Fosta maică stareţă de la mănăstirea Tanacu, unde o tânără a murit, în 2005, după ce a fost supusă unor ritualuri de exorcizare, a fost eliberată marţi. N-a renunţat nicio zi la hainele monahale, deşi Biserica n-o mai primeşte. Martorii spun că latura mistică a femeii este şi mai puternică decât înaintea detenţiei.
Dar cine este, cu adevărat, Nicoleta Arcălianu? Cunoscută drept maica Neonila, Arcălianu a fost stareţa mănăstirii de la Tanacu (Vaslui), acolo unde, în 2005, în urma unui ritual de exeorcizare, o tânără şi-a pierdut viaţa. Maica Neonila (foto) este ultima din cele patru măicuţe din aşa numitul "lot Tanacu" care a fost eliberată, marţi, din Penitenciarul Bacău.
Născută în familie habotnică, s-a călugărit din copilărie
Povestea Nicoletei Arcălianu a început acum 39 de ani, când s-a născut într-o familie de oameni gospodari, dar nu bogaţi, din satul vasluian Muntenii de Sus.
"Sunt oameni cu credinţă în Dumnezeu. Mai au doi băieţi şi o fată", a spus Vasile Anton, primarul comunei. Credinţa în Dumnezeu le-au insuflat-o şi fiicei lor, Nicoleta care, de mică, a decis să îmbrace haina monahală. "A plecat la mănăstire copilă fiind", a afirmat primarul. Sătenii au puţine amintiri despre Nicoleta Arcălianu. Şi poate aşa ar fi şi rămas, o fată ce şi-a dedicat aproape întreaga viaţă credinţei în Dumnezeu. Însă episodul petrecut în 2005 la mănăstirea Tanacu a făcut înconjurul lumii.
În celulă, citea zi şi noapte cărţi bisericeşti şi visa la mănăstire. În 2008, maica Neonila a fost condamnată la 6 ani de închisoare. Marţi, ea a fost eliberată condiţionat, cu un rest de pedeapsă de 903 zile. "În Penitenciarul Bacău a fost adusă în luna august 2010. Nu a creat niciun fel de probleme", a declarat Victor Cuzic, directorul închisorii. Pe perioada detenţiei, Nicoleta Arcălianu a participat la slujbele de la capelă, a cântat la strană în fiecare duminică şi, la sărbători, a citit cărţi bisericeşti şi s-a rugat neîntrerupt.
"Nicio clipă nu a renunţat la hainele monahale", a spus Cuzic. Nici măcar nu se schimba de straie de faţă cu alţi oameni. Avea ritualurile ei. Colegele de celulă, nouă la număr, susţin că maica le-a îndrumat permanent spre credinţa în Dumnezeu. "A ţinut toate posturile. Citea zi şi noapte cărţi bisericeşti şi ne învăţa să avem credinţă, să avem grijă de familiile noastre. Dar marea ei dorinţă este să se întoarcă într-o mănăstire. La asta visa", au spus ele. Deşi apropiate, n-au avut niciodată curaj s-o întrebe despre episodul petrecut la Tanacu. A rămas un subiect tabu.
Consideră că n-au greşit cu nimic în faţa lui Dumnezeu
De fapt, nimeni nu vorbeşte de o vinovăţie a măicuţei Neonila. Ba mai mult, cei din penitenciar vorbesc laudativ despre ea, susţinând că aceasta se ruga din ce în ce mai mult.
"Dincolo de atitudinea oficială a bisericii, care s-a delimitat în acest caz, cei care trăiesc creştinismul la nivel monahal, dar şi credincioşii, nu sunt atât de convinşi că cei de la Tanacu au greşit. Iar cei care au fost implicaţi se supun judecăţii lumeşti, dar şi judecăţii lui Dumnezeu. Ei consideră că, în faţa lui Dumnezeu, n-au greşit cu nimic. Şi-atunci, bineînţeles că şi-au păstrat credinţa în Dumnezeu, ba chiar consideră că aceasta i-a ajutat să depăşească situaţia", a explicat dr. Gabriel Crumpei, medic psihiatru.
Va veni în vizită pentru a ridica moralul deţinutelor
Nici preotul închisorii nu i-a pus prea multe întrebări, dar susţine că Nicoleta Arcălianu a avut un rol catalizator printre deţinute. "În ziua în care a fost eliberată, am făcut o slujbă în capelă la care au participat, alături de ea, alte 30 de deţinute. Erau triste că maica urma să plece", a povestit părintele Octavian Balan, preotul capelei din închisoare.
E convins că episodul petrecut la Tanacu în 2005 şi apoi perioada de detenţie au fost ca o încercare a credinţei măicuţelor. Şi mai e convins că locul lor este într-o mănăstire.
