Exit-poll Ungaria: Fidesz 54%, Partidul Socialist 20%, Jobbik 17%. Cine este Fidesz?

Opinii apărute în mass-media occidentale după victoria FIDESZ în alegerile parlamentare din 24 mai 1998

Postul de televiziune prin satelit ARD, 24 mai 1998

Virajul masiv spre dreapta poate primejdui mult lăudata stabilitate ungară şi poate speria pe investitorii străini, a comentat în telejurnalul de noapte postul de televiziune german ştirea victoriei FIDESZ. După opinia reporterului ARD, ţările vecine Ungariei, unde există minorităţi maghiare semnificative, sunt deja neliniştite de accentuarea intensităţii tonurilor naţionaliste.

BBC International, 24 mai 1998

“FIDESZ poate încheia o coaliţie care să deţină majoritatea împreună cu Forumul Democratic Ungar şi cu Partidul Independent al Micilor Gospodari.” După ce aminteşte despre eventualele contradicţii care pot lua naştere între Ungaria şi Uniunea Europeană pe tema intereselor divergente privind agricultura şi din cauza cărora Ungaria ar putea să fie primită în UE după Cehia şi Polonia, comentatorul Gábor Pártos încheie referindu-se la relaţiile cu ţările vecine: “Reîntoarcerea la retorica fostului guvern Antall şi la «diplomaţia megafonului» nu poate avea succes. În prezent, regimul din România este mai deschis, iar o altă necunoscută este reprezentată de rezultatul alegerilor din Slovacia care vor avea loc în luna septembrie. Dar, oricum, rigidizarea politicii faţă de vecini nu se arată drept drumul cel mai corespunzător”.

Corriere della Sera, 26 mai 1998

Sub titlul “Guvernul copiilor”, cel mai mare cotidian italian emite opinia că victoria electorală a tinerilor democraţi este în măsură să nască nelinişte în Ungaria. FIDESZ a devenit astăzi din partidul liberal demn de stimă şi simpatic, o federaţie clasică naţionalist-populistă. În comentariu este citată declaraţia lui Viktor Orbán, conform căreia “graniţele statului ungar şi cele ale naţiunii ungare nu se suprapun”, ca şi aceea că “Ungaria şi Uniunea Europeană au şi interese contradictorii”. Vorbind despre “cotitura spre dreapta”, ziarul milanez consideră că “preluarea puterii de către tinerii de dreapta de la Budapesta, nu reprezintă o victorie a noului, ci o ameninţare la adresa echilibrului şi aşa instabil al zonei”.

Notă: opiniile mass-media occidentale sunt traduse din extrase apărute în presa din Ungaria.

Dorin SUCIU

Budapesta, 27 mai 1998

Pagina electronica a Deutsche Welle de azi, 10 aprilie 2010. Parca au trecut 12 ani degeaba, pentru occidentali:

Ungaria – quo vadis?

Europa asistă stupefiată la „schimbarea la faţă a Ungariei”. Din elevul model pentru proaspeţii membri ai Uniunii, ţara din Cîmpia Panonică pare a se metamorfoza sub ochii noştri într-un huligan. (!?- Cand a fost Ungaria “model pentru proaspetii membri ai UE”? – Nota mea)

Agravate de persistenţa crizei financiare şi economice, ca şi de scrutinul de la 11 aprilie, accesele de naţionalism şi xenofobie, de antisemitism şi iredentism din Ungaria îi pun pe gînduri nu doar pe politicienii europeni, ci şi pe intelectualii şi teoreticienii culturii, porniţi în căutarea cauzelor spre a afla remediile. Explicaţiile pendulează între factologia istorică şi psihologia colectivă, fără a putea ocoli întru totul şi cîteva clişee şi prejudecăţi.

Kaczynski – preşedintele care a alungat agenţii spionajului rus din armata Poloniei.

La inceputul anului 2007 Polonia era zguduita de un scandal de amploare: presedintele Kazynski desfiinta serviciul de informatii al armatei poloneze si il recladea din temelii. Un raport bomba, alcatuit de Antoni Macierewicz, scotea la iveala toate mizeriile petrecute intre 1991 si 2007 in serviciile secrete ale armatei (WSI) – inclusiv pastrarea unor legaturi dubioase cu serviciile de informatii ruse. Cea mai puternica acuzatie din raportul Macierewicz: penetrarea spionajului militar polonez de serviciile secrete ruse. Scandalul din 2007 de la Varsovia a dus la o curatare a spionajului polonez si la eliminarea agentilor rusi.

Raportul Macierewicz a dus la inceperea unor actiuni juridice cu acuzatii de spionaj împotriva intereselor de aparare ale Republicii Polone, dezvaluirea de secrete de stat, inducerea în eroare a organelor de stat poloneze prin transmiterea de informatii false de importanta esentiala pentru Republica Polona. Raportul acuza WSI ca nu si-au îndeplinit obligatiile legale: în toata perioada existentei lor, WSI nu au fost în stare sa prinda nici un singur spion rus.

