explorarea resurselor de minereuri polimetalice din perimetrele Deva, Muncel si Brad, judetul Hunedoara, companiei European Goldfields Deva.
Eldorado a cumparat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluand astfel si 80% din actiunile Deva Gold, care dezvolta zacamantul aurifer de la Certej. Tranzactia a fost finalizata in februarie. Restul actiunilor Deva Gold sunt detinute de statul roman, prin Minvest Deva.
Deva Gold s-a aflat in toamna anului trecut in mijlocul unui scandal din cauza acordului de mediu primit pentru exploatarea de aur de la Certej.
In septembrie anul trecut, ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, in regim de urgenta, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de catre Garda Nationala de Mediu si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
Ministrul Mediului a solicitat conducerii Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului demiterea directorului executiv al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara, pentru ca nu a informat autoritatea de mediu in legatura cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, avand in vedere ca este vorba de un obiectiv de interes national si international.
Agentia Regionala de Mediu Timisoara a anuntat, atunci, ca a urmat toti pasii inaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej si ca legislatia nu prevede informarea autoritatii de mediu in astfel de cazuri.
Ulterior, Agentia pentru Protectia Mediului a depus, la Tribunalul Bucuresti, cererea prin care a solicitat anularea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej.
Eldorado Gold este o companie de explorare, dezvoltare si productie a aurului, cu activitati in Turcia, China, Grecia, Brazilia si Romania.
In trimestrul al doilea din acest an, Eldorado Gold a obtinut un profit net de 43,3 milioane de dolari, in scadere de la 46,6 milioane de dolari in urma cu un an. Compania a produs in trimestrul al doilea aproximativ 5 tone de aur, cu 31% mai mult decat in perioada similara a anului 2012, la un cost operational mediu de 478 de dolari pe uncie.
Compania a precizat ca a finalizat forarile de la exploatarea Certej, judetul Hunedoara, iar rezultatele vor fi folosite la actualizarea datelor referitoare la geologia depozitelor.
"Activitatile de explorare vor fi orientate catre exploatarile Brad, Deva si Muncel, pentru care am obtinut licente, forarile preliminare fiind anticipate la inceputul trimestrului al patrulea", se arata in comunicatul companiei.
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat in februarie trei licente de concesiune pentru explorarea resurselor de minereuri polimetalice din perimetrele Deva, Muncel si Brad, judetul Hunedoara, companiei European Goldfields Deva.
Eldorado a cumparat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluand astfel si 80% din actiunile Deva Gold, care dezvolta zacamantul aurifer de la Certej. Tranzactia a fost finalizata in februarie. Restul actiunilor Deva Gold sunt detinute de statul roman, prin Minvest Deva.
Deva Gold s-a aflat in toamna anului trecut in mijlocul unui scandal din cauza acordului de mediu primit pentru exploatarea de aur de la Certej.
In septembrie anul trecut, ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, in regim de urgenta, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de catre Garda Nationala de Mediu si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
Ministrul Mediului a solicitat conducerii Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului demiterea directorului executiv al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara, pentru ca nu a informat autoritatea de mediu in legatura cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, avand in vedere ca este vorba de un obiectiv de interes national si international.
Agentia Regionala de Mediu Timisoara a anuntat, atunci, ca a urmat toti pasii inaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej si ca legislatia nu prevede informarea autoritatii de mediu in astfel de cazuri.
Ulterior, Agentia pentru Protectia Mediului a depus, la Tribunalul Bucuresti, cererea prin care a solicitat anularea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej.
Eldorado Gold este o companie de explorare, dezvoltare si productie a aurului, cu activitati in Turcia, China, Grecia, Brazilia si Romania.
In trimestrul al doilea din acest an, Eldorado Gold a obtinut un profit net de 43,3 milioane de dolari, in scadere de la 46,6 milioane de dolari in urma cu un an. Compania a produs in trimestrul al doilea aproximativ 5 tone de aur, cu 31% mai mult decat in perioada similara a anului 2012, la un cost operational mediu de 478 de dolari pe uncie.
Sursa: Business24
Mihai Tirnoveanu: Sa ne fereasca Dumnezeu de
urmatoarea lozinca: “Hipsteri din toate tarile, uniti-va!” Haimanalelor rosii li
se scurg balele dupa Noua Generatie.
Preponderenta discursului ecologist in “cazul” Rosia Montana a deturnat sensul profund al problemei. RAUL nu consta in metoda exploatarii aurului, ci in faptul ca de aceasta bogatie beneficiaza companiile straine si nu STATUL ROMAN.( Daca maine tovarasul Soros va veni cu o alternativa “pro mediu” de extragere a minereurilor noi vom aplauda initiativa? Nemultumirea noastra se va stinge?) Diversiunea ecologista a facut posibila protapirea in fruntea manifestatiilor a unor indivizi gen Liviu Mihaiu, Mircea Toma sau Remus Cernea, cu totii, niste tipi foarte cool, "lejeri" in gandire si vestimentatie, vamaioti, hipioti si cu gura plina de ''eco''. Misiunea lor este aceea de a deturna si acapara la nevoie spiritul combativ (atat cat exista) al actualei generatii tinere, care nu trebuie sa cada in mrejele mesajului sfant pe care l-a lasat cu limba de moarte Parintele Iustin Parvu. Rolul intr-adevar toxic al acestor propagandisti mositi la fatare de catre GDS, sper sa nu se vada atunci cand se va pune pe tapet (si acest lucru se va petrece cat de curand), chestiunea vanzarii PAMANTURILOR catre STRAINI. As vrea sa cred, ca si atunci vor avea loc proteste de strada, macar cat au fost pentru Rosia Montana, si nu cu tente "verzi" occidentale, ci romanesti.
Preponderenta discursului ecologist in “cazul” Rosia Montana a deturnat sensul profund al problemei. RAUL nu consta in metoda exploatarii aurului, ci in faptul ca de aceasta bogatie beneficiaza companiile straine si nu STATUL ROMAN.( Daca maine tovarasul Soros va veni cu o alternativa “pro mediu” de extragere a minereurilor noi vom aplauda initiativa? Nemultumirea noastra se va stinge?) Diversiunea ecologista a facut posibila protapirea in fruntea manifestatiilor a unor indivizi gen Liviu Mihaiu, Mircea Toma sau Remus Cernea, cu totii, niste tipi foarte cool, "lejeri" in gandire si vestimentatie, vamaioti, hipioti si cu gura plina de ''eco''. Misiunea lor este aceea de a deturna si acapara la nevoie spiritul combativ (atat cat exista) al actualei generatii tinere, care nu trebuie sa cada in mrejele mesajului sfant pe care l-a lasat cu limba de moarte Parintele Iustin Parvu. Rolul intr-adevar toxic al acestor propagandisti mositi la fatare de catre GDS, sper sa nu se vada atunci cand se va pune pe tapet (si acest lucru se va petrece cat de curand), chestiunea vanzarii PAMANTURILOR catre STRAINI. As vrea sa cred, ca si atunci vor avea loc proteste de strada, macar cat au fost pentru Rosia Montana, si nu cu tente "verzi" occidentale, ci romanesti.