"Cred că ea şi-a asumat o parte din greşeală". Preotul susţine că va face toate diligenţele necesare ca maica Neonila să revină în puşcărie, din postura de om liber, pentru a le ridica moralul celorlalte deţinute. "La Crăciunul trecut, la Penitenciarul Bacău au venit, datorită maicii Neonila, 25 de măicuţe de la Agapia care le-au colindat pe deţinute şi le-au împărţit 250 de pachete", a afirmat părintele cu recunoştinţă în glas.
A făcut curăţenie la o firmă de construcţii
Cât a stat în Penitenciarul Bacău, Nicoleta Arcălianu a avut două învoiri, una de trei şi una de patru zile, pentru a-şi vizita familia. La rândul său a primit vizite dese din partea mamei, a tatălui, dar şi din partea unei mătuşi. "A fost permanent susţinută de familie", a declarat directorul Cuzic.
În acelaşi timp, Nicoleta Arcălianu a avut şi dreptul să iasă la muncă pentru că era la "regim deschis", adică avea voie să iasă la muncă neînsoţită, fără pază.
A strâns peste 100 de zile de lucru, majoritatea la o firmă privată din Bacău ce activează în domeniul construcţiilor. Zilele de muncă i-au redus şi pedeapsa. "A făcut curăţenie", a explicat scurt Iordache Secreată, unul din administratorii firmei. Acesta a susţinut că o vede pe Arcălianu ca pe oricare alt om: "A avut o pedeapsă, şi-a ispăşit-o".
Din închisoare, Arcălianu a ieşit cu aproximativ 5.000 de lei, din care 3.517 i-a câştigat muncind, iar restul fiind bani trimişi de rude. De fapt, Nicoleta Arcălianu le-a mărturisit oficialilor penitenciarului că şi după eliberare va lucra o perioadă la firma respectivă, într-un gest de recunoştinţă pentru că aceştia au primit-o la lucru pe perioada detenţiei.
"Marea dramă este că nu s-au deschis discuţii serioase. Au discutat ziariştii, s-a scris un roman dar nu s-a ajuns la nicio concluzie. De aceea, s-ar putea să mai apară astfel de situaţii.“
dr. Gabriel Crumpei, medic psihiatru
AR VREA SĂ SE ÎNTOARCĂ
Episcopia Huşilor ezită să le reprimească la sânul său
Irina Cornici, o tânără de 24 de ani, a murit în iunie 2005 după ce a fost crucificată şi înfometată timp de mai multe zile, într-un ritual de exorcizare.
Cei cinci (patru măicuţe şi preotul) au legat-o cu lanţuri pe o cruce din lemn.
Ei sperau să o vindece astfel pe măicuţă, despre care credeau că este posedată de Diavol. Starea de sănătate a măicuţei, care suferea de schizofrenie, s-a agravat pe parcursul celor trei zile în care a stat imobilizată, fără să mănânce sau să bea apă. Tânăra a murit în cele din urmă.
Preotul Daniel Corogeanu şi cele patru măicuţe au fost judecaţi pentru privare de libertate, urmată de moartea victimei. Corogeanu a fost condamnat la 7 ani de închisoare, maica stareţă la 6, iar celelalte trei măicuţe la 5 ani cu executare.
Sentinţa a venit în ianuarie 2008, când cei cinci au şi fost încarceraţi.
La Tanacu, măicuţele au fost înlocuite de călugări
În ianuarie 2011, trei din cele patru măicuţe au fost eliberate condiţionat. Adina Lucia Cepraga, Simona Bârdănaş şi Elena Oţel s-au reîntors la familiile lor. Au revenit chiar la Tanacu, unde au asistat la slujbe. Dar doar atât. Pentru că, odată cu condamnarea la închisoare, măicuţele, dar şi preotul au fost caterisiţi de mai marii bisericii, adică excluşi din monahism.
Incidentul de la Tanacu a avut implicaţii şi pentru mănăstire. Într-un interviu acordat presei locale, preotul călugăr Metodie admitea că la mănăstire nu mai vin atât de mulţi credincioşi ca pe vremuri. Recent, conducerea Episcopiei Huşilor a decis transformarea mănăstirii de la Tanacu într-una exclusiv de călugări.
Preotul Daniel Corogeanu se află în Penitenciarul Vaslui şi, cel mai probabil, cazul său va intra în discuţia comisiei de eliberări condiţionate la începutul anului viitor.
Întoarcerea celor patru măicuţe în sânul bisericii rămâne la latitudinea Episcopiei Huşilor. "Nu ştiu ca măicuţa Neonila să fi fost eliberată. Nu pot vorbi pe un caz ipotetic", a declarat preotul Marin Tudorică, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Huşilor. Feţele bisericeşti susţin că măicuţele ar putea fi reprimite într-o mănăstire doar dacă se duc să ceară iertare.