O alta dezvaluire soc a raportului Macierewicz era ca spionajul militar polonez a fost dominat de ofiteri instruiti la Moscova – toti acestia fiind indepartati. Socurile acestui raport de peste 360 de pagini (publicat integral de Kaczynski pe pagina de internet a presedintiei poloneze) nu se opreau aici: serviciile secrete ale armatei poloneze au fost acuzate ca s-au implicat in traficul de arme, ca au avut legaturi cu mafia rusa si cu organizatiile teroriste arabe. Mai mult, WSI s-a implicat in activitati economice, a folosit vechi agenti ai serviciilor comuniste si a incercat sa acopere trecutul acestora. WSI mai era acuzat ca a introdus agenti in mass-media, in mediul politic si in cel economic.

Reactii adverse

Raportul Macierewicz a starnit reactii aprige in societatea poloneza. Unul dintre cei mai acerbi critici a fost ex-presedintele Lech Walesa (care ulterior avea sa fie deconspirat ca agent al serviciilor de informatii comuniste sub numele de cod Bolek). Walesa declara in februarie 2007: “Sunt multe lucruri pe care le putem critica de la inceputul anilor ’90. Pe atunci nu aveam inca o tara libera, nu exista o constitutie, nu existau structuri”. Walesa a sustinut ca liderii Solidaritatii care au preluat conducerea Poloniei au facut tot posibilul sa evite haosul. Fostul presedinte polonez l-a criticat pe presedintele Kaczynski pentru publicarea raportului ce incrimina WSI, spunand ca acesta ar fi cunoscut inca din anii ’90 situatia, insa nu a actionat atunci. Walesa a precizat ca raportul Macierewicz nu a fost unul obiectiv si a descris desfiintarea WSI ca pe o amenintare la adresa securitatii nationale a Poloniei.

George Damian

http://ziuaveche.ro

Pădurea Katyn, filmul regizat de Andrzej Wajda, va fi difuzat în această seară, de la ora 23:30, pe TVR3.

Pădurea Katyn (KATYN - Polonia, Rusia, Germania, 2007)
Regia: Andrzej Wajda

Cu: Artur Zmijiewski, Maja Ostaszewska, Andrzej Chyra

Dramă. 1940, satul Katyn, la 20 de kilometri de orasul Smolensk, Rusia. Din ordinul lui Stalin, serviciile secrete sovietice ucid peste 20.000 de oameni. Majoritatea, ofiteri capturaţi în timpul războiului polonez de aparare din 1939, dar şi numeroşi civili. Printre victimele masacrului s-a numarat şi tatăl regizorului Andrzej Wajda.

Trupul preşedintelui polonez Kaczynski a ajuns acasă. Expertiza de identificare a fost încheiată pentru 81 din cele 96 de victime ale accidentului.

Trupul neînsufleţit al preşedintelui polonez Lech Kaczynski, decedat într-un accident de avion în Rusia, a ajuns acasă în această după-amiază. Mii de oameni au aşteptat la aeroportul militar din Varşovia sosirea aeronavei. Sicriul va fi dus la palatul prezidenţial.

Avionul militar Casa care a transportat corpul preşedintelui polonez a decolat spre Varşovia în jurul prânzului din Smolensk, în prezenţa lui Vladmir Putin, fiind aşteptat la destinaţie de premierul Donald Tusk şi de fratele geamăn al acestuia, Jaroslaw Kaczynski. Trupul neînsufleţit al soţiei preşedintelui Kaczynski, Maria, va fi transferat la Varşovia mai târziu.
Cadavrul lui Kaczynski a fost identificat în noaptea de sâmbătă spre duminică, de fostul premier Jaroslaw Kaczynski, care s-a întors în Polonia imediat după aceea. "Onorurile militare vor avea loc la Smolensk la trupurile neînsufleţite ale preşedintelui şi soţiei sale.", a declarat un corespondent al radioului rus. Corpul soţiei preşedintelui polonez încă nu a fost identificat şi nu a fost repatriat alături de soţul ei. "Nu a fost posibilă identificarea corpului Mariei Kaczynska, altfel ar fi fost repatriat împreună cu soţul", a declarat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Tomasz Brzezinski.

Premierul Vladimir Putin a fost duminică la Smolensk pentru a-i aduce un ultim omagiu preşedintelui polonez Lech Kaczynski, pe aeroportul militar de unde urma să decoleze aeronava care transporta corpul acestuia fiind organizată o ceremonie.

Şeful Comitetului de anchetă al Parchetului rus, Aleksandr Bastrikin, a anunţat că expertiza a 81 de cadavre a fost încheiată şi că rudele victimelor vor putea prelua trupurile neînsufleţite ale acestora începând de duminică.

Catastrofa aeriană s-a produs sâmbătă dimineaţă în apropiere de Smolensk, la peste 400 de kilometri vest de Moscova. Toate cele 96 de persoane aflate la bordul avionului au murit, inclusiv preşedintele Kaczynski şi soţia acestuia. Ambasadele Poloniei din întreaga lume au deschis astăzi cărţi de condoleanţe.

Sursa: Gândul

De Duminica Tomii, Junii Braşovului intră în Cetate: Hristos a înviat!