Părintele Justin Pârvu, de vorbă cu obştea de maici de la Mănăstirea Paltin. (FOTO)

Sursa:

http://atitudini.com/

Ieromonahul Savatie Baştovoi: “Bazele Ortodoxiei” – de la Moscova la Chişinău.

Unii dintre cititorii acestui blog mi-au solicitat parerea in legatura cu cumpania introducerii in scolile din Republica Moldova a disciplinei “Bazele Ortodoxiei”, remarcind graba si aparenta spontaneitate a momentului. Ma incumet sa raspund, in citeva cuvinte, avind in vedere ca am fost, oarecum, in mijlocul lucrurilor, facind parte in 2001 din Comisia Mitropoliei Moldovei pentru introducerea religiei in scoli. Asadar, tema este mai veche si doar acum a izbucnit in toata amploarea. Intrebarea este de ce tocmai acum.

Dintru inceput trebuie sa spun ca sustin necesitatea introducerii studierii religiei in scoli. Am insa rezerve fata de forma pe care o va avea cursul propus spre dezbatere Ministerului Educatiei. Mai intii pentru ca acest curs inca nu exista – avem doar numele lui: “Bazele Ortodoxiei”.

Un alt aspect stinjenitor este acela ca initiativa nu apartine Mitropoliei Moldovei, ci unei persoane laice, fara experienta pedagogica si cu atit mai mult teologica. E vorba de Valeriu Pasat, fostul sef al Serviciului de Informatie si Securitate al Moldovei. Mitropolia doar sustine initiativa acestuia si o sustine cu o dezlantuire nemaiaratata pina acum.

Intimplator sau nu, campania de la Chisinau se suprapune cu campania care se face acum in Federatia Rusa pentu introducerea ca obiect de studiu a disciplinei zisa “Bazele culturii ortodoxe”. Campania ruseasca are sustinerea guvernamentala si, dupa cum se exprima chiar autorii ei, se face cu o graba disperata.

Diaconul Andrei Kuraev, profesor de filozofie si teolog, un om pe care am avut ocazia sa-l cunosc si chiar sa public un amplu interviu cu el, este autorul manualului “Bazele culturii ortodoxe” pe care in luna martie l-a prezentat in mai multe centre universitare din Rusia. Iata ce zice el despre acest proiect:

“Cu siguranta ca experimentul inceput incalca toate normele existente ale pedagogiei – graba, lipsa de pregatire, lipsa de strategie… Exista riscul ca dascalii sa mearga la ore fara manuale si ceea ce este si mai sigur, dascalii nu vor avea timp sa studieze continutul manualului si sa-l insuseasca, atit pentru sine, cit si in consiliul metodic… Dar de ce e nevoie de un experiment atit de urgent? Cursul nostru este o incercare disperata a Rusiei de a se salva pe sine. In joc este viitorul nostru” (www.pravmir.ru).

Avind in vedere siguranta cu care paseste Mitropolia Moldovei in urma lui Valeriu Pasat, care, dincolo de controversele care pot aparea in jurul persoanei sale din pricina functiei ocupate in trecut, nu este un specialist in teologie si pedagogie; avind in vedere si similitudinea dintre “Bazele ortodoxiei” si “Bazele culturii ortodoxe”, precum si suprapunerea campaniilor de la noi si din Rusia, s-ar putea sa avem o traducere a manualului rusesc in limba romana pentru Republica Moldova. Solidaritatea episcopiei Tiraspolului in aceasta initiativa este un argument in plus al coordonarii cu Moscova.

Intrebarea este: ne angajam si noi in lupta disperata pentru salvarea Rusiei? Sau incepem o lupta pentru propria salvare, pentru cunoasterea adevarului istoric despre soarta Bisericii in acest tinut in care ne-a lasat Dumnezeu sa traim?

Galeria trădătorilor kominternişti.

Un articol al lui Eminescu, Echilibrul, pentru care i s-a intentat proces. O analiză necruţătoare a pretinsei superiorităţi maghiare.

(...)Măsurariul civilizaţiei unui popor în ziua de azi e: o limbă sonoră şi aptă de a exprima prin sunete — noţiuni, prin şir şi accent logic — cugete, prin accent etic — simţăminte. Modul de a înşira în fraze noţiune după noţiune, o caracteristică mai abstractă ori mai concretă a noţiunilor în sine, toate astea, dacă limba e să fie naţională, sunt ale limbii, căci de nu va fi aşa, e prea lesne ca un om să vorbească nemţeşte, d.es., cu material de vorbă unguresc. Afară de aceea, civilizaţia unui popor constă cu deosebire în dezvoltarea acelor aplecări umane în genere care sunt neapărate tuturor oamenilor, fie aceştia mari ori mici, săraci ori bogaţi, acele principie cari trebuie să constituie fundamentul, directiva a toată viaţa şi a toată activitatea omenească. Cu cât aceste cunoştinţe şi principii care să li fie tuturor comune sunt mai dezvoltate, cu atâta poporul respectiv e mai civilizat. Căci clasa inteligentă numai nu constituie civilizaţia, care e şi trebuie să fie comună tuturor păturilor populaţiei. Sunt popoare ce posed o respectabilă inteligenţă înaltă, fără de a fi ele civilizate; sunt altele care, fără inteligenţă înaltă, întrunesc toate condiţiile civilizaţiei. Ştiinţele (afară de ceea ce e domeniu public) trebuie să prezinte lucruri proprie ale naţiunii, prin care ea ar fi contribuit la luminarea şi înaintarea omenirii; artele şi literatura frumoasă trebuie să fie oglinzi de aur ale realităţii în care se mişcă poporul, o coardă nouă, originală, proprie pe bina cea mare a lumii. Legislaţia trebuie să fie aplicarea celei mai înaintate idei de drept pusă în raport cu trebuinţele poporului, astfel însă încât explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege să nu contrazică spiritului acelora. Industria trebuie să fie a naţiunii aceleia şi păzită de concurenţă; iar purtătorul ei, comerţul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hrăneşte pe industriaş şi îmbracă pe agricultor, trebuie asemenea să fie în mâinile aceleiaşi naţiuni. Declarăm a înţelege, deşi nu concedem, ca cineva să fie aservit vreunei naţiuni viguroase ce te supune cu puterea brută, ori unei alteia, ce te orbeşte cu lustrul civilizaţiei sale. Dar să fim servitorii... cui? Celei mai decăzute populaţii din Europa, a cărei vanitate şi lăudăroşie nu e decât o lungă şi scârboasă don-quixotiadă. Căci ce au aceşti oameni ca să ne superiorize? Au ei ceva ce noi nu avem? Au ei limbă? Au ştiinţe? Au arte? Au legislaţiune? Au industrie? Au comerţ? — Ce au?

Limba? ar trebui să li fie ruşine de ea. Sunetele îngrozesc piatra; construcţia, modul de a înşira cugetările, de a abstrage noţiunile, tropii, cu un cuvânt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e o copie a spiritului limbii germane. Ei vorbesc germăneşte cu material de vorbă unguresc.

Ştiinţele? Ce au descoperit ei nou în ştiinţe? Prin ce au contribuit ei la înaintarea omenirii? Istoria civilizaţiei a înregistrat numai o nulă.