Au legat-o cu lanţuri şi i-au pus un căluş în gură
Potrivit anchetatorilor care au lucrat la acest caz, pe 10 iunie 2005, preotul Daniel Corogeanu, ajutat de alte patru măicute au sechestrat-o pe Maricica Irina Cornici într-o chilie, legând-o de mâini şi de picioare cu sfori.
Pe 13 iunie, din cauza manifestărilor violente ale tinerei, aceştia au legat-o cu lanţuri de o cruce de lemn şi i-au pus un căluş în gură făcut dintr-un prosop. Preotul Daniel Corogeanu a susţinut în faţa anchetatorilor că a recurs la această metodă pentru a scoate duhul rău din trupul tinerei măicuţe.
Foto-Document. În 2005, Neonila (a doua din stânga) şi preotul de la Tanacu se rugau cu foc la căpătâiul martirei pe care şi-au închipuit că o exorcizează. Biata a murit după trei zile de suplicii
DELIMITARE
Habotnicia duce la epuizarea forţelor
În revista “Tribuna învăţământului", diaconul Dumitru Ionuţ Popescu a scris despre “fanatismul religios şi pericolele lui". Iată ce spunea despre cazul Tanacu: “In Biserică nu trebuie să existe o dorinţă a reclamei faptelor bune sau a harismelor, pentru că Biserica nu se hrăneşte din reclama, ci din Duhul Sfânt. De aceea, habotnicia duce la epuizarea forţelor tocmai din pricina lipsei Duhului Sfânt, Izvorul harului dumnezeiesc.
Fanatismul se naşte din intoleranţă
Un exemplu concret de extremism religios îl constituie cazul preotului de la Tanacu, care a preferat să ignore alternativa asistenţei medicale, (…), apelând la varianta exorcizării, ritual la care până şi cei mai virtuoşi duhovnici apelează cu înţelepciune şi dreaptă socotinţă. Iată motivul pentru care, în 1999, Vaticanul a introdus un amendament potrivit căruia exorcistul trebuie să se sfătuiască cu un psiholog sau psihiatru.
Episodul Tanacu, tot un fel de inchiziţie
S-a vărsat sânge din cauza fanatismului religios şi în Evul Mediu, prin aşa-numitele războaie sfinte, prin cruciadele şi inchiziţia catolică, inchiziţie care a ars pe rug mii de «eretici». Aceasta rămâne o pagină însângerată a istoriei omenirii şi o mărturie a pericolelor bigotismului, pentru care Vaticanul de astăzi şi-a cerut iertare. Fanatismul religios se naşte din intoleranţă, din nerespectul pentru celelalte valori umane".
"DIAVOLUL NU TREBUIE HRĂNIT"
Pascal Bruckner în Le Monde: "Moldova posedată"
Cazul de la Tanacu a devenit şi subiect de roman. Cartea Tatianei Niculescu Bran a fost intitulată “Spovedanie la Tanacu". Autoarea, redactor şef al secţiei române a BBC World Bucureşti, a făcut o documentare minuţioasă. A realizat 40 de interviuri, a strâns fotografii, scrisori, a vizitat locuri prin care Irina Cornici a trecut până a ajunge la Tanacu.
În 2008, Tatiana Niculescu Bran a scos un al doilea volum despre cazul de la Tanacu. "Cartea judecătorilor" este povestea procesului şi este continuarea primului volum publicat în 2006. Totodată, primul roman a fost pus în scenă, piesa fiind regizată de Andrei Şerban. A fost jucată pe scena teatrului Odeon din Bucureşti, dar şi la Iaşi.
Despre drama petrecută în 2005 la mănăstirea din Tanacu, Tatiana Niculescu - Bran împreună cu Ionuţ Teianu, au realizat un film documentar, "Cazul Tanacu" (For God’s Sake), care a fost prezentat, în premieră, în octombrie 2007, la Astra Film Fest Sibiu 2007.
Cazul de la Tanacu a făcut şi înconjurul presei din întreaga lume. Iată ce scria în decembrie 2005 Pascal Bruckner în cotidianul francez “Le Monde", sub titlul "La possédée de Moldavie": "Apărarea pledează susţinând eroarea medicală şi bunele intenţii. A omorât-o pentru a o salva, e un caz limită de filantropie. E o crucificare de context, nu una voluntară. Timp de câteva zile, femeia e astfel lăsată, fără să i se dea să bea şi să mănânce, căci, diavolul nu trebuie hrănit".
Autor: Razvan Moldoveanu
Sursa: Evenimentul zilei